Vinatorul.ro
Jurnal de vânătoare
Acum este 19 Noi 2019, 15:43

Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Totul despre cartusele si munitiile de vanatoare, cu alice sau proiectil unic

Moderator: Cristi

Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde dtdpuu pe 07 Mar 2013, 22:59

Calcule Balistice pentru Vinatoarea La Distanta

Calculele de mai jos sint preluate din cartea lui Brian Litz "Ballistics for Long Range Shooting". Atit fizica cit si matematica din carte sint solide (cel putin in acceptiunea mea). De asemenea experienta lui in competitie, istoria lui in balistica rachetelror cit si jobul lui ca si balistician la Berger Bullets face cartea cit se poate de credibila.

Notatii:
"+" e adunare
"-" e scadere
"*" e inmultire
"/" e impartire
"^" e ridicare la putere




1. Scalari

1.1 Scalari de viteza
Scenariul 1:
Sa presupunem ca vrem sa folosim un nou glont si vrem sa estimam ce viteza va avea cunoscind viteza altui proiectil din arma noastra.

Scenariul 2:
Producatorul incarca munitie cu un anumit proiectil, dar nu si cu o varianta mai grea al aceluiasi glont. Vrem sa stim cam ce viteza are avea, daca producatorul ar oferi munitie cu glontul dorit de noi, sau daca incarcam munitie in casa (pentru CEI CARE E LEGAL), ce viteza am putea obtine.

Vom face calculul prespunind ca pastram aceeasi presiune constanta in camera cartusului pentru ambele incarcaturi. Aceasta se traduce aproximativ, in aceeasi energie a loviturii. Practic, de obicei, energia cu gloante mai grele e mai mare. Deci viteza practica e un pic mai mare decit cea estimata, dar pentru o aproximatie rapida formula e buna.

Intrari:
- viteaza v1 a incarcaturii cunoscute
- masa m1 a glontului incarcaturii cunoscute
- masa m2 a glontului pentru care vrem sa facem estimarea de viteaza

Din calculul energetic avem:
m1*(v1^2) =m2*(v2^2)

Deci v2=v1*((m1/m2)^0.5) (1)

Exemplu:
O sa folosesc datele publicate de Hornady pentru calibrul 308 incarcat cu 150 grains si o sa incercam sa estimam viteza pentru 165 grains.
Intrari:
- v1= 2820 feet/second
- m1 = 150 grains
- m2 = 165 grains

v2=2820*((150/165)^0.5)= 2690 feet/second viteaza prezisa.
Viteza actuala publicata de Hornady pentru glontul de 165 grains este 2700 feet/seconds. Destul de aproape de predictie.


1.2 Scalari de coeficient balistic.

Scenariul 1:
Fabricantul are un nou glont nou care vrem sa-l folosim, dar nu a publicat coeficientul balistic. Stim insa coeficientul balistic la alt glont, din acelasi calibru, care aceeasi forma. Spre exemplu stim informatiile pentru 308 Wincester, Hornady Amax in 208 grains, si vrem sa estimam coeficientul balistic la 228 grains.

Scenariul 2:
Vrem sa facem o analiza la un glont din alt calibru dar stim doar varianta aceluiasi glont dintr-un calibru difeirt. Spre exemplu stim coeficientul balistic la 308 Wincheste Amax in 208 grains si vrem sa estimam coeficientul balistic pentru Amax in 338 Lapua Magnum.

Inainte de a vorbi de scalari, sa vorbim un pic de coeficientul balistic.

Coeficientul balistic se defineste ca fiind:

BC= (w*const)/(f*d^2) (2)

in care:
w- este greutatea
d- calibrul (diametrul adica)
f- este un factor de forma

Din (2) putem concluziona ca BC creste (deci proiectilul "zboara" mai bine) proportional cu cresterea greutatii glontului, si scade invers proprotional cu patratul calibrului.

Factorul de forma "f" depinde doar de forma glontului si se masoara experimental. Forma de asemenea nu depinde de calibru. Ca si analogie inchipuitiva ca glontul ar fi o bila. Bila e tot o bila si daca are diametrul de 5mm si daca e de 8mm. Pentru gloante nu e asa simplu de masurat factorul de forma. Se masoara experimental prin comparatia rezistentei aerodinamice cu un proiectil de referinta. Pentru modelul G1 este un tip de proiectil, pentru modelul G7 e alt tip. Pentru tragerile la distanta forma tipica a gloantelelor este ascutita si cu coada de barcutza (suna ciudat in romaneste, in engleza e boat tail). La modelul G1 proiectilul de referinta e mai bont la virf si se continua cu o portiune cilindrica, nu are coada de barcutza. Adica proiectilul de referinta ca si forma difera mult de gloantele folosite in tragerile la distanta. Din acest motiv factorul de forma masurat in modeul G1 difera in functie de viteza proiectilului, si deci in concluzie BC in modelul G1 va diferi in functie de viteza. Unii producatori dau doar BC (in modelul G1) la viteze mari pentru ca la viteze mari BC in modelul G1 e mai mare si....suna mai bine la marketing. Nu mint, dar ascund o parte din adevar. La viteze mici alura curbelor de rezistenta aerodinmaica difera mult intre proiectilul din modelul G1 si proiectiele de distanta. Deci la viteze mici BC in modelul G1 trebuie modificat ca sa se potriveasca cu gloantele de distanta. Deci BC in G1 la viteze mici va avea alta valoare decit BC la viteza mare, practic va fi mai mic, si ...nu suna bine la markeing. Alti producatori de gloante cum e Sierra dau BC in modelul G1 la diferite viteze, lucru mult mai onest. Problema este ca nu toate programele balistice accepta mai multi BC, pentru diferite viteze.

Toate problemele cu factorul de forma, si deci BC, in modelul G1 provin din faptul ca proiectilul de referinta in modelul G1 difera semnificativ de proiectilele moderne de tragere la distanta. Si asa a aparut modelul G7. Proectilul de referinta in modelul G7 se aseamana foarte mult cu proiectilele de tragere la distanta de azi, se aseamana atit de mult incit foarte multe din gloantele reale (pentru trageri la distanta) au factorii de forma care variaza doar cu pina la +/- 15 fata de proiectilul de referinta. Spre exemplu Lapua Scenar 155 grains in 308 are practic factorul de forma 0.988. Asadar factorul de forma pentru Lapua Scenar e aproape identic cu a proiectilului de referinta. Masuratorile au fost facute de Lapua cu radar dopler deci sint absolut de necontenstat.

Daca folosim modelul G7 pentru proiectilele de distanta, factorul de forma depinde putin de viteza, si deci e un model mult mai bun decit G1. Marele avantaj la aceasta "potrivire" este faptul ca BC in modelul G1 nu variaza atit de mult cu viteza si deci putem folosi un singur numar in programele balistice (care accepta G7) si obtinem o tabela balistica mult mai buna decit am obtine cu un singur BC in modelul G1.

Evident ca pentru proiectile cu alta alura/forma decit cele de distanta, modelul G7 nu mai e la fel de bun. Insa pentru proiectilele de distanta (ascutite si terminate cu coada de barcuta), e foarte potrivit. Asadar in continuare voi folosi in calcule, BC in modelul G7.

Si acum sa ne reintoarcem la scalari de coeficienti balistici. Din ecuatia (2) facind raportul a doi coeficienti balistici (BC2/BC1), putem deduce:

BC2=BC1 *(w2/w1)*(f1/f2)*((d1^2)/(d2^2)) (3)

Exemple:
Scenariul 1:
Coeficientul balistic la Amax 208 grains in 308 este BC=0.324 (in modelul G7). Oare cit e BC pentru noul proiectil Hornady BTHP de 225 grains, tot in 308?

Presupunind ca forma la proiectilul nou BTHP e asemanatoare cu Amax-ul stiut, adica acelasi unghi si forma a virfului, acelasi unghi la coada de barcutza, atunci cresterea de greutate se produce in special prin cresterea lungimii glontului. Daca unghiurile si forma virfului si coditzei sint aceleasi rezistenta aerodinamica nu difera mult intre Amax si noul BTHP. La BTHP-ul estimat rezistenta aerodinamica e un pic mai mare din cauza frecarii pe portiunea cilindrica dar asta are un procent mult mai mic decit virful si coditza. Asta inseamna ca factorii de forma din ecuatia (3) sint relativ identici. Diametrele stim ca sint identice fiind acelasi calibru si atunci ramine:

BC225=BC208*w225/w208=0.324*225/208= 0.35 Asadar pentru estimari balistice si comparatii putem folosi BC=0.35 pentru noul proiectil BTHP de 225 grains. Din pacate nu am gasit niciunde masurat BC pentru noul Amax, si nu pot sa stiu cit de buna e estimarea, dar oricum ma astept sa fie pe aproape, poate in +/- 5% sau mai bine.

Atentie la simplificari in formula (3). Factorii de forma pot fi diferiti, deci incercati sa comparati proiectile cu forme similare, altfel diferenta de factori de forma mareste eroarea de estimare.

Scenariul 2:
Coeficientul balistic la Amax 208 grains in 308 Winchester e BC= 0.324. Oare cit e pentru Amax 285 grains in calibrul 338 Lapua Magnum?

Tot din formula (3), presupunind ca factorul de forma va fi similar:
BC338=0.324*(285/208)*(308^2/338^2)=0.368. Masurat expermiental BC pentru Amax 285 grains in 338 Lapua magnum este 0.358. Asadar estimarea noastra n-a nimerit prea rau. Eroarea de estimare este de cca 2.9%, deci se verifica ipoteza initiala ca factorii de forma sint similari.

Estimarile de coeficient balistic, au o oarecare eroare, si sursa erorii e factorul de forma. De aceea pentru estimare trebuie ales glontul cu "alura" cea mai apropiata de glontul pe care vrem sa-l estimam. Insa chiar daca formele difera mai multicel, pentru ca folosim modelul G7 eroarea de estimare e mai mica decit pentru modelul G1.

1.3 Scalari de grupuri

Toti ne-am facut socoteli de genul arma mea trage un grup de 2cm la 100m deci la 300m pot lovi o tzinta de 2*3=6cm. Sau echivalentul in marimi britanice, arma trage 1 inch la 100 yards, inseamna ca la 1000 yards pot lovi to tinta de 10 inch (25,4 cm). Hmmm…din pacate socoteala de acasa chiar nu se potriveste cu cea din tirg. Oare de ce?

Ne-am obisnuit sa scalam grupurile liniar (1 inch la 100 yards, 2 la 200….etc.) dar scalarea lineara e de fapt o scalare … geometrica. Proiectilul in zbor e supus la o serie de efecte fizice care introduc erori (aceste efecte se manifesta si in absenta vintului). De asemenea dinamica de lansare a glontului din arma, are efectele ei fizice care introduc erori transversale in traictoria glontului (vibratii, viteze laterale..etc.). Aceste efecte actioneaza asupra proiectilului proportional cu timpul de zbor. Asadar pare logic sa scalam grupurile nu geometric, ci proportional cu timpul de zbor. Deci daca grupul la 100 yards este g100 si timpul de zbor la 100 yarzi este t100, la distanta "d", unde timpul de zbor este "td" vom avea un grup "gd"dat de:

gd=g100*td/t100 (4)

Hai sa vedem cum se potriveste formula in practica. Experimental s-au masurat grupurile la 187 de yarzi si 990 pentru 260 Remington cu Sierra Matchking 142 grains cu urmatoarele rezultate:

g187=1 inch
g990real= 7.5 inch masurat experimental
g990estimati cu timpul de zbor=6.8 inch= g187*t990/t187
g990 estimati linear= 5.3 inch = g187 *990/187

Estimarea folosind timpul de zbor a dat o predictie mai buna. Diferenta intre grupul estimat (folosind timpul de zbor) si grupul real poate fi explicat prin conditiile de vint din timpul masuratorilor (spre exemplu), erori de ochire…etc. care se adauga la predictia statistica.

Acelasi experiment pentru 308 folosind 155 grains Berger bullets.

g187=0.69 inch
g990=6.3 inch masurati experimental
g990 estimati folosind timpul de zbor = 5.1 inch
g990 estimate linear = 3.7 inch

Si in acest caz estimarea folsind timpul de zbor (ecuatia (4)) da o predictie mai buna.

Un pic de analiza a ecuatiei (4).
Din ecuatie vedem ca grupul depinde de timpul de zbor, care la rindul lui depinde de viteza initiala. Deci, avind 2 gloante cu aceeasi viteza intiala, si care trag cam acelasi grup la 100 yarzi, glontul cu BC cel mai mare, va avea grupul cel mai mic la distanta. Motivul fiind ca glontul cu BC mai mare va ajunge mai repede la tzinta.


2. Formula greutatii ideale a vinatului relativ la o anumita munitie/calibru

Edward Matunas in cartea lui "Big game rifles and Cartridges" a presentat faimoasa lui formula pentru greutatea vinatului care poate fi doborit cu anumit calibru/incarcatura:

OGW= (v^3)*(m^2)*1.5x(10^-12) (5)

OGW- optimal game weight (greutatea optima a vinatului)
v -viteza proiectilului
w - masa proiectilului

Formula este pentru marimi britanice. Daca se schima constanta de scalare se poate deduce si formula pentru marimi metrice.

Daca ne uitam un pic la formula, e de fapt produsul dintre energie si moment, inmultite cu o constanta de scalare care "potriveste" rezultatul cu masa vinatului. Deoarece formula are atit momentul cit si energia proiectilului, formula are o predictie buna, dar in opinia mea sufera un pic pentru ca nu considera calibrul si expandarea.

Formula nu reprezinta "o siguranta" in doborirea vinatlului cu masa respectiva. Pe linga energia si momentul proiectilului, exista mai multi factori care intervin in doborirea unui anumit vinat (constructia glontului, expandarea, calibrul, natura vinatului, etc.). Dar, intuitiv, energia si momentul glontului sint factori determinanti deci formula trebuie ca, estimeaza binishor. Luati formula ca "potentialul" incarcaturii respective.


Exemplu:
Ce vinat putem dobori cu 308 Winchester 150 grains lansat la 2800 feet/second. Din (5)

(2800^3)*(150^2)*1.5* (10^-12)=741 livre = 336 kg LA gura tevii.

Insa la gura tevii nu e chiar at it de interesant pentru tragerea la distanta. Hai sa socotim care e masa vinatului pe care il putem dobori la 300 yards (274m) . Folosind programul balistic peferat (fiecare avem al nostru, eu il folosesc cel de la Berger), vedem ca la 300 yards viteza glontului va fi 2140 feet/second. Asadar greutatea vinatului devine:

(2140^3)*(150^2)*1.5* (10^-12)=331 livre = 150 kg


Este interesant de aplicat formula pentru acelasi calibru pentru diferite distante, dar cu gloante de mase diferite.

Spre exemplu pentru 308 Winchester cu incarcatura de 155 grains, distanta letala pentru vinat de 300 pounds (130 kg) (maximum de greutate pentru caprior mascul aici) este de pina la 400 yards ( 365 m). Pentru acelasi 308 dar cu glont de 175 grains este de 475 yards (434m).

Pentru 300 Winchester Magnum cu 155 grains distanta letala pentru acelasi vinat de 300 pounds este 550 yards (502 m). Folosind 175 grains in 300 WM distanta letala pentru acelasi vinat devine 650 yards (594 m). Asadar un cistig de:

550-400=150 yards (137 m) pentru glontul de 155 grains (37% din distanta)
650-475=175 yards (160 m)) pentru glrontul de 175 grains (adica tot cca 37% din distanta)

Insa 300 WM are sufficient "benzina" sa "impinga" 210 grains fara sa aiba o traiectorie de furtun de gradina. Pentru 210 grains distanta letala, la vinat de 300 livre, devine 825 yards (754 m). Uaaauu, ditamai distanta. Teoretic si 308 Winchester poate azvirli 210 grains, dar vor fi tare leneshe. 308 Winchester nu se incarca uzual cu proiectile de asemnea greutate, dar sa zicem noi tinem mortzish sa o facem. Cu un pic de predictie de viteza, din (1) putem scala incarcatura de 308 de la ceva uzual, la 210 grains si vedem viteza intiala. Daca punem totul intr-un program balistic iese o distanta de vreo 625 yards (571 m) pentru 308 Winchester. Asadar 300 WM in acest caz ne extinde distanta cu:

825-625= 200 yards (182 m) adica cu cca 32%

Din comparatia dintre 308 Winchester si 300 Winchester Magnum, pare clar ca, pentru proiectile similare, 300 WM ne extinde distanta fata de 308 cu cca ~34% in medie.

Ok, acum stim cum sa socotim distanta la care diferite calibre pot sa doboare vinatul dorit (capra spre exemplu), insa sa nu ne bucuram prea repede. Aceasta este doar potentialul letal al calibrului. Ca sa doborim vinatul, trebuie sa-l si nimerim. Dupa cum o sa vedeti mai jos, asta este destul de greu in condtii de vint.. Insa mai mult de aitit, pentru vinatoarea la distanta mai e conditie, trebuie nimerit din prima lovitura.


3 Stabilitate giroscopica

E clar ca vrem sa folosim gloante cu BC cit mai mare pe care sa le lansam la viteze intiale cit mai mari. La grupuri, la energii, la caderi si vint (analiza de vint urmeaza separat)…etc, gloantele cu BC sint foarte foarte bune. Dar fizica e onesta, gloante cu BC mare inseamna gloante grele si lunguiete. Implicatia este ca trebuie stabilizate giroscopic si fiind lungi sint mai greu de stabilizat. Subiectul m-a pasionat de cind m-am hotarit sa-mi schimb teava la 300 WM. Apoi mi-a bagat violiv un spin si m-am pus pe cercetat si sapat. Mai jos e ce am gasit, si e aplicat in benchrest, si la targatorii de disanta.

Dupa cum stim glontul trebuie stabilizat prin rotatie giroscopica pentru ca e altfel static instabil. Fortele aerodinamice care actioneaza in cea mai mare parte la virf, fac un centru de presiune situat inspre virf. Acest centru de presiune formeaza un cuplu cu centrul de greutate. In lipsa roatiei giroscopice, acest cuplu intre centrul de greutate si cel de presiune ar face glontul sa faca "roata tiganului" in zbor, adica sa se dea peste cap. Prin rotatia glontului in jurul axei longitudinale se formeaza un moment giropscopic de inertie care se opune cuplului destabilizator. Daca viteaza de rotatie giroscopica e destul de mare, atunci si momentul de inertie e destul de mare ca sa se opuna fortelor aerodinamice destabilizatore si deci glontul ramine stabil pe traiectorie (sau are o precesie amortizata in jurul unei pozitii stabile). Factorul de stabilitiate se defienste ca fiind raportul:

SG=(Rigiditatea axei de rotatie a glontului) / (Cuplul aerodinamic de rotatie dat de rezistenta aerodinamica la viteza lineara) (6)

Se pune problema cit trebuie sa fie de mare rigiditatea axei de rotatie ca, glontul (de anumite dimensiuni, viteze, greutati) sa fie stabil.

Exista o formula a stabilitatii data de Miller. E de fapt o aproximare a unor ecuatii complicate si cu matematica "unduitoare", dar aproximatia lui Miller nimereste foarte bine. Formula calculeaza un factor de stabilitate (unitatile sint britanice) LA GURA TEVII. Formula nu e valbila pentru glontul in zbor:

Sg=((30*m)/((t^2)*(d^3)*l*(1+(l^2))))*((v/2800)^(1/3))*((temp+460)*29.92/((59+460)*pres)) (7)
Sg- coeficientul de stabilitate
m- masa glontului
t- pasul in calibre (adica raportul dintre lugimea pasului ghinturilor si calibru)
l- lungimea glontului in calibre (adica raportul din lungimea glontului si calibru)
v- viteza de lansare
temp -temperatura atmosferica in conditiile de tragere
pres- presiunea presinuea atmosferica in condtiile de tragere

Formula pare lunga dar numai odata a fost greu pina am pus-o intr-o tabela in Excel, dupa aia…gata.

Daca SG mai mic decit 1 glontul este instabil.
Daca SG este intre 1 si 1.4 stabiliatea e marginala
Daca SG este mai mare de 1.4 glontul e stabil intro plaja mare de conditii atmosferice.

Exemplu: Calibrul 308 Winchester cu glont de 155 grains tras din teava cu pasul de 13 inch. Glontul are 1.2 inch lungime, si e tras la viteaza de 3000 feet/second la temperatura atomseferica de 85 F si presiunea atmosferica de 28.5 inch coloana de mercur

SG=((30*155)/((13/0.308)^2*0.308^3 *(1.2/0.308)*(1+(1.2/0.308)^2)) *(3000/2800)^(1/3)*((85+460)*29.2/((59+460)*28.5)))
SG=1.6 …cool.

O observation interesanta din formula lui Miller. Dependenta de viteza este data de radacina cubic din v/2800. Adica daca marimba viteza de la 2800 feet/second la 3000 feet/second, factorial de viteza este 1.023. Deci factorul de stabiliteate se mareste cu 2.3%. Asadar mitul ca prin cresterea vitezei stabilitatea creste mult, nu e adevart. Creste, intradevar, dar creste putin. Daca stam sa ne gindim un pic, da stabilitatea creste prin cresterea vitezei pentru ca creste momentul giroscopic. Dar creste foarte mult si forta aerodinamica de rezitenta, si din raportul lor, per ansamblu factorul de stabilitiate creste putzintel.


Stim sa calculam stabiliatea la gura tevii. Dar oare ce se intimpla cu glontul in zbor. In zbor formula lui Miller nu mai e buna si trebuie sa ne intoarcem la formula (6). Hai sa ne gindim un pic ce se intimpla fizic cu proiectilul in zbor. Proiectilul inainteaza si pierde din viteza de translatie mult fata de cit pierde la viteza de rotatie. Motivul fiind ca rezistenta aerodinmiaca la viteza de translatie e mult mai mare deict rezistenta aerodinamica la roatie. Asadar pe parcursul zborului numaratorul din (6), adica "Rigiditatea axei de rotatie" scade mult mai putin decit rezistenta aerodinica lineara. Asadar glontul, in zbor CISTIGA STABILITATE. Phoooo…mi s-a luat o piatra de pe inima. Adica daca lansat proiectilul stabil, va ajunge la tzinta stabil. Mai mult, daca am lansat un proiectil la limita stabilitatii, dupa o anumita distanta, se va stabiliza.

Pe unele forumuri am citit spre exemplu ca 338 Lapua Magnum in 300 grains, nu e stabil decit dupa 300 yards. Acum stim de ce unii au ajuns la concluzia asta. Pentru ca au lansat proiectilul la limita stabilitatii, dar pe masura ce viteza lui a scazut, s-a stabilizat. Practic miscarea de precesie in jurul axei de zbor s-a amortizat. Sigur ca in opinia mea trebuie ales un pas al ghinturilor care sa stabilizeze proiectilul suficient de la inceput.


4 Probabilitatea de a lovi vinatul la distanta

Vrem sa incercam sa estimam care a probabilitatea de a lovi zona vitala a unui vinat la distanta. E plin internetul de lovituri la distante imense, ba sint si multe filmari pe yotube. Insa ce as vrem esta sa calculam care este probabilitea reala care ne ofera siguranta unei loviture fatale, lovitura repetabila, daca conditiile sint similare.

Sa luam un caz practic, o arma in 3006 care lanseaza un glont de 185 grains la 2850 feet/second si e capabila de o precizie de 1 MOA (1 inch la 100 yards). Adica carabina obisnuita de 700 USD de aici de pe raft, cu munitie comerciala mai bunicica (probabil un Hornady interlock, Amax..sau echivalente de la Federal..etc.). Grupul de 1 inch poate fi determinat pe cinstite la poligon, tragind vreo 5-6 grupuri si vazind pe cinstite ca arma e capabila de 1 inch in majoritatea cazurilor. Sa presupunem ca ne propunem sa tragem la 500 yards (457 m).

La 500 yards, vinatul pe care 3006 il poate dobori este din formula (5) de cca 200kg, adica se inscrie confortabil in vinat mediu. Sa zicem ca marimea zonei vitale la vinatul mediu este de 10 inch (cca 25 cm), si sa vedem cu ce precizie putem lovi pina acolo.

Distanta este deterministica in ziua de azi si se poate masura precis cu laserul. Variabilele care le avem in estimare, sint variatia vitezei de lansare si VINTUL. Sa presupunem ca munitia are o variatie de viteza de +/-30 feet/second (18.2 m/s) si noi putem estima vintul cu o eroare de cca +/-3 mile/ora. O eroare de estimare a vintului de +/- 3 mile/ora (4.6 km/ora) nu e usor de facut, in special pentru incepatori, pentru ca intervin multe variabile in estimarea vintuli. Probabil un incepator poate estima vintul cu cca +/-5 mile/ora (8 km/h).

Datorita distantei vom avea o scalare a grupului data de (4). Din calculatorul balistic, avem un timp de zbor la 100 yards t100=0.1084 secunde si la 500 yards t500=0.6154 secunde. Deci grupul scalat g500 devine:

g500=1*0.6154/0.1084 = 5.7 inches (14.47 cm)

Variatia de viteza la gura tevii va largi grupul pe verticala, iar eroarea de estimare a vintului il va largi grupul pe orizontala.

Mai intii calculul pe verticala. Cu eroare de 30 feet/second, viteza de lansare devine 2850+30=2880 feet/second. Din programul ballistic vedem ca la 500 yards glontul cade cca 49 inch (124.46 cm) la viteza de 2850. Daca il lansam cu 2880 cade mai putin cu 1.2 inch la 500 yards (cca 3 cm mai putin). Pentru ca variatia de viteza este sa fie +/- 30 feet/second variatia pe verticala este +/- 1.2 inch, adica 2.4 inch total (cca 6 cm) pe vertical. Asadar pe verticala grupul nostru g500=5.7 inch trebuie scalat cu 2.4 inch. Insa nu putem chiar aduna 5.7+2.4 pentru ca dispersia la distanta este statistica si se foloseste radicalul din suma patratelor. Adica pe vertical, considerind variatia de viteza, grupul devine:

(5.7^2 + 2.4^2)^(1/2) = 6.2 inch (15.74 cm)

Asadar pe verticala putem lovi cei 25 cm (zona vitala) cit se poate de confortabil.

Sa vedem pe orizontala. Daca punem acum din nou in programul balistic un vint de 3 mile/ora si avem o deviatie de 4.8 inch. Pentru ca variatia de estimare a vintului este +/- 3 mile/ora avem o eroare de +/- 4.8 inch, deci 9.6 inch total pe orizontala. Asadar grupul pe orizontala, considerind eroarea de estimare a vintului, devine:

(5.7^2 + 9.6^2)^(1/2) = 11.16inch (28.5 cm)

Ouch…. cu eroare de estimare a vintului de +/- 3 mile/ora (+/- 4.6 km/h) putem fi in afara zonei de 25 cm. Hai sa zicem ca acceptam o probabilitate a loviturii de 90%. In acest caz grupul pe orizontala este:

11.6*0.9= 10 inch (cca 25 cm)……adica abia abia reusim sa fim in zona vitala.

Asadar cu o arma de 3006 capabila de 1 MOA precizie, cu glont de 185 grains lansat la 2850 feet/second, cu o variatie a munitiei de +/- 30 feet/second si eroare de vint de +/- 3 miles/hour….abia abia reusim, sa lovim zona vitala la vinat mediu. Energetic n-avem probleme, dar precizia sufera mult din cauza estimarii de vint. Din nou vorbim de o lovitura pe care o putem produce consistent si reptabil, daca conditiile atmosferice se mentin.


Sa ne mai jucam un pic cu analiza. Sa presupunem o eroare de estimare a vintului de +/5 miles/hour (8 km/h). In acest caz grupuol pe orizontala devine de 43 cm si chiar daca consideram lovitura cu 90% sanse grupul pe orizontala tot e de 32 cm. Adica sanse mari de ranire a vinatului sau ratare.

Acum sa scadem precizia armei dar sa tinem eroare de estimare a vintului la 5 mile/ora. Sa zicem ca avem o arma cu o precizie extrema de 0.25 MOA adica 0.25 inch (0.63 cm) la 100 yards. Facind din nou toata socoteala:

pe verticala putem lovi in interiorul a 7.1 cm
pe orizontala putem lovi in interiorul a 40 cm. Chiar daca considerma sansa de 90% tot pe orizontala avem 30.6 cm.


ASADAR o scadere de 4 ori grupului (la 0.25 MOA) nu ne rezolva eroarea de vint. O arma cu un grup de 0.25 MOA CONSTANT e o arma care nu e 700 USD ci incepe de pe la 3000-4000 USD in sus. O crestere majora a pretului…care tot nu compenseaza nepriceperea.

Asadar un tragator antrenat cu echipament mediu va avea rezultate mai bune la distanta decit un incepator cu echipament foarte bun. Nu exista substitutie pentru antrenamentul la vint in tragerea la distanta.

Si nu am socotit decit distanta de 500 yards (457 m), daca insa mergem mai departe (700 yards, 800 yards,...etc.) problemele sint mult mai grave din cauza vintului. Nu vorbesc aici de lovitura ocazionalaci de capabilitatea de a lovi consitent la cea distanta consistent, IN CONDITII DE VINT.


Vintul presupune antrenament si nu exista substitut pentru asta. DAR putem totusi sa ne imbunatatim sansele cu echipament mai bun. Insa atentia nu trebuie indreptata in primul rind spre arma, ci spre glont/calibru..etc. Arma e doar a doua decizie. O sa dezbat asta intr-un topic separat, dedicat comparatiei calibrelor pentru distanta..


Merci,
CristianC

PS. Scuzati ortografia, original l-am scris in iulie/2011 si atunci am fost in timpul unui zbor si l-am scris dintr-o bucata, sa apuc sa-l termin pina la aterizare. Dupa 4 ore n-am mai avut energie de corectat. Va rog atentionati-ma de eventualele greseli. Socotelile ar trebui sa fie corecte pentru ca sint toate intr-o tabela de excel.
dtdpuu
Veteran
 
Mesaje: 348
Membru din: 15 Ian 2008, 23:58
Locaţie: Michigan, USA

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde GeKados pe 07 Mar 2013, 23:37

Multumim Cristian,
Informatii foarte importante si mai mult decat necesare pentru orice pasionat.
Am citit si eu cateva articole scrise (putine) de Brian Litz, foarte interesante si concepute de o maniera inteligibila pentru aproape oricine.

Cristi
Avatar utilizator
GeKados
Veteran
 
Mesaje: 772
Membru din: 07 Sep 2010, 23:00

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde bogdan_daniel pe 07 Mar 2013, 23:47

Greseli gramaticale ... oare e cineva care sa le caute aici?
"Multumim frumos" e putin spus! Astfel de informatii de obicei costa...iar noi le primim pe tava. Asta creste valoarea acestui forum.
Maestre, jos palaria :!:
Avatar utilizator
bogdan_daniel
Veteran
 
Mesaje: 451
Membru din: 16 Iul 2010, 16:49

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde dtdpuu pe 08 Mar 2013, 08:20

Multumesc de incurajari.

CristianC
dtdpuu
Veteran
 
Mesaje: 348
Membru din: 15 Ian 2008, 23:58
Locaţie: Michigan, USA

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde tonif pe 08 Mar 2013, 09:45

Cristi, Sarumana !
tonif
Veteran
 
Mesaje: 446
Membru din: 22 Dec 2009, 09:49

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde DART pe 08 Mar 2013, 10:47

A venit ca o manusa aceasta postare pt. mine.
Imi bateam capul cu aceste intrebari la cal.243 Win.Acum am inteles exact ce poate acest calibru.Cred ca inainte de a te hotari pt. un calibru sau altul ca sa nu lasi alegera sa fie doar subiectiva trebuie neaparat lecturat ce a scris mai sus dtdpuu .

La acest capitol:

2. Formula greutatii ideale a vinatului relativ la o anumita munitie/calibru

am inlocuit datele din formula cu valoarea vitezei glontului din tabelul producatorului pt. distanta de 300 yd (274 m)munitiei .243Win Federal SP 100 gr si am aflat ca la aceasta distanta ma incadrez cu acest calibru si glont pt. un vanat de :73,4 kg

(2210^3) × (100^2) × 1.5 × (10^-12)=161.907915lb=73,43kg (sper sa nu fi gresit la calcul :oops: )

pt.KJG-ul ”lui”Alin in acelasi calibru dar pt distanta de 300 m calculu arata :


(2631^3) × (77.2^2) × 1.5 × (10^-12)= 162.812 lb=73,85kg

Asta inseamna pur matematic ca ce face Federalul de mai sus la 274 m face KJG-ul la 300 m.....interesant glont KJG-ul.

Am sa fac acest calcul pt.mine pt. toate munitiile care intra in discutie .......pt. mine :D .
Multumesc dtdpuu
Avatar utilizator
DART
Veteran
 
Mesaje: 1449
Membru din: 15 Iul 2008, 13:38
Locaţie: Timisoara

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde violiv pe 08 Mar 2013, 12:39

Trebe sa ai rabdare multa sa pui pe hartie asa ceva. Trebe sa ai rabdare si numa sa le citesti.
Multumiri si de la mine!
Chestia asta m-a cam parasit de pe vremea cand facusem o "scriere" similara pentru alice si zborul lor si eficienta lor.

Oricum, dupa ce-am corespondat intens si-am testat aproape la fel de intens am ajuns la o concluzie privind formulele, de orice fel ar fi ele:
- se aplica in practica in functie de mila Celui de Sus. :cry: :cry:

Si in situatia cand totul e perfect, vremea ideala, vantul nu bate, tinta paste linistita isi poate baga cineva codita si sa mearga prost ... de ex.: un amic pasionat de trasul departe, cu multe lovituri frumoase, a reusit sa intruneasca toate conditiile pentru un foc ideal la ceva peste 500 m la un tap de trofeu medaliabil pe care-l pandea de cateva saptamani bune dar nu-l voia dobandit decat la ~ 500 m; pentru ca luneta era asa construita si pentru ca i s-a parut mai simplu sa treaca pe sistemul american de masuratori omul folosea programul balistic pe IPhone in sistem anglo-saxon de masuratori, verificat in teren si considerat a avea o marja suficient de sigura de eventuale erori; se aseaza omul pe pozitie, face toate masuratorile posibile, baga datele in tabel, obtine corectia, ajusteaza luneta din tureta, trage vizand baza gatului si vede praful sarind peste tinta, departe; ramane cam surprins de intamplare, exclude din start o greseala de ochire sau declansare asa ca nu repeta focul si se apuca de recalculat; sta jumate de ora si stramb si drept incercand sa inteleaga ce n-a fost bine pana cand descopera ca micuta statie meteo folosita fusese pornita pe unitati europene si afisa temperatura in grade Celsius iar programul o cerea in grade Fahrenheit; pur si simplu, de emotie, introdusese 18 g F in calculator adica ~-8 grade Celsius in loc de cele 18 grade Celsius reale .... suficient ca glontul sa zboare pe langa tinta (308 W cu Berger VLD 175 gr.).

@dart, undeva am scris ceva despre cum mor animalele impuscate si despre valorile minime de energie necesare pentru a pune jos un animal, valorile medii sau ideale si asa-zisele maximale ce ar pune jos tinta oriunde ar fi lovita.
Nu mai stiu pe de rost datele dar valorile minime de energie (zic energie da' la fel de bine poate fi impuls sau cine stie ce combinatii) necesare sunt de peste zece ori mai mici decat optimul si se refera la situatia particulara in care tinta este lovita in cel mai nevralgic loc (de ex, ochi-orbita, os temporal, vertebra cervicala) pe cand energiile medii ar fi cele calculate pentru o lovitura tipica, recomandata si care ar presupune si o descarcare la impact si penetratie adanca in tinta, etc. Ei bine, nu exista nicio formula care sa-mi explice de ce pica in foc si moare in cateva zeci de secunde un porc lovit foarte-foarte prost o data din zece cazuri si in celelalte noua nu sau de ce un proiectil de genul TSX mi s-a purtat mult mai bine decat altele mult mai vestite, in acelasi calibru si cu "numere in formule" aproape identice.

In privinta selectiei proiectilelor, chestie la care vad ca ai ajuns si tu, eu m-am confruntat cu doua situatii diametral opuse: calibru ultra-popular cu zeci de munitii la dispozitii din care am testat sute de cartuse in toate modurile pe care mi le-am imaginat si le-am urmarit comportamentul in tinte si la alti utilizatori (ma crezi ca am si acum cel putin 5 feluri de 30-06 in dulap din care un fel este "virgin", inca nepus in arma?) versus calibru "imposibil", cu un numar extrem de mic de munitii la dispozitie (poate chiar numai una) si din care n-am avut incotro si a trebuit sa trag numai acel fel de munitie.
Am ajuns la urmatoarea concluzie: nu exista cartus perfect, nici macar ideal. Exista cartus foarte precis din o anume arma si exista un compromis de acceptat in ceea ce priveste precizia si efectul in tinta.
Este complet nerecomandat sa tot testezi munitii si sa le schimbi ca pe chiloti. La niciuna nu vei obtine date suficiente, de niciuna nu vei fi multumit pana la capat. Alege o munitie despre care stii sau ai aflat pe proprie piele ca merge bine din arma ta, incearca sa tragi numai cand esti macar 90% sigur de plasarea focului si mergi pe ea pana-n panzele albe. Eventual, incearca sa fie nu cea mai scumpa disponibila dar sa fie prezenta pe piata mai mereu. Daca persisti in ideile de a tot incerca monturi, munitii, etc., peste o vreme cand o sa tragi linie o sa ajungi la concluzia ca ai tocat suficienti bani cat de o luneta cu sina si ca e foarte posibil sa trebuiasca sa renunti la teava pentru ca ai terminat-o .... chiar si Blaser fiind, tot se uzeaza in 243 pe la 1500 cartuse trase, suficient cat sa nu mai stea subMOA. 1500 pare un numar infinit cand vine vorba de cartuse de glont dar iti garantez ca urmand calea aleasa de tine o sa-l atingi in 2-3 ani.

Scuze pentru off! Nu mai fac. O sa incerc sa revin cu comentarii tintite.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 7274
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde violiv pe 08 Mar 2013, 12:41

Ce zic formulele despre mistret de 150 kg picat in foc la 284 m cu V-Max de 4,9 g din 243?
Ca e imposibil !!! Ei bine, a fost cat se poate de posibil, ba chiar repetat ....
violiv
Veteran
 
Mesaje: 7274
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde DART pe 08 Mar 2013, 14:01

Ce zic formulele despre mistret de 150 kg picat in foc la 284 m cu V-Max de 4,9 g din 243?
Ca e imposibil !!! Ei bine, a fost cat se poate de posibil, ba chiar repetat ....


Vio te rog sa ma crezi la acest lucru ma gandesc incontinu de cand

am aplicat aceasta formula pt.V-Max-ul de 4,9 g !
Avatar utilizator
DART
Veteran
 
Mesaje: 1449
Membru din: 15 Iul 2008, 13:38
Locaţie: Timisoara

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde dtdpuu pe 08 Mar 2013, 18:28

In opinia mea formulele se aplica uneori exact (sau aproape) si alteori statistic. E de datoria noastra sa facem distinctia si le intelegem ca atare. In opinia mea formulele si intelegegerea fenomenelor balistice merg mina in mina altfel rezultatetele nu pre apar. Formulele ofera o metoda in atingerea rezultatelor dorite, si pun ordine in haos, pentru mine cel putin sint de mare ajutor.

Spre exemplu formulele de traiectorie care ne dau tabelele balistice sint relativ exacte. Calculele sint complexe, dar este fesabil de modelat matematic proiectilul si zborul lui in conditii de model (atmosfera cu o anumita densitate, temperatura, etc.). De asta tabelele balistice sint relativ exacte. In practica bat destul de bine pentru prima estimare, dar tot trebuie mers in poilgon tras la distantele reale cu glontul care ofera cea mai buna precizie (o intreaga munca doar pentru asta) si ridicat o tabela practica. Apoi aceasta tabela trebuie scalata cu conditiile din ziua respectiva. Aceasta metoda in care se incepe cu teoria si apoi traiectoria e corectata cu rezultatele practice, in opinia mea functioneaza, practic si pe incercate.


Alte formule cum e greutate vinatului sint foarte greu de modelat teoretic. Aceaste formule s-au obtinut empiric, adica statistic. Aceste formule in opinia mea trebuie judecate tot statistic si aplicatia lor cred ca trebuie sa aiba un bun simtz ingineresc.

Greutatea vinatului (exista mai multe formule si teorii pentru asta), fiind o formula empirica se potriveste statistic. Asta inseamna ca in practica se pot gasi contraexemple, dar STATISTIC daca alegem calibrul iesit din formula, si ne ne restrictionam la greutatea/distanta din formula, vom avea de obicei succes.

Contraexemplul cu VMxax si mistret in opinia mea trebuie judecat tot prin prisma statisticii. Da sigur ca e posibil sa se intimple, daca mistretul e lovit unde trebuie. De asemenea se poate intimpla cu 223 sau calibre mici. S-a omorit capra destul pentru braconaj cu 22lr, dar toate aceste contraexmple nu infirma formula in opinia mea. Contraexemplele dau gres STATISTIC. Adica tras in porc cu VMax la distanta cu pricina poate functioneaza in 10% din cazuri si esueaza in 90% (procentele sint doar exemple). Personal nu as alege un calibru care are rata de succes mica la vinatul respectiv, CHIAR daca e posibil sa il dea jos.

Un alt aspect al formulelor statistice a faptul ca e posibil sa nu includa alte variabile importante greu de modelat matematic. Spre exemplu greutatea vinatului ne spune potentialul calibrului, dar chiar daca folosim calibrul potrivit putem fi dezamgiti pentru ca unul din parametrii importanti nu e prezent in formula. Adica constructia si parametrii de balistici terminali ai proiectilului. Formula ne spune doar ca calibrul xxxxx POATE dobori vinatul respectiv, dar daca glontul nu "livreaza" acel potential, rezultatul tot esec e. Insa in opinia mea formulele ramin, e vina noastra ca nu am inteles toti parametrii si limitarile formulelor.


Daca mi-as lua o arma noua as aplica formulele cam asa:
1) Mi-as stabili vinatul pe care vreau sa il adresez. Sa spunem capra
2) As alege distanta maxima la care vreau sa il iau
3) Aleg apoi calibrul (o intreaga teorie si in asta pentru ca sint calibre care se suprapun ca si performanta). Pentru mine criteriile principale sint precizie, pretz raspindire, dar sa nu divagam
4) As alege o arma, optica potrivita pentru asta (se pot scrie carti intregi si pentru asta), din nou criteriile mele ramin, precizie, pret, raspindire, etc.
4) Apoi as alege proiectilul adecvat (din nou o gramada de teorie si munca practica pentru asta). Unul din criteriile importante care restring distanta e viteza minima de expandare a proiectilului ales. Adica dupa toate teoria de la inceput, chiar daca a iesit sa zicem 500m pentru calibru xxxx la capra, trebuie ca sa fim siguri ca proiectilul are viteza minima specificata de producator la 500m
5) Aleg munitie incarcata cu proiectilul respectiv si testeze pina nu mai vad bine. Daca nu gasesc una cu suficienta precizie, merg inapoi la 4)
6) As ridica o balistica in teren si gata :D .

Daca am o anumita arma/calibru as folosi formulele asa:
1) As alege 1-3 munitii care trag bine din arma mea si care au proiectilul care imi trebuie. Poate avem nevoie de 2 proiectile pentru diferite tipuri de vinat. Personal aleg doar un tip de munite cit se poate de universal, pentru ca e foarte multa munca si cheltuiala sa fac toate testele cu mai mult de una. Aleg munitia de vinatoare care trage cel mai precis si are potential de distanta. De obicei e o munitie intr-un poriectil performant balistic (cume Amax de la HornadY) DAR trebuie sa aiba on constructie adecvata pentru vinatul respectiv.
2) As folosi formula sa calculez parametrii de greutatea vinatului di distanta. Adica mistret maxim pina la distnata Y (daca calibrul e aplicabil la mistret), capra la distanta Y, etc.
3) Mers in poligon si ridicat tabela balistica practica si ....gata


CristianC
dtdpuu
Veteran
 
Mesaje: 348
Membru din: 15 Ian 2008, 23:58
Locaţie: Michigan, USA

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde violiv pe 08 Mar 2013, 20:22

Atata munca si cheltuiala cand, de fapt, totul e mult mai simplu: se ia o arma cat .Ai ieftina, o sarma cu care sa legi de arma cea mai ieftina luneta, iei 5 cartuse de pe la prieteni, normal ca de feluri diferite, estimezi distanta din ochi la vreo xx stanjeni si yy coti, ochesti in lungul tevii ca oricum nu—i luneta ok si dai tinta jos la orizont.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 7274
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde dtdpuu pe 09 Mar 2013, 06:05

violiv scrie:Atata munca si cheltuiala cand, de fapt, totul e mult mai simplu: se ia o arma cat .Ai ieftina, o sarma cu care sa legi de arma cea mai ieftina luneta, iei 5 cartuse de pe la prieteni, normal ca de feluri diferite, estimezi distanta din ochi la vreo xx stanjeni si yy coti, ochesti in lungul tevii ca oricum nu—i luneta ok si dai tinta jos la orizont.

.....si tragi din picioare :lol:

Merci violiv. Adevarul ca imi e dor de o iesire cu sirmele, n-am mai apucat sa trag de 2 luni :oops:

...Mi-ai dat o idee, merg jos in garaj sa "aerisesc" vreo 10 stropi de 4.5 mm..... :mrgreen:

CristianC
dtdpuu
Veteran
 
Mesaje: 348
Membru din: 15 Ian 2008, 23:58
Locaţie: Michigan, USA

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde violiv pe 09 Mar 2013, 10:22

Pe undeva am gasit o discutie "contra" formulei pentru determinarea greutatii vanatului functie de calibru - pagini in sir de combateri, in parte foarte bine sustinute.

Eu am invatat o chestie: exista 3 feluri de comportament in tinta determinate de proiectil (spus in mare) si care s-ar suprapune pe undeva peste clasificarea ta mai veche a calibrelor magnum:

- extrema ce tine de masa - viteza nu foarte mare la impact dar proiectil foarte greu - ex. tipic este unicul tras din lisa dar pot intra aici si altele gen 45-70, 458 wm, calibre nitro, si chiar 220 gr tras din 30-06, etc. In general efectul este mai presus de asteptari.

- extrema ce tine de viteza - aici intra proiectilele foarte-foarte viteziste, chiar de diametre micute si fiind rapid expansive. Distrugerile provocate au fost mereu greu de crezut fata de cat de micut pare proiectilul si aici s-ar incadra perfect V-Max-ul de care vorbeam dar si al meu 30-378 cu doar 180 gr

- la mijloc este un comportament sa-i zicem normal - proiectile de diametre uzuale, intre 6,5 si 9,3 mm, de viteze medii spre modeste. Aici as baga si mult folositul 30-06 cu 180 gr, 300 wm cu 200 gr, 7x64 cu ~11 g, etc. Efectul este cel scontat dar dependent de plasarea loviturii.

Asta nu inseamna ca una din extreme te iarta daca gresesti monumental si ca vanatul pica lovit oriunde.

Programele balistice si tabelele rezultate din ele mi s-au confirmat si mie ca fiind suficient de exacte cat sa te poti baza pe ele mai in orice conditii pana la 400 m, hai sa zicem catre 500 m, evident dupa o mica verificare chiar si numai pe parcursul de la 100 la 200 m si asta fara cronograf. Ba chiar si simplele date oferite de fabricantii munitiei pe cutia de cartuse mi s-au verificat mult mai bine in ultimii doi ani fata de acum sase ani, sa zicem.

In ultima vreme s-a strans si pe la noi suficienta experienta astfel incat un novice foarte la inceput sa poata alege o combinatie potrivita fara sa cheltuie la nesfarsit pe incercari. Sunt cateva sorturi de munitie care s-au dovedit si foarte precise si foarte eficiente in tinta, aproape indiferent de calibru, chiar si la distante un picut mai mari decat cele zise "vanatoresti adevarate".

Un exemplu foarte bun este mai nou patrunsul pe piata dar cu o crestere semnificativa - 9,3x62. In urma cu 5 ani nu prea vorbea multa lume de el pe la noi - viteze modeste, balistica descurajanta, magnumita in puseu acut, etc. Incet-incet a intrat in uz. Posesorii au mai invatat sa traga, au mai inceput sa prinda drag de poligon si a inceput sa fie si testat si folosit pe scara larga. Pare descurajant sa citesti o cadere de peste 50 cm la 300 m pentru un proiectil ORIX de un pic peste 18 g dar iti salta inima sa vezi grupaje de top la 300 m si o penetratie in tinta incredibila .... odata ce te inveti, nu prea mai conteaza daca trebe sa corectezi 25 sau 50 cm. Stiu chiar posesor care l-a folosit la "oaie" in Tibet pentru foc la peste 400 m.
Cand il pui alaturi de un 243, in conditii de vant tare neprielnic, iar iti creste inima .... chiar daca BC-ul enuntat (G1) nu i-ar fi favorabil, in practica vantul il lasa mult mai indiferent decat pe vitezistul ce ajunge in jumate din timp la tinta.

Formulele sunt din ce in ce mai bune, graficele din ce in ce mai precise dar tot practica ne omoara.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 7274
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde teuton pe 09 Mar 2013, 10:38

adevarat curs.. multumesc si eu!!
teuton
Veteran
 
Mesaje: 349
Membru din: 03 Oct 2009, 08:43
Locaţie: valcea / bucuresti

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde Alin3006 pe 09 Mar 2013, 18:42

Wow! Multumim, spectaculos materialul!
Alin3006
Veteran
 
Mesaje: 6462
Membru din: 26 Sep 2007, 12:35
Locaţie: bucuresti

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde dtdpuu pe 11 Mar 2013, 12:37

Merci viorel. Ar fi interesant de scris un mic studiu pentru cele trei cazuri de comportament la projectile.... daca ai timp. Tind sa fiu de acord cu ce spui, dar tu ai tras si vazut mai multe cazuri. Experienta me a este doar cu 223 vs 308. Insa am pus efectele mai mult pe constructia proiectilului decit pe viteza. Dar cred ca ai dreptate si viteza a avut un effect important.

CristianC
dtdpuu
Veteran
 
Mesaje: 348
Membru din: 15 Ian 2008, 23:58
Locaţie: Michigan, USA

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde bliviu pe 15 Apr 2013, 21:16

Poate cineva sa imi zica daca munitia se comporta diferit iarna -15 grade cind arma a fost reglata vara la +35 grade la distante de max 200m sau daca sint munitii de vara iarna .multumesc anticipat
Avatar utilizator
bliviu
Veteran
 
Mesaje: 329
Membru din: 17 Mar 2013, 21:44

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde Sly_Fox pe 15 Apr 2013, 22:39

Ca sa nu mai scriu iar, da un click pe link-ul de mai jos.
viewtopic.php?f=55&p=173930
Dacii aveau cultul morților, comuniștii au avut moartea culților, iar astăzi avem cultul hoților.
Avatar utilizator
Sly_Fox
Veteran
 
Mesaje: 4571
Membru din: 06 Sep 2008, 19:59
Locaţie: Ialomita

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde bliviu pe 16 Apr 2013, 21:52

Multumesc am citit .La 200m cam ce corectie trebuie sa ii dau la -15 grade .in momentul de fata sint munitii care se comporta la fel indiferent de temperatura
Avatar utilizator
bliviu
Veteran
 
Mesaje: 329
Membru din: 17 Mar 2013, 21:44

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde violiv pe 17 Apr 2013, 02:10

Nu exista munitii care sa se comporte la fel la orice temperatura. Trebe sa incerci si sa vezi. Pentru 200 m nu cred ca sa existe diferente mai mari de 5-6 cm, hai 10 cm intre -15 si + 30 grade.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 7274
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde Sly_Fox pe 17 Apr 2013, 10:07

Intradvar nu putem sti exact care sunt valorile de corectie, tinand cont de extremele de temperatura din tara noastra. In functie de modelul armei, calibru, munitie, masa glontului, exista diferente, mai mari ori mai mici.
Pentru a vedea exact ce se intampla trebuiesc facute teste individuale. Majoritatea vanatorilor trag pe reglajele initiale, indiferent de temperatura aerului, si nu cred ca pana la 200 de metri sa existe asa mari variatii incat sa te faca sa ratezi un mistret.
Dacii aveau cultul morților, comuniștii au avut moartea culților, iar astăzi avem cultul hoților.
Avatar utilizator
Sly_Fox
Veteran
 
Mesaje: 4571
Membru din: 06 Sep 2008, 19:59
Locaţie: Ialomita

Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde bliviu pe 20 Apr 2013, 15:41

Atunci sa inteleg ca trebuie sa trag cu 5cm mai sus iarna .Sint manuale de informatie in domeniu in limba romana oricum va multumesc pentru rabdare
Avatar utilizator
bliviu
Veteran
 
Mesaje: 329
Membru din: 17 Mar 2013, 21:44


Re: Calcule balistice pentru vinatoarea la distanta

Mesajde adisan77ro pe 13 Apr 2019, 16:05

Dupa atatia ani, si inca il recitesc cu placere. Astazi a fost un bun moment de reimprospatare si unul foarte bun educativ ptr fiul meu. :ymhug:
RABDAREA incepe atunci cand nu mai ai RABDARE
BENELLI Vinci 12/76/70
SAKO A7 Roughtech Pro 30.06
adisan77ro
Veteran
 
Mesaje: 599
Membru din: 15 Noi 2011, 13:56
Locaţie: Cluj-Napoca


Înapoi la Discutii despre munitii, caracteristicile lor, performante

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 11 vizitatori

Publicitate