Vinatorul.ro
Jurnal de vânătoare
Acum este 20 Iul 2019, 23:52

Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Fenomen nou aparut in peisajul cinegetic din Romania . Prin urmare avem cu totii de invatat si discutat despre asa ceva . Sa lasam specialistii sa vorbeasca si sa ne invete si pe noi . Poate peste 3-4 ani legea se schimba si mergem la fazan cu soimul pe manusa !

Moderatori: Peregrinus, Ghinda, goshawkrst

Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde Peregrinus pe 26 Feb 2012, 02:08

Imagine

Vinatoarea de stirci cenusii in sec. XIX .

Traducere din “ Traite de fauconnerie “ de H.Schlegel si H.Verster Van Wuverhorst .

Dintre toate vinatorile cu pasari de prada cu urmarire de la inaltime vinatoarea de stirci cenusii si cea a Gaii rosii ofera cel mai frumos spectacol. In toate timpurile aceasta vinatoare a fost privita ca fiind cea mai nobila vinatoare si ca atare demna de a purta numele de vinatoare regala . Gaile rosii fiind mult mai rare decit stircii cenusii , aparind in numar mic chiar si in teritoriile de cuibarit comparativ cu stircii cenusii , este aproape imposibila specializarea exclusiva pe aceasta specie . La fel se intimpla si in cazul stircului cenusiu in zonele unde acesta apare doar in numar limitat, deci nu exista colonii ale speciei in care aceasta sa cuibareasca , soimarii fiind astfel constrinsi sa caute pasari singulare . Insa in regiuni in care exista colonii de stirc cenusiu in mijlocul unor cimpii intinse , care sa poata fi strabatute calare sau pe jos in toate directiile, vinatoarea de stirc cenusiu se poate practica in mare stil pe perioade de citeva luni anual . Acest fapt ofera fara doar si poate cea mai mare si mai nobila distractie dintre toate vinatorile cu pasari de prada . Marile colonii de stirci cenusii au devenit insa rare si cele putine existente care se mai pot gasi se afla in mijlocul unor regiuni mlastinoase , fara drumuri de acces . Exista actualmente putine locuri care sa indeplineasca toate conditiile necesare acestei vinatori . Din acest punct de vedere cea mai avantajata tara este Olanda . Deci nu este de mirare daca iubitori a acestei vinatori din Anglia , Franta , Germania precum si din alte tari vin aici in timpul sezonului de vinatoare pentru a admira acest spectacol vinatoresc , pe care tarile lor de bastina nu il mai poate oferi.Cele mai mari colonii de stirc cenusiu ale Olandei se afla in cimpiile intinse din jurul castelului regal “ Het Loo “ din provincia Gelderland . In timpul lunilor de vara , aceasta regiune ofera locuri de cuibarit la peste 1000 de perechi de stirci cenusii . De acolo acestia zboara zilnic la pescuit pe malul lacurilor Zuidersee , a lacului Yssel precum a riurilor care se varsa in ele , precum si in Rin . Daca ne plasam dupa masa cu soimii , cind stircii se reintorc din expeditiile lor pescaresti de la o distanta de 6 – 8 Km in asa fel incit sa le taiem practic drumul de intoarcere , putem in functie de noroc si de numarul de soimi disponibili sa vinam zilnic intre 6 – 8 stirci cenusii , citeodata si mai multi .In mod normal sezonul de vinatoare la stirc cenusiu incepe in luna iunie , cind puii de stirc sint aproape zburatori in cuib si tine pina la sfirsitul lunii iulie cind soimii incep napirlirea . Locul unde asteptam cu soimii intoarcerea stircilor , difera in functie de directia vintului . Din motive pe care le vom explica mai tirziu , este important sa ne plasam intotdeauna “ sub vint “ , altfel spus , intr-un loc in care vintul sa bata spre noi din directia coloniei de stirci. In functie de relief alegem un loc care sa se afle la o distanta de 1 – 3 Km distanta de colonia susnumita . In locul potrivit poruncim constructia unor stabilimente sigure care sa ofere protectie vinatorilor , soimilor precum si cailor contra ploi si a vintului . Ora potrivita de vinatoare este ora 16 si tine pina la apusul soarelui . Soimarii , ajutoarele acestora precum si purtatorii de soimi [ un suport special ( Cage ) cu curele care trec peste umerii acestora , pe fiecare suport avind loc mai multi soim] trebuie sa se afle deja in acest loc inainte de a ajunge vinatorii si suita . Acolo acestia aseaza soimii pe stativele lor si pregatesc totul pentru vinatoarea care o sa aibe loc . Dupa ce ajung vinatorii si suita la fata locului , un ajutor de soimar si un Pikör se deplaseaza la un punct avansat de observatie sub vint ( in directia lacurilor ) la aproximativ 400m distanta de suita de vinatoare pe un promotoriu mai ridicat in asa fel incit sa poata fi vazut usor ( de catre suita si vinatori ) si totodata sa poata vedea si recunoaste de acolo din timp intoarcerea stircilor cenusii . In acelasi timp doi soimari calare cu soimii pe pumn se pozitioneaza citeva sute de metrii “ in vint “ ( in directia coloniei de stirci ) de vinatori si suita . In momentul in care Pikörul aflat sub vint vede intorcindu-se un stirc cenusiu si considera ca este potrivit pentru vinatoare , da suitei un semnal , in sensul ca el descaleca de pe cal si intoarce capul acestuia in directia de unde se apropie stircul ( nu striga fiindca nu are rost sa strige de la acea distanta contra vintului fiindca nu va fi auzit / inteles ! ) . La primirea acestui semnal rasuna un strigat comun al vinatorilor “ A la vol “ ( corect : A la volte ) . Toata lumea se aduna si privirile sint atintite spre cer . La descoperirea / vederea stircului toata lumea incaleca si galopeaza inspre locul de unde crede ca poate urmari spectacolul cel mai bine.Totul trebuie facut cu grija si putina galagie pentru a nu speria stircul care se apropie . In acest timp soimarii incearca sa se apropie si ei de acesta in asa fel insa sa nu-l sperie si sa schimbe diectia de zbor . Daca reusesc acest lucru il lasa sa treaca peste ei in directia coloniei citeva sute de metrii , dupa acea doar este scoasa scufia de pe capul soimilor si lansati in urmarirea acestuia .In plin zbor in faza incipienta atacului , soimii zburind in diferite directii , parind ca n-o sa se apropie prea curind de inaltimea de croaziera a stircului , acesta isi da in schimb seama imediat ca el este vizat de catre soimi ( vinatoarea de stirc se face cu 2 soimi care zboara si ataca stircul cu schimbul in companie ) isi intinde gitul si varsa toti pestii din gusa . Usurat , deci mai usor acesta incearca din rasputeri sa ajunga ori la colonie ori intr-un pilc de arbori unde sa se adaposteasca se soimi . Din acest moment soimii incep sa cistige inaltime pentru a ajunge cit mai repede in apropierea stircului .Acesta neputind avansa insa destul de repede si stiind ca atacul soimilor poate fi letal pentru el doar daca vine de sus incearca la rindul lui sa se insurubeze cit mai sus . Dar fiindca Stircul nu poate in acelasi timp sa zboare contra vintului si sa si cistige inaltime , se vede silit sa se intoarca “ in vint “ ( in directia vintului ) si sa zboare direct spre soimi . Avansul pe care l-a avut inainte Stircul fata de soimi este acuma in avantajul soimilor . In acest moment se poate observa cu usurinta cum cei trei , zburind in directii diferite se apropie unii de altii cu mare viteza . Tensiunea creste in rindul suitei si fiecare incearca sa nu piarda din ochi nici un crimpei al spectacolului . In acest timp se poate auzi din cind in cind Stircul scotind cite un tipat gutural si incearca in acelasi timp neintrerupt sa cistige inaltime , tot mai sus pentru a scapa soimilor folosindu-se de ajutorul vintului.
In momentul in care un soim ajunge in apropierea stircului incepe imediat sa declanseze primul atac impotriva acestuia . Printr-o manevra reusita stircul reuseste sa eschiveze pimul atac al soimului . Din cauza vitezei de atac si eschiva stircului , soimul in cauza pierde inaltime citeodata si 20 de pasi sub inaltimea stircului . Intre timp celalalt soim , aflat la inaltime deasupra stircului ataca la rindul lui . Daca si acesta greseste atacul , revine cu un nou atac celalalt soim ajuns intre timp la o inaltime potrivita , daca greseste si de asta data repeta cu schimbul atacurile asupra stircului , intr-un ritm mai mult sau mai putin regulat pina in momentul in care unul dintre soimi reuseste sa prinda stircul de cap sau git , in acel moment ataca si ajuta la tinutul stircului si celalalt soim si de jos pare ca cele trei pasari formeaza in cadere un corp comun , cazind cind mai repede cind mai incet din cer. Inainte ca trioul sa atinga insa in cadere pamintul unul din soimi da drumul stircului , exemplul acestuia fiind urmat in scurt timp si de cel de-al doilea soim cind isi da seama ca risca sa fie strivit de pamint . Daca stircul ajuns intre timp la pamint incearca sa zboare din nou , sa scape , acesta este din nou atacat de cei doi soimi . Intre timp soimarii au incercat sa se apropie cit mai mult de cei trei pentru a fi la fata locului in momentul in care soimii si prada lor coboara la sol . Mai degraba sarind de pe cai decit descalecind , unul dintre soimari incearca cu ajutorul unui porumbel sa recheme soimul care a dat primul drumul stircului in timpul caderii , in timp ce celalalt soimar incearca cu grija sa se apropie si sa prinda stircul de git . Imediat dupa acea i se da si celuilalt soim un porumbel , care are voie sa-l manince direct pe stirc . Dupa ce s-au saturat soimii ,l-i se pune scufia pe cap , soimarii intorcindu-se cu acestia si cu prada la suita . Daca stircul nu a fost omorit de catre soimi i se reda de obicei libertatea insa nu inainte de a i se atasa un inel inscriptionat dinainte la unul dintre picioare . Daca in schimb trebuie sa fie retinut pentru a se antrena cu el soimii tineri , incepatori i se pune in cap o scufie speciala .In timpul antrenamentului ascutimea ciocului acestuia este neutralizata cu ajutorul a doua bucatele de lemn de soc care se imping peste ciocul acestuia , deoarece contrar parerilor celor neinitiati , stircul nu este prea periculos pentru soimi in aer ci doar in momentul in care acesta ajunge pe sol si poate sa se apere aici cu lovituri de cioc bine tintite . Intre timp alti doi soimari s-au pozitionat in vint , in acest fel se pot vina la rind stircii care in zborul lor spre colonie se apropie de soimari si de suita de vinatoare .Desi inceputul vinatorii stircilor este asemenatoare in toate cazurile , deznodamintul vinatorii in schimb este intotdeauna diferit de la caz la caz si de obicei imprevizibil . Daca stircul este “ gol “ deci nu a mincat nimic , o sa se ridice impreuna cu soimii la asemenea inaltimi mari incit o sa dispara la un moment dat in nori . Intr-un astfel de caz reuseste de obicei sa scape de urmaritori . Daca insa gusa acestuia este plina , o sa zboare la inaltime mica si este doborit de obicei de la primele atacuri . Daca vinatoarea se desfasoara pe vint puternic , vinatoarea se poate urmari foarte greu si spectacolul va trebui urmarit ca atare de la distante mari . Tot pe vint puternic se risca pierderea soimilor mai ales daca vinatoare incepe scurt inainte de apusul soarelui . Aceasta pierdere este cu atit mai dureroasa cu cit in timpul acestor vinatori se pierd de obicei cei mai buni soimi , deoarece doar acestia nu obosesc sa urmareasca vinatul pina cind aceasta reuseste sa se adaposteasca intr-un pilc de arbori sau apa , in care se arunca din disperare cu capul inainte .Daca dorim sa vedem spectacole ideale , atunci trebuie sa fie o vreme senina si fara vint . Stircul sa fie unul mai in virsta , acesta sa zboare la o inaltime potrivita , pentru a avea timp destul sa verse mincarea din gusa si sa inceapa imediat urcatul la inaltime . Nu este un obicei prea bun sa fi tot primul la fata locului cind soimii impreuna cu stircul , prada lor , ajung la pamint chiar daca este un obicei ca primul calaret care ajunge la fata locului sa smulga penele de pe capul stircului , pene care vor fi legate sub forma unui manunchi care va impodobi palaria calaretului .
Daca dorim sa vinam stirci pe o perioada de 2 luni , echipa trebuie sa fie formata din doua grupe a cite patru soimari . Fiecare grupa sa fie compusa dintr-un maistru soimar si trei ajutoare de soimar . Unul dintre ajutoare trebuie sa indeplineasca functia de soimar , din ceilalti doi unul trebuie sa indeplineasca functia de Pikör ( sa semnaleze apropierea stircului de pozita suitei ) si celalalt sa indeplineasca functia de transportor de soimi . Toti in afara de carator / transportor trebuie sa fie calareti buni . Pentru a vina zilnic bine cu soimii , este nevoie ca fiecare grupa sa detina cel putin 20 de soimi , dar nu mai multi de 25 pentru ca un soimar cu greu se poate ocupa de mai mult de 4 soimi zilnic . Daca ne gindim ca pentru intretinerea a 45 de soimi este nevoie in medie de 3500 – 4000Kg carne de vitel / an , de cea mai buna calitate si nu mai putin de 1200 – 1500 de porumbei , se poate calcula cu usurinta la ce cheltuili anuale se poate ajunge pentru intretinerea unei echipe de vinat stirci de asemenea dimensiune . Nu trebuie sa fim surprinsi daca annual suma pentru intretinerea echipei se situeaza undeva intre 11000 – 12000 Franci , cheltuiala aceasta presupunind doar intretinerea a 45 de Soimi calatori . Se intelege de la sine , ca aceasta suma poate creste considerabil daca ne prindem soimi nordici ( F. rusticolus ) sau aducem alte specii de soimi din strainatate , ceace se si intimpla de obicei , deoarece stircul nu se vineaza decit cu soimi mari , masculii de Soimi calatori precum si soimii luati din cuiburi fiind prea slabi pentru aceasta vinatoare .Numarul soimilor care se pierd anual la aceasta vinatoare este cuprins intre 10 – 15 bucati.

Imagine

Imagine

Imagine

Andrei .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde george_i pe 26 Feb 2012, 13:02

Multumim pt articol, foarte interesant. Totusi in ziua de azi nu ar fi legal sa vanezi in acea perioada, cand starcii cuibaresc si astazi starcul cenusiu este ocrotit cred cam peste tot in Europa
Avatar utilizator
george_i
Veteran
 
Mesaje: 606
Membru din: 20 Iul 2008, 18:53
Locaţie: sibiu

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde Peregrinus pe 26 Feb 2012, 13:55

Buna George ,

articolul este doar o mica retrospectiva istorica pentru voi , a unora dintre metodele de vinatoare , in cazul de fata soimaritul , specifice acelor vremuri cind protectia regnului animal indiferent de perioada anului era un termen necunoscut , exceptie de la regula se facea doar in cazul in care existau interese personale locale sus puse.

Andrei .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde george_i pe 07 Mar 2012, 01:24

Buna Andrei,

Din cate am inteles aceasta vanatoare era practicata in special de nobilime, ajutati la randul lor de ucenici.
Mai este vre-o vanatoare care la fel era considerata speciala la timpul respectiv???
Avatar utilizator
george_i
Veteran
 
Mesaje: 606
Membru din: 20 Iul 2008, 18:53
Locaţie: sibiu

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde Peregrinus pe 07 Mar 2012, 06:50

Buna George ,

mai exista o vinatoare de virf in acele timpuri in tarile din vestul europei si anume vinatoarea de Gai rosii cu soimii , aceasta vinatoare nu si-o permiteau decit soimarii cu multa experienta datorita complexitatii ei , precum si a riscului marit de pierdere a pasarilor de prada in timpul acesteia.
Se desfasura de obicei la inaltimi extreme , fapt pt. care pasarile erau adesea pierdute din vedere si multi soimi se pierdeau in acest fel .

Andrei .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde george_i pe 07 Mar 2012, 14:15

Interesant, avand in vedere ca si gaia rosie este tot o rapitoare.
Stie cineva daca mai sunt la noi??? Care este hrana gaii rosii??
Sincer nu prea stiu nimic despre aceasta rapitoare, am vazut numai poze si este foarte frumoasa..
Avatar utilizator
george_i
Veteran
 
Mesaje: 606
Membru din: 20 Iul 2008, 18:53
Locaţie: sibiu

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde Jicol Dilo pe 08 Mar 2012, 18:02

Pe la noi nu prea sint gai rosii... Apar rar, nu cred ca este semnalat anual mai mult de un exemplar ratacit venit de prin vest. Am citit intr-o carte (pentru care ii multumesc inca o data lui Ciprian LES), ca odinioara cuibarea si la noi, insa in numar redus 1 - 3 cuiburi in toata tara, dar apoi au disparut si acestea. Desi nu are valoare soimaristica, este o pasare superba care are poate cel mai elegant si placut vederii zbor.

Eu nu am vazut niciodata pe viu o gaie rosie insa tare mult mi-ar placea sa o vad si sa o admir. Majoritatea populatiei traieste in vestul Europei, in Franta si Germania. Poate Andrei ne poate spune mai multe despre acesta specie, daca a vazut-o in mediul ei natural si ce impresie i-a facut.

Alin - SV
"Ca ale Mele sint toate fiarele pamintului,..." Psalmul 49:11
http://www.punte-spate.ro
Avatar utilizator
Jicol Dilo
Veteran
 
Mesaje: 436
Membru din: 03 Apr 2010, 19:32
Locaţie: Bucovina

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde goshawkrst pe 08 Mar 2012, 23:15

Gaile rosii nu sunt periculoase, au degete slabe si deschidere mica, nici macar la fel de periculoase ca un sorecar comun.
Cont INACTIV din 27/01/2015 . Puteti Dezactiva / Sterge acest cont. Sergiu...
Avatar utilizator
goshawkrst
Veteran
 
Mesaje: 2078
Membru din: 15 Feb 2005, 18:43
Locaţie: Cataluña

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde Peregrinus pe 09 Mar 2012, 07:37

Buna George ,

ai aici un link despre Gaia rosie :

http://en.wikipedia.org/wiki/Red_Kite

Andrei .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde george_i pe 09 Mar 2012, 11:46

Multumesc pt link.
Interesant cu ce isi face cuibul, cred ca se poate adapta foarte bine la noi avand in vedere cate oi sunt.
Parca prin M-tii Macinului erau vazut in timpul migratiei.
Avatar utilizator
george_i
Veteran
 
Mesaje: 606
Membru din: 20 Iul 2008, 18:53
Locaţie: sibiu

Re: Vinatoare de stirci cenusii in sec. XIX

Mesajde Peregrinus pe 09 Mar 2012, 18:45

Buna ,

in urma cu vreo 40 de ani am vazut o pereche foarte frumoasa de Gaii rosii la gradina zoologica din orasul Tg-mures - foarte frumoase pasari mai ales in penajul de adult , am fost foarte , foarte impresionat de frumusetea si eleganta acelor pasari .

Andrei .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania


Înapoi la Vanatoarea cu pasari de prada

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 5 vizitatori

Publicitate