Publicitate
 
Subiecte noi pe forum
 
   
 
Sezonul de vânătoare
 
 

-Mamifere: Bizamul, Caprior femela(pana pe 15 feb), Cerbul comun (femela si vitel pana pe 15 feb), Cerbul lopatar(femela si vitel pana pe 15 feb), Cainele enot, Dihorul comun, Hermelina, Jderul, Mistretul (pana pe 15 feb), Nevastuica, Sacalul, Viezurele, Vulpea.

-Pasari: Becatina comuna, Cioara griva, Cocosar, Cormoranul mare, Cotofana, Fazanul, Ferestrasul mare, Ferestrasul motat, Gaita, Gainusa de balta, Graurul, Gugustiucul, Lisita, Porumbelul gulerat, Porumbelul de scorbura, Rata mica, Rata fluieratoare, Rata cu cap castaniu, Rata motata, Rata sunatoare, Rata lingurar, Rata sulitar, Rata caraitoare, Rata cu cap negru, Sitarul de padure, Sitarul de mal, Stancuta (pana pe 15 feb), Sturzul de vasc, Sturzul cantator, Sturzul viilor, Turturica.

 
 
Meteo
 
 
Publicitate
 
  easylight.ro
 
Lampi tactice
Trivetorex
STEYR
Cocosul de munte
15311 vizualizări
Cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) are culoarea generala inchisa si pare negru privit de la distanta. De jur imprejurul ochilor are pielea de culoare rosu aprins. Ciocul care devine din ce in ce mai puternic odata cu virsta, este, in acelasi timp tot mai incovoiat si asemanator cu al pasarilor de prada. Coada desfacuta are forma de evantai si este compusa din 16-18 pene mari, dublate pe dedesubt. Femela este de culoare ruginie, impestritata cu pete negre. Fata de cocos care are in jur de 3,5 - 5 kg aceasta are dimensiuni mai mici, cintarind in jur de 1,8-2,5 kg.
Sunetele emise de cocosul de munte pot fi auzite in perioada imperecherii. Cintecul este structurat pe 3 "strofe": tocat, tocilat si ciripit. Simturile cele mai dezvoltate sunt vazul si auzul. Categoria de virsta a cocosului de munte viu se apreciaza doar dupa modul de deschidere a eventaiului cozii, dupa lungimea cozii proportional cu corpul si dupa modul in care "cinta".
Cocosul de munte prefera padurile de rasinoase pure si limita de jos a golului alpin, dar este intilnit si la limita superioara a padurilor de amestec din tot lantul muntos. Fauna neverterbrata din aceste paduri, mai ales in zonele cu turbarii, completeaza hrana vegetala a cocosului de munte, oferind, in zonele neumblate de om, toate conditiile de existenta necesare speciei.
Are numerosi dusmani naturali, din rindul mamiferelor si al pasarilor rapitoare, de la jder pina la ris si lup, iar de la acvilele mici pina la cele de stinca. Nici buha nu este inofensiva pentru pui. Cel mai mult insa este efectat de prezenta omului (defrisari, pasunat, etc)
Vinatoarea la cocos de munte se face individual - la dibuit - pe cintec, ori la pinda in locurile de rotit. Tehnica apropierii doar pe tocilat, cind cocosul nu vede si nu aude, este o tehnica deosebita, care se face pe semiintuneric. Se poate trage cu alice de 4-5 mm dar si cu glont tras dintr-o carabina de calibru mic (22H pina la 5,6 x 52).
Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 01 aprilie - 15 mai Trofeele de cocos de munte sunt deosebit de valoroase - si se compun fie din pasarea intreaga naturalizata, sau bustul acesteia, fie din "pana pictorului". Vinatoarea trebuie facuta cu mare prudenta, deoarece efectivele de cocosi de munte par sa fi intrat in usor regres, in ultima perioada de timp, si asta in mod special datorita valorii ridicate (in bani) a trofeelor, fapt ce a generat o exploatare nejudicioasa a speciei, mai ales pe fondurile Romsilva.
 
© 2002-2017. Drepturile de proprietate asupra tuturor informaţiilor (texte, imagini, clipuri) de pe acest site aparţin Vinatorul.ro,
exceptând cazurile în care se specifică altfel. Reproducerea acestor informaţii fără permisiunea reprezentanţilor Vinătorul.ro constituie infracţiune.
Design by Brand Factory.