vinatorul.ro

Nea Radu, unde încercăm dotarea înaintea deschiderii sezonului?

Restul de specii?!

Până la 15 mai conform art.6, alin1,lit.f din Legea 407/2006 modificată.

florinsarca scrie:Nea Radu, unde încercăm dotarea înaintea deschiderii sezonului?

La un pligon autorizat.Nu stiu care o fi ala

Am trait s-o vad si p-asta, fond de vanatoare cu 120 exmplare cota
Bravo lor !
Doljul e la pamant, ajuta mult si ogarii

Si eu am trait sa vad Ajvps Giurgiu, gestionara a aprox 200.000ha, sa creasca cota ! Au ajuns la 4ex caprior mascul, de la 2.....e ceva!

vinatorul iscusit scrie:Si eu am trait sa vad Ajvps Giurgiu, gestionara a aprox 200.000ha, sa creasca cota ! Au ajuns la 4ex caprior mascul, de la 2.....e ceva!

200.000ha in 16 fonduri ? Adica cca 12.500ha pe fond, nu-i cam mult ?

liviur scrie:Am trait s-o vad si p-asta, fond de vanatoare cu 120 exmplare cota
Bravo lor !
Doljul e la pamant, ajuta mult si ogarii

Doljul 20 de tapi in 33 de fonduri ?!?

Va salut pe toti si scuzati-ma de off top dar am o intrebare lista cu cotele la mistret unde le pot gasi?

aticurc scrie:Va salut pe toti si scuzati-ma de off top dar am o intrebare lista cu cotele la mistret unde le pot gasi?

Cred ca vor veni in 14 mai!!!

Interesant.
Se vede cu usurinta unde fondurile sunt gospodarite mai bine sau mai prost. Cred ca un bun exemplu sunt fondurile din Balta Ialomitei. Cele din sudul autostrazii (Fetesti-Cernavoda) au cote rezonabile (29buc, 55buc, 38 buc si 20 buc) iar cele din nordul autostrazii au cote mult mai mici (7 buc, 7 buc si 17 buc). Fonduri invecinate, biotopuri identice, potential extraordinar.

OFF TOPIC: Marius, si la gasca sau rata nu e la fel? ori la alte specii?

Greu de spus de unde vor "scoate" 55 de pe fondul Pietroiu, CL. Cunosc bine fondul...si sincer va spun ca nu cred ca cifrele sunt reale... nu au de unde scoate atat.

Si o alta observatie, Diana - Borcea.. fond invecinat are 2-3 de scos ...ceva de genu'. Ce le desparte este un dig transversal. Eu personal am vz mai mult caprior/capre pe fondul din Diana.

Poate si o fi "revenit" capriorul peste iarna...

Katalin scrie:Greu de spus de unde vor "scoate" 55 de pe fondul Pietroiu, CL. Cunosc bine fondul...si sincer va spun ca nu cred ca cifrele sunt reale... nu au de unde scoate atat.

Si o alta observatie, Diana - Borcea.. fond invecinat are 2-3 de scos ...ceva de genu'. Ce le desparte este un dig transversal. Eu personal am vz mai mult caprior/capre pe fondul din Diana.

Poate si o fi "revenit" capriorul peste iarna...

Numa daca au rasarit din seminte de rapita!
Pietroiu ducea cota asta in anii 95 si nici atunci cu usurinta....., mai aproape de realitate e cota de pe Diana.

Katalin scrie:Greu de spus de unde vor "scoate" 55 de pe fondul Pietroiu, CL. Cunosc bine fondul...si sincer va spun ca nu cred ca cifrele sunt reale... nu au de unde scoate atat.

Si o alta observatie, Diana - Borcea.. fond invecinat are 2-3 de scos ...ceva de genu'. Ce le desparte este un dig transversal. Eu personal am vz mai mult caprior/capre pe fondul din Diana.

Poate si o fi "revenit" capriorul peste iarna...

cotele se stabilesc in baza evaluarilor facute de asociatie si aprobate de autoritati.consideri ca aci s a facut un fals si uz de fals? daca nu, trebuie sa retractezi afirmatiile, daca da, atunci sesiseaza asociatia si autoritatea!

Katalin scrie:Si o alta observatie, Diana - Borcea.. fond invecinat are 2-3 de scos ...ceva de genu'. Ce le desparte este un dig transversal.

Diana are 38 cota.

Iti multumesc de raspuns pipabh

Marius scrie:

Katalin scrie:Si o alta observatie, Diana - Borcea.. fond invecinat are 2-3 de scos ...ceva de genu'. Ce le desparte este un dig transversal.

Diana are 38 cota.

Diana, pe fondul Borcea despre care vorbea colegul, are cota un mascul si o femela.
Nicidecum 38.

Marius scrie:Interesant.
Se vede cu usurinta unde fondurile sunt gospodarite mai bine sau mai prost. Cred ca un bun exemplu sunt fondurile din Balta Ialomitei. Cele din sudul autostrazii (Fetesti-Cernavoda) au cote rezonabile (29buc, 55buc, 38 buc si 20 buc) iar cele din nordul autostrazii au cote mult mai mici (7 buc, 7 buc si 17 buc). Fonduri invecinate, biotopuri identice, potential extraordinar.

Fondurile din sudul autostrazii, in mare parte au acces la Dunare.
Lunca impadurita dintre diguri si apa ajuta mullt efetivele de caprior in conditiile in care unele fonduri din nord sunt vaduvite de trupuri consistente de padure.

laurul scrie:

Marius scrie:

Katalin scrie:Si o alta observatie, Diana - Borcea.. fond invecinat are 2-3 de scos ...ceva de genu'. Ce le desparte este un dig transversal.

Diana are 38 cota.

Diana, pe fondul Borcea despre care vorbea colegul, are cota un mascul si o femela.
Nicidecum 38.

laurul,
Vanez si pescuiesc in zona aia de peste 25 de ani. Am vanat pe toate fondurile mentionate de mine si in plus si pe cel mentionat de tine. Fondul Fermecatu al Dianei este in insula si se invecineaza cu fondul Pietroiu. Intre ele, asa cum bine spunea Catalin, nu e altceva decat un dig de pamant. La acesta am facut referire, nu la fondul Borcea, care e despartit de bratul Borcea de cele susmentionate.

Hai sa nu ne legam de amanunte. Ideea era ca datorita gestionarii diferite, fonduri vecine cu biotop identic au cote cu mari discrepante. Mai concret, fondurile IL din insula au doar cate 7 ex., fata de cele de dincolo de autostrada care au cu zecile. Repet, asta in conditiile in care biotopul este f. f. bun: acces greu pe fond, nu sunt localitati, granita naturala este Dunarea, daca a plouat=tractor sau stai acasa (toate astea nu tin de biotop, dar ajuta mult orice fond), padure, apa, canale cu stuf si apa, culturi.

laurul scrie:Fondurile din sudul autostrazii, in mare parte au acces la Dunare.
Lunca impadurita dintre diguri si apa ajuta mullt efetivele de caprior in conditiile in care unele fonduri din nord sunt vaduvite de trupuri consistente de padure.

Fondurile din nordul autostrazii sunt la fel cu cele din sud.

Mea Culpa!
Se pare ca am confundat Fermecatu cu Borcea.

Ce va tot minunati de cote? La campurile din sud de autostrada trebuia sa fie cota macar 100 de buc, la o gospodarire normala, nu mai buna cum ziceti voi. De scos dumnezeu si personalul stie cat se va scoate din teren.

vinatorul iscusit scrie:

Katalin scrie:Greu de spus de unde vor "scoate" 55 de pe fondul Pietroiu, CL. Cunosc bine fondul...si sincer va spun ca nu cred ca cifrele sunt reale... nu au de unde scoate atat.

Si o alta observatie, Diana - Borcea.. fond invecinat are 2-3 de scos ...ceva de genu'. Ce le desparte este un dig transversal. Eu personal am vz mai mult caprior/capre pe fondul din Diana.

Poate si o fi "revenit" capriorul peste iarna...

cotele se stabilesc in baza evaluarilor facute de asociatie si aprobate de autoritati.consideri ca aci s a facut un fals si uz de fals? daca nu, trebuie sa retractezi afirmatiile, daca da, atunci sesiseaza asociatia si autoritatea!

1. E parerea mea si nu rectractez nicio afirmatie. Poate la fel de bine sa fie eronata. De aceea am spus "CRED"... Ca toti de aici... am si eu dreptul la o parere.

2. Nu sunt procuror/avocat etc sa stiu daca s-a facut sau nu fals si uz de fals.

3. Vorbesc in cunostinta de cauza... cunoscand acel fond de la varsta de 10 ani acum avand 33.

4. Nu vb ft des pe forum... nu ma dau mare vanator. Era doar o constatare. Din partea mea pot pune si 555 capriori. Exista "autoritati" care tre sa i verifice ce fac si cum fac...

5. Paste Fericit la toti!

Marius scrie:Hai sa nu ne legam de amanunte. Ideea era ca datorita gestionarii diferite, fonduri vecine cu biotop identic au cote cu mari discrepante. Mai concret, fondurile IL din insula au doar cate 7 ex., fata de cele de dincolo de autostrada care au cu zecile. Repet, asta in conditiile in care biotopul este f. f. bun: acces greu pe fond, nu sunt localitati, granita naturala este Dunarea, daca a plouat=tractor sau stai acasa (toate astea nu tin de biotop, dar ajuta mult orice fond), padure, apa, canale cu stuf si apa, culturi.

Nu este chiar asa, or fi ele fondurile de la nord si sud de autostrada apropiate ca distanta, insa ca biotop nu se aseamana chiar asa mult. Fondurile de la Ialomita, adica cele de la nord de autostrada, 1 Cabal si 2 Cegani sunt diferite la randul lor ca biotop, cu un plus pentru 2 Cegani.
Fondul 1 Cabal are majoritatea suprafetei ca in palma, se poate vedea tot cu un simplu binoclu, chiar si o simpla ridicatura de pamant o vezi de la kilometri departare. Este zona lucrata agricol in mod intensiv. Are pe malul Borcei un corp de padure pana la granita cu 2 Cegani, insa padurea acea este foarte ingusta, ca se pot vedea cu usurinta vapoarele ce trec pe Borcea, in timp ce observatorul sta pe digul ce margineste aceasta padure. Mai este si rara pe deasupra. Un alt corp de padure, plasata de-a lungul Dunarii, este ceva mai deasa, insa nu cu mult mai lata. Si cam atat, mare biotop nu prea este.
Acum fondul 2 Cegani, situat la nord de 1 Cabal. Fondul este unul mai bun decat Cabal si cu un biotop mai diversificat. Padure diversificata intinsa pe suprafete mai mari, atat pe malurile Borcei cat si pe malurile Dunarii, ideale pentru multe specii de vanat, balti cu apa permanenta, stufarisuri, canale chiar si in zona in care se desfasoara activitatea agricola. Fond de fond, insa trebuie sa stai cu ochii pe el ca pe butelie, deoarece este foarte tentant pentru braconieri, atat din judet cat si de prin judetele invecinate. Cazurile de braconaj descoperite pe acest fond sunt graitoare, insa cate or fi fost nedescoperite.
Acum la sud de autostrada. Fondul cu pricina bate cele doua fonduri ale Ialomitei luate la un loc. Acolo este chiar biotop de biotop, padure intinsa si cu latime considerabila mai ales pe malul Dunarii, corpuri de padure dese, luminisuri, lastarisuri, canale, stufarisuri, plantatii, lacuri sezoniere si permanente, ce mai, paradis pentru vanatori.
Si eu am vanat prin zonele acestea si pot sa spun ca nu prea este aceeasi mancare de peste intre fondurile de la nord si cele de la sud de autostrada.

Marius scrie:Fondurile din nordul autostrazii sunt la fel cu cele din sud.

Permite-mi sa nu fiu de acord cu acesta afirmatie si o spun ca unul ce a bantuit ceva prin zona.

Si ca tot discutam de caprior, fondul unde sunt arondat eu are 3 exemplare, 1 caprior si 2 femele. Si asta pe buna dreptate, pentru ca acest fond nu mai este cel de acum 10-15 sau 20 de ani. Daca in urma cu 20 de ani unde te uitai vedeai capriori, acum unde te uiti vezi tractoare si utilaje agricole, constructii industriale, ferme ingradite, stane ingradite, drumuri desfiintate de lacomia avarilor dupa pamant si paza 24/24 cu masini si ATV-uri ce brazdeaza fondul incontinuu. Plus o inrautatire considerabila a relatiilor dintre vanatori pe de o parte si agricultori/ciobani pe de alta parte. Agricultorii au decretat direct ca telul lor este terminarea vanatorii pe pamanturile lor, domeniul neinteresandu-i de fel ci doar activitatea agricola, iar ciobanii au o ura ancestrala pe vanatori, pentru ca nu ii lasa sa intre peste tot cu oile, sa distruga unde si cand vor. Plus mai este problema cainilor.
Acum daca se va ajunge vreodata ca proprietarii de terenuri sa aiba drept de administrare a vanatului, va dati seama care va fi deznodamantul, cam toate fondurile unde se practica agricultura in mod intensiv (si la noi in Baragan cam asta se face), vor fi inchise acestei activitati. Pa si la gara, mai vaneaza doar marii proprietari de terenuri, asta daca o vor face, ca majoritatea asa cum am mai spus nu prea sunt interesati de asa ceva.

cotele de recolta la caprior spun foarte multe despre asociatie (a se vedea AJVPS Giurgiu, unde pe 5 fonduri cred ca nu exista nici urma de capre. terenul e bun, in trecut au fost populatii frumoase)

Cotele de recolta aprobate nu reflecta neaparat efectivele din teren. Cotele se stabilesc conform unei formule de calcul care depind de efectiv optim, efectiv real si sporul anual. Cota care rezulta din calcule reprezinta maximul care poate fi propus de gestionar. Adica daca gestionarul solicita cota cu un numar de exemplare mai mic decat cel rezultat din calcule, asa se aproba. Deci un fond poate avea cota din calcule de 50 ex. si aprobata prin ordin de 2 ex. pt ca doar atat a solicitat gestionarul. De exemplu, la ascociatia noastra se puteau vana din calcule 29 ex. caprior, dar s-au aprobat doar 14 pt. ca atat a propus gestionarul. Asadar cred ca nu ar trebui trase concluzii cunoscand doar cotele aprobate.

cotele de recolta REFLECTA efectivele reale din teren!!!
cota zero la caprior arata ca efectivul real este sub 75% din efectivul optim.
pentru zona de campie, daca presupunem ca fondul este cel mai nefavorabil posibil pentru caprior, deci de bonitate IV, tot ar trebui sa aiba intre 5-50 capriori pe 1000ha. cel mai mic fond nu are sub 5000ha si daca se face o bonitare, sigur nu ies sub 25 de capriori/1000ha,de aici rezulta o populatie optima minima de capriori de 125 exemplare pe fond. cu un spor anual de 25% tot ar trebui sa fie o recolta de minim 30 exemplare pe orice fond de campie, oricat de batut de soarta ar fi el
dar ce te faci daca pui lupul paznic la oi? ajungi sa nu ai picior de capra pe tot fondul (din nou vezi exemplul lui Giurgiu)

teuton scrie:cotele de recolta REFLECTA efectivele reale din teren!!!
cota zero la caprior arata ca efectivul real este sub 75% din efectivul optim.
pentru zona de campie, daca presupunem ca fondul este cel mai nefavorabil posibil pentru caprior, deci de bonitate IV, tot ar trebui sa aiba intre 5-50 capriori pe 1000ha. cel mai mic fond nu are sub 5000ha si daca se face o bonitare, sigur nu ies sub 25 de capriori/1000ha,de aici rezulta o populatie optima minima de capriori de 125 exemplare pe fond. cu un spor anual de 25% tot ar trebui sa fie o recolta de minim 30 exemplare pe orice fond de campie, oricat de batut de soarta ar fi el
dar ce te faci daca pui lupul paznic la oi? ajungi sa nu ai picior de capra pe tot fondul (din nou vezi exemplul lui Giurgiu)

Vad ca se discuta mult despre gospodarire, cote de recolta si evaluari, dar nu se discuta nimic despre cum se aproba cotele de recolta. Va recomand sa verificati, la rand, toate cotele de recolta aprobate in Romania, anul acesta, pentru sezonul de vanatoare 2016-2017. Veti vedea ca, majoritar, asociatiile mari ale vanatorilor au cele mai mici cote, RNP-ul aproape la fel, iar asociatiile mici cu unu, pana la cateva fonduri au cote de recolta neasteptat de mari.
Ca sa se poata trage o concluzie ar trebui sa avem in fata si evaluarile efectivelor de caprior pentru fiecare fond in parte, pentru toti gestionarii.
Va spun acest lucru deoarece cunosc un fond, apartinand unei asociatii mari, pe care sunt evaluate 198 de exemplare, sunt cerute 18 si sunt aprobate 15 exemplare (masculi, femele si tineret in total ). Pentru un fond alaturat, apartinand unei asociatii mici se primeste o cota de recolta de trei ori mai mare. Au oare 600 de exemplare evaluate ?
Cred ca aceste cote aprobate au in spate alte argumente decat cele tehnice si urmaresc alte interese decat cele pe care le asteapta fiecare dintre noi.
Haideti sa comparam evaluarile si cotele de recolta si apoi sa tragem concluziile. Vom avea parte de surprize neasteptate. Si in final sa comparam cifrele descoperite cu valorile cotelor de recolta obtinute din algoritmul de calcul impus de autoritatea centrala care raspunde de vanatoare. Atunci, vom avea cu totii subiecte de dezbatere.
Si daca politica acestor jocuri de cifre se va compara cu politica aprobarii cotelor de recolta la mistret, vom avea si mai mari surprize.