REFERAT - Posuri sau 3 la .......

[valpangica]

POSTA DE VIOLIV
varianta originala o puteti citi aici -
http://vinatorul.ro/forum/viewtopic.php?t=1337



Iata si despre mult 'injuratele' posuri cate ceva date ca sa stim mai bine despre ce vorbim. Lectura placuta!
Legea interzice folosirea cartuselor cu alice mai mari de 5 mm la vanatoare dar, poate e bine sa stim si despre ele cate ceva, ca interes istoric sau daca, cumva, se schimba legea. In multe tari, aceste cartuse sunt folosite la vanatoare (la mamifere mici sau pasari de talie mare) sau de catre fortele de politie in luptele la distanta mica sau de cetateni la auto-aparare.
Se numesc posuri, alicele cu diametre cuprinse intre 4,5 mm si 9 mm (asadar si permisele 4,5 si 5 mm). Diametrul nu a fost ales intamplator ci datorita faptului ca, de la 4,5 mm in sus, balistica acestor alice este diferita de a alicelor mai mici ca diametru.
Alicele de diametru mare sufera mult datorita contactului cu peretii tevilor, in special la intalnirea cu shock-ul, isi pierd sfericitatea si deviaza mult de la traiectorie. O alta deformare importanta este si in momentul focului, cand bura striveste practic alicele. Alicele de dimensiuni mici sunt mai putin sensibile pentru ca ‘aluneca’ practic unele pe altele si auto-amortizeaza socul. Pentru a reduce aceste efecte nedorite, alicele de diametre mari se construiesc din aliaj de plumb cu 3-5% antimoniu, eventual acoperite cu un aliaj ce le face mai dure, cuprinse in cartuse cu bure contenitor cu perete mai gros si mai rezistent si cu fundul burei proiectat special pentru un efect de amortizare mai bun. Balistica externa este influentata de faptul ca alicele mari ajung ‘de capul lor’ mult mai repede decat cele mici. Considerand o traiectorie de 50 m, alicele de 3 mm ajung sa calatoreasca singure, fara ca influenta alicelor din imediata vecinatate sa se mai manifeste, cam dupa 10-12 m. Alicele de 5 mm ajung sa piarda influenta alicelor din vecinatate dupa ~ 5 m, iar cele de 9 mm cam dupa 1,2-1,5 m. Ca urmare, fata de alicele mici din mijlocul snopului care sunt protejate in traiectorie de cele din fata lor, similar unui alergator care alearga in spatele primului clasat, alicele mari isi parcurg traiectoria independent. Rezultatul practic este un grupaj mai deschis, pe masura ce creste diametrul alicei si, cu atat mai mult, mai rar. Astfel, la distanta echivalenta, grupajul alicelor de 7 mm, de ex., este cu 50-75% mai larg decat al celor de 3,5 m. Pe de alta parte, masa mai mare a fiecarei alice, in consecinta masa inertiala mai mare, face ca alicele mari sa-si conserve mai bine impulsul, sa-si pastreze viteza mai mare, la aceeasi distanta, fata de alicele mici. De ex.: o alica de 6 mm are aceeasi viteza la 60 m ca una de 3 mm la 40 m, ca urmare si energie si putere de penetratie, deci eficacitate in tinta. In practica, tragand cu o arma cal. 12, cu shock ˝, cu cartuse cu incarcatura de 32 g, o tinta de dimensiunile unui iepure, aflata la 35 m de tragator, primeste aproape sigur 7-10 alice de 3,5 mm, in oricare din zonele snopului de ~ 1 m diametru l-ar intercepta alicele. Aceeasi tinta primeste 4-5 alice de 4,5 mm, alice distribuite suficient de uniform in snopul de circa 1,2 m diametru pentru ca orice regiune a snopului ar intalni, iepurele sa fie doborat. In cazul alicelor de 5 mm, numarul “sigur” este de 3. In toate cazurile energia alicelor ce lovesc piesa este suficienta pentru a o dobora. In cazul cand distanta creste la 45 m, numarul alicelor ajunse in tinta scade cam cu 20-25% din cauza rarefierii snopului dar cele 4-6 alice de 3,5 mm ajunse in tinta o doboara doar daca intereseaza un centru vital pentru ca energia lor individiuala si insumata este la limita inferioara necesara pentru aceasta piesa. Cele 2-4 alice de 4,5 mm sau cele 2 de 5 mm care ar intercepta tinta au, fiecare din ele, suficienta energie la aceasta distanta pentru a dobora tinta, ba chiar peste inca 10 m. Problema este ca, la 55 m, sansa ca macar 2-3 alice sa ajunga in tinta este mica, pe de o parte ca urmare a rarefierii snopului, pe de alta parte ca urmare a dificultatii tirului. In practica, alegerea unei dimensiuni a alicelor pentru o anumita specie de vanat este conditionata atat de energia cinetica cat si de imprastierea acestora. O alica la limita inferioara a dimensiunii asigura o imprastiere uniforma, o energie suficienta pentru a dobora tinta la distanta optima. O alica de diametru mai mare este la fel de eficienta la aceeasi distanta si chiar poate fi eficienta la o distanta cu 5, 10 poate 15 m mai mare dar vanatorul trebuie sa aiba si o doza suficienta de ‘sansa’ pentru ca cele doua alice necesare sa intalneasca tinta. Optiunea alegerii este a fiecaruia si este determinata, de cele mai multe ori, de pareri personale, bazate pe rezultate mai mult sau mai putin repetibile. In practica, este mai bine sa tragi cu alice de diametru mare atunci cand obisnuiesti sa tragi la distanta mai mare decat cea optima: chiar daca alicele mai mici au sansa mai mare de a intalni vanatul, acesta scapa ranit pe cand daca o alica mare il nimereste este suficienta pentru a-l dobora iar daca nicio alica nu-l nimereste, scapa neatins. La distanta normala de tragere nu se justifica folosirea unor alice de diametru mult mai mare (3-4 ordine de marime in plus) fata de cele prescrise in tabele pentru diferite specii de vanat.
In ceea ce priveste vanatul mare, sa luam cazul mistretului, un proiectil unic de cal. 12 sau .30 de carabina, cu energie mai mare de 2000 J la 30 m, poate lovi tinta fara sa atinga un organ vital iar animalul sa plece ranit si sa moara la kilometri distanta. La aceeasi distanta, o incarcatura de 9 alice de 9 mm poate trimite in tinta 5-6 proiectile, fiecare cu energie suficienta pentru a dobora mistretul dar cu probabilitate mult mai mare ca macar unul din proiectile sa atinga un organ vital. La tirul ‘de vecinatate’ (20-30 m), o incarcatura de posuri ofera o ‘garantie’ mai mare de a dobora tinta, ceea ce reprezinta si ‘avantajul’ posurilor, datorat nu atat proprietatilor lor cat dificultatii de a lovi cu un proiectil unic anumite zone ale corpului, energia cinetica mult mai mare necompensand tirul defectuos. O alica de 9 mm, lansata cu peste 400 m/s are o energie mai mare decat un proiectil de pistol de 7,65 mm sau 9 mm (calibre scurte) iar o alica de 6 mm are o energie mai mare decat calibrul 6,35 mm. Energia cinetica necesara unui proiectil pentru a penetra suficient si a rani grav un animal de 100 kg este estimata la 145 J. O alica de 9 mm, lansata la 400 m/s are 150 J la 55 m distanta si 200 J la 35 m. Deci, la 55 m, o alica de 9 mm, mai are suficienta energie pentru a dobora un mistret de 100 kg, cu conditia sa-l loveasca intr-un organ vital. Pentru a cadea sigur ar trebui respectata “axioma” care spune ca sunt necesare minim 5 alice de diametrul corespunzator vanatului respectiv si aici apare problema: intr-un animal de talia mistretului, la 55 m ajung, in medie, 2-3 alice dintr-o incarcatura de 9 alice de 9 mm. Rezulta un numar prea mic de rani pentru a garanta succesul vanatorii, practica demonstrand ca, in majoritatea cazurilor, animalul scapa ranit superficial, la aceasta distanta. Distanta sigura pentru o astfel de incarcatura ce ar fi folosita la mistret, nu trebuie sa depaseasca 25 m – pentru cartusele normale si 30-32 m pentru cartusele magnum.
Cateva dimesiuni si caracteristici ale cartuselor incarcate cu ‘posuri’.
9 mm pentru Romania (‘trei la fund’), 9,144 mm pentru USA (000), 8,6 mm pentru Italia (11/0 sau ‘terzarola’) sunt dimensiunile maxime, uzuale ale ‘alicelor’ incarcate in cartuse calibrul 12. Acestea sunt asezate cate trei intr-un strat (in colturile unui trunghi), in trei straturi suprapuse, avand o masa cuprinsa intre 3,7 si 4 g, formand o incarcatura de 33,5-36 g sau in cartuse magnum dispuse in patru straturi, masa totala ajungang la 44,5-50 g.
8 mm pentru Romania, mai numite si 4 la fund pentru cal. 12 pentru ca se dispun cate patru intr-un strat, in trei straturi, reprezinta incarcatura ‘trei la fund’ pentru cal.16; 8,128 mm (0) pentru USA. Masa fiecarei alice este ~ 3 g.
In USA exista si dimensiunea intermediara 8,38 mm (00), cu masa de ~ 3,5 g.
In Italia urmeaza alica de 7,4 mm, codata 9/0, cu masa de 2,36 g, alicele fiind asezate ca mai sus dar masa totala scazand la ~28 g sau in patru straturi, masa totala ajungand la 37,8 g. Foarte asemanatoare este alica americana de 7,6 mm (1) de 2,58 g, alicele fiind asezate in aceeasi maniera.
In Romania au existat incarcaturi cu alice de 7 mm dar folosirea lor a fost exceptionala. In USA exista si dimensiunile 6,8 mm (2), 6,35 mm (3) cu mase de 1,89 g respectiv 1,50 g.
Mult mai folosite au fost alicele avand 6 mm diametru, asemanatoare cu 6,2 mm Italiene (7/0) sau cu 6,09 mm (4) americane, cu masa de 1,3-1,4 g, dispuse cate 20-22 intr-un cartus 12/70 sau 27-28 in cartuse cu incarcaturi mai grele. Nu cu mult timp in urma se considera, printre vanatorii batrani din Romania, ca este alica ideala pentru gasca la distanta, pentru lup sau chiar pentru caprior la 30-40, chiar 50 m, avand avantajul unei mai bune acoperiri decat ‘trei (patru) la fund’
Cu 5 mm romanesc sau BBB american (4,83 mm) si 4,5 mm sau BB, respectiv B american (4,57 mm, respectiv 4,32 mm) sau sau 5/0 Italian (4,65 mm) intram in ‘legalitate’. Alicele au comportamente similare dar numarul lor intr-un cartus difera destul de mult – <40 alice de 5 mm fata de >70 de 4,5 mm intr-o incarcatura normala, cu diferenta de masa, masa inertiala, energie cinetica si capacitate de conservare a impulsului, vitezei si energiei foarte asemanatoare. Totusi, in practica, exista diferente in ceea ce priveste penetrabilitatea alicelor astfel incat, pe undeva, se justifica existenta a atat de multor diametre intermediare. Reamintesc ca fiecare dintre aceste incarcaturi poate avea un comportament mai bun sau mai prost in diferite arme, in special in functie de lungimea tevilor sau constructia shock-ului astfel incat merita incercate toate pentru a stabilii alica potrivita armei in posesie.
Pentru a imbunatatii comportamentul alicelor de dimensiuni mari se folosesc unele artificii de fabricatie, de ex.: bura din doua componente – pasla si plastic sau cu profil foarte amortizant; contenitor cu perete gros si inalt, compact, neseptat; adaugarea unui polimer special sub forma de granule, pentru a favoriza ‘alunecarea’ alicelor una pe alta; etc. In Russia se produce un cartus cu o bura particulara turnata cu coloane pentru gazduirea posurilor, ce contine 7 coloane longitudinale de cate 4 alice de 5 mm (de ex.) despre care se zice ca ar da grupaje rezonabil de stranse la 50-60 m, cu efecte foarte bune in tinta.

In concluzie, ‘posurile’ au avut si inca au importanta si aplicabilitatea lor in practica vanatoareasca. Folosirea incarcaturilor cu alice de diametru mare este prohibita cam peste tot la vanat de talia mistretului, cel putin. Justificarea nu este calitatea proasta a acestor incarcaturi ci folosirea lor abuziva, la distante de tir mult mai mari decat sunt eficiente, cu consecintele nefaste asupra vanatului si, uneori, ale vanatorului sau participantilor. Inca o data, nu este vina lor ci tot a omului! Alicele de 4-5 mm se pot folosi cu succes la vanatoarea de mamifere mici si pasari mari, permitand cresterea distantei de tragere, chiar fiind de preferat in aceste situatii unor incarcaturi de alice mai mici, fie ele chiar magnum. Aceste alice necesita o atentie sporita in momentul folosirii pentru ca imprastierea lor poate fi mult mai mare, ricoseurile mult mai frecvente si mai periculoase la distante mari. Randamentul cel mai bun se obtine in tevi de lungime medie (~70 cm) si cu shock ˝ sau ź. Fiecare arma trebuie testata in ceea ce priveste pattern-ul snopului in cazul intentiei de a folosi aceste alice, mai mult chiar decat in cazul alicelor de diametre mici.