Dupa aret, cheta este a doua mare calitate pe care un bun caine de vanatoare pontator trebuie sa o posede. Cheta reprezinta operatiunea de cautare a vanatului in teren, pe care cainele o realizeaza printr-o deplasare in zig-zag, de la stanga la dreapta vanatorului, in fata acestuia, obtinand astfel o acoperire uniforma a zonei de cercetat. Largimea chetei variaza de la 10-15 metrii, "cheta scurta" sau "sub pusca", la 50-150 metrii in asa numita "cheta larga".
Largimea si viteza cu care cainele realizeaza cheta sunt date de un cumul de factori. Intr-un teren bogat in vanat cainele va fi mai agitat, incitat de mirosurile pe care le simte si implicit va avea o viteza de cautare mai mare. La vanatoarea de prepelita chiar si pontatorii cu cheta larga vor cauta in apriopierea stapanului daca acesta impusca vanat. Cainele, atras de focurle de arma, va fi in apropiere, dorind sa participe la vanatoare, renuntand la cautarea pasaretului departe de stapan. Veti observa ca la padure, la vanatoarea de sitar, patrupedul va executa o cheta scurta. Asta se explica prin faptul ca prepelicarul trebuie sa aibe contactul vizual cu stapanul alaturi de care vaneaza. Un pontator este considerat bun cand are o cheta executata in viteza, uniforma, acoperind tot terenul de cercetat. Un caine experimentat lucreaza permanent cu nasul in vant, astfel ca atunci cand vantul bate din spate acesta se duce inainte in linie dreapta, pentru a reveni intr-o cheta ordonata, insa cu vantul in fata.
De la 7-8 luni cainele trebuie scos constant in teren. Iesirile se vor face in camp liber, care sa nu fie acoperit (porumbiste, grau mare), astfel incat prepelicarul sa se poata desfasura, iar stapanul sa-l poata urmarii pe parcursul dresajului. Acesta este unul din motivele pentru care lucernaria este locul recomandat, iar prepelita este vanatul cainelui incepator.
Nu lucrati cu cainele pontator in padure in primul sezon de vanatoare al acestuia. Ii veti strica cheta datorita sumedeniei de mirosuri din padure. Cararile facute de porci, capre si alte animale il fac sa umble dupa urme obtinandu-se astfel o cheta neuniforma. Pe langa asta in padure mirosurile sunt puternice, nu ca in camp unde vantul "sterge" permanent urmele.
Pentru a se obtine o cheta uniforma procedam mai intai prin alegerea unei directii de cautare astfel incit animalul sa aiba vantul din fata. Ii comandam "cauta", indicand in acelasi timp cu mana dreapta directia. De asemenea mergem circa 50 de metrii pe aceasta directie, dupa care chemam din fluier cainele, ne intoarcem aratandu-i noua directie de cautare. Parcurgem astfel inca circa 70 de metrii, cainele ne va depasii, iar in momentul cand acesta va ajunge la limita zonei de cercetat il rechemam si repetam operatiunea. Dupa repetarea exercitiului de mai multe ori si micsorand distantele parcurse de noi in stanga si dreapta directie de cautare, vom obtine la caine o cautare uniforma a terenului, iar din fluier doar ii vom corecta cheta. Totusi nu stresati cainele dandu-i o multitudine de comenzi.
"Metoda descrisa este suficienta pentru imbunatatirea chetei mostenite, animalul percepand repede ce le cerem" [N. STRAVOIU, 1976].
Veti obtine rezultate remarcabile atunci cand veti scoate in teren un puiandru alaturi de un caine experimentat. De exemplu mergeti la vanatoare cu un puiandru de brac german, care sa fie alaturi de un pointer. Puiandrul de brac va tinde sa invete de la confratele mai in varsta, copiindu-i miscarile pe care le vede la acesta. Nu mica va va fi mirarea cand veti obtine la brac o viteza de cautare comparabila cu a pointerului. De asemenea din respect pentru cainele mai A®n varsta va intra in aret cand acesta va ponta vanatul. Astfel va copia din fermitatea cu care pointerul face aretul.
Felul in care cainele dumneavoastra executa cheta denota pasiunea pentru vanatoare a acestuia.

Virgil Lucanu - 06.01.2002