Acum, cand scriu aceste randuri, imi vine in minte primul meu Safari in straniul tinut dintre Namib si Kalahari; citisem raspunsul marelui vânãtor indrãgostit de Africa, Ernest Hemingway, revenit de curand dintr-un safari, la intrebare unui prieten cand se va reintoarce: „De indata ce voi avea suficienti bani ca s-o fac...”. Dar am îndrãznit marea aventurã: o vanãtoare in Namibia. Trecusera, totusi, peste 70 de ani de când „Green Hills of Africa” a fost publicata. La sfarsitul celor 7 zile petrecute în primul meu safari de vanatoare, am scris organizatorului o scrisoare de multumire pentru ceea ce am vazut. Pot sã jur cu mana pe inima, primul meu safari a fost o reusitã deplina, dar a avut si un epilog neasteptat: an de an, când ma intorc acasa din Africa, de fiecare datã imi vine in minte intrebarea: oare voi mai putea reveni?
Sunt infectat de acest „virus” necunoscut, care ma face sã simt o atractie irezistibila fatã de misterele Africii negre si sãlbatice!
Treptat am reusit sa strang materiale despre Namibia, flora si fauna autohtona, despre oamenii de acolo, si despre problemele lor. Nu a fost chiar usor, si am resimtit, pe parcursul anilor, dorinta de a prezenta o Namibie asa cum am invatat-o si iubit-o eu, o carte care sa imbine amintirile de vanatoare cu trairile unui turist in Africa: „Safari in sudul Africii”, o reeditare a unei carti in care am dorit sa redau experienta africana, dar, in acelasi timp, sa comunic cititorul neavizat ceea ce am descoperit acolo. As vrea ca posibilul calator pe meleagurile africane, caruia ii pot oferi aceastã carte, sa ma judece cu inima, nu cu o minte riguroasa. Si dacã poate spicui câteva informatii utile pentru un viitor safari, bucuria mea va fi si mai mare.
> Lucrurile sunt cat se poate de „banale” referitoare la Namibia exceptand, poate, dimensiunile colosale si datele demografice: o tarã civilizata, cu un regim politic stabil, fara probleme sanitare, cu un popor prietenos si o bogãtie imposibil de imaginat a faunei cinegetice. Modelul reusit de administrare a resurselor naturale este reflectat in preturi fara concurentã in intreaga Africa pentru licentele si taxele de vanatoare si calitatea exceptionalã a trofeelor.
Sunt trei factori esentiali pe piata ofertelor de vanatoare din Namibia: administratia, proprietarul de teren si vanatorul profesionist.
Guvernul namibian si Asociatia Vanatorilor Profesionisti din Namibia - NAPHA - incurajeaza promovarea vanatorii pentru trofee, cu respectarea normelor de etica cinegetica de sorginte germana. Normele dupã care se desfãsoarã vanatoarea, cele referitoare la cazarea oaspetilor de vanatoare, importul armelor proprii si exportul trofeelor dobandite sunt reglementate strict prin lege de catre guvern. NAPHA garanteazã corectitudinea celui care ofera vanatoare si il poate sanctiona in cazul abuzurilor.
Proprietarul terenului este titularul dreptului de vanatoare, fiind primul interesat in promovarea unui management performant al fondului cinegetic: eficienta economica, fair chase si un indice de revenire a clientilor de peste 70%. In practica, se observa un paradox: telul comun, chiar aplicat in conditiile specifice fiecãrui tinut, a generat o desfasurare a vanatorii relativ asemanatoare, astfel incât ii inoculeaza vanatorului oaspete sentimentul apartenentei temporare, adesea definitive la egregorul Africii australe
Fie ca se desfasoara in ferme de vanatoare (care nu au nimic în comun cu tarcurile sau complexele de vanatoare), in communal conservancies (in general proprietarii fermelor invecinate se asociaza pentru a oferi posibilitatea oaspetilor sa vaneze pe suprafete de ordinul zecilor de mii de hectare) sau in terenuri pe care nu s-a mai vanat de mai bine de jumatate de secol (terenuri pe care sunt constituite rezervatii apartinând statului namibian, avand suprafete impresionante si oferte de animale „rare” - black rhino, elefanti, lei, leoparzi - si care, incepand cu anul 2007, vor fi deschise pentru vanatoare, prin inchirierea dreptului de vanatoare cãtre safari outfitter-i, cu scopul de a asigura venituri pentru comunitatile locale), vanatoarea namibianã se desfasoara in compania obligatorie a vanatorului profesionist localnic. Fiecare vanator oaspete este tratat cu respectul si consideratia cuvenite unui om care a parcurs peste 10.000 km pentru a-si satisface pasiunea.
Vanatorul profesionist este pastratorul cheilor tainelor namibiene, mentorul vanatorului debutant pe taram african, fiind în acelasi timp, ghid de vanatoare si turism, bodyguard, translator, gazda, si nu in ultimul rand, un adevarat prieten. El este cel care, inca de la prima intalnire, testeazã abilitãtile de tintas ale vanatorului, pentru a sti cum sa prezinte vanatul in teren. Tot lui, ii revine misiunea de a-l conduce pe vanator pe urmele exemplarului capital visat, astfel încat plasarea focului sã nu mai tina de hazard. Iar tot el este cel care iti va oferi sfaturi competente pentru a dobandi experientã practica in vanatoarea africana. In general, acestia sunt persoane echilibrate, ecologisti infocati, fac cu profesionalism vanatoarea si iti pot relata oricand, cu interes, fapte si intamplari din istoria patriei lor.
Multi dintre cei pe care i-am intalnit in cei 7 ani de cand sunt vanator african, m-au „adoptat”: sunt prietenii mei, pe care ii respect, ma bazez si care mi-au fost si imi sunt alaturi in eforturile mele de a face cunoscuta Namibia si poporul ei.
Insusi acest articol, constituie un demers pentru a prezenta vanatorilor romani o situatie de fapt, cunoscuta personal, privind practicarea vanatorii in Namibia. Adresate tot vanatorilor romani, ofertele „Safari – Crucea Sudului” si „Vanatoare a la carte” pe care le puteti gasi pe site-ul www.afrika.ro constituie o posibilitate reala si la un pret corect pentru primul dumneavoastra safari in Africa. Veti fi insotiti de catre noi, avand si garantia conlucrarii exclusive cu membri NAPHA.


Dr. ing. Victor-Dan MAIORESCU