Publicitate
 
Subiecte noi pe forum
 
   
 
Sezonul de vânătoare
 
 

-Mamifere: Bizamul, Caprior femela, Cerbul comun (femela si vitel), Cerbul lopatar(femela si vitel), Cainele enot, Dihorul comun, Hermelina, Iepurele de camp, Iepurele de vizuina, Jderul, Mistretul, Nevastuica, Sacalul, Viezurele, Vulpea.

-Pasari: Becatina comuna, Cioara griva, Cioara de semanatura, Cocosar, Cormoranul mare, Cotofana, Fazanul, Ferestrasul mare, Ferestrasul motat, Gaita, Gainusa de balta, Gasca de vara (pana pe 20 ian), Garlita mare (pana pe 20 ian), Graurul, Gugustiucul, Lisita, Porumbelul gulerat, Porumbelul de scorbura, Rata mare, Rata mica, Rata fluieratoare, Rata cu cap castaniu, Rata motata, Rata sunatoare, Rata lingurar, Rata sulitar, Rata caraitoare, Rata cu cap negru, Sitarul de padure, Sitarul de mal, Stancuta, Sturzul de vasc, Sturzul cantator, Sturzul viilor, Turturica.

 
 
Meteo
 
 
Publicitate
 
  easylight.ro
 
Lampi tactice
Trivetorex
STEYR
Despre Caprior
3987 vizualizări

Căpriorul este unul din speciile vînabile al continentului nostru,cu un număr mare şi pe o intindere care acoperă toată Europa. Cu excepţia unor insule unde nu au avut posibilitate să se stabilească şi zonele cele mai nordice- din Suedia pînă in ţările din zona Mediteranei,capriorul este prezent.Întîlnim Capriorul şi în Asia dar acolo numele lui este Căpriorul Siberian,respectiv Manciurian.Se spune că acesta ar fi o sub specie al celui din Europa.

In ţara noastră intalnim Capriorul în zonele de munte,deal şi cîmpie.
În ani anteriori prezenţa lor se cam limita la zonele de munte,iar cantitativ şi calitativ erau cu mult sub nivelul de azi.Fiind un vînat care trăia mai mult în pădure,vegetaţia nu i-a asigurat acea varietate de plante ptr. hrana ideală.Însă după ani 1965 cînd a început agricultura intensivă,mai multe famili de căpriori,părăsind protecţia păduri au ocupat zone cu monoculturi unde condiţiile de alimentaţie erau mult mai bune.Înainte de colectivizare sistemul de gospodărire tip parcele erau foarte bune ptr. vînatul mic,dar cu toate că asigura hrană din belşug prezenta şi un factor de deranj. Proprietarii terenului impreuna cu familiile se deplasau mereu pe parcele ptr. a-i lucra şi duceau cu ei si cîini,care deranjau vînatul.Se pare că păsările nu erau afectate în asemenea măsură. Se presupune că acesta era cauza pentru care populaţia de căpriori nu creştea.Însă după ce monoculturile au acoperit ţara,populaţia de Căpriori a arătat o creştere deosebită.
Au început să apară Ţapi cu trofee ce au trezit interesul cinegeticienilor,văzînd în gospodărire o sursă de venit.
Vînatul şi-a găsit hrană suficientă şi adăpost în sutele de hectare lucrate. În zilele noastre în zonele de şes întîlnim cele mai numeroase populaţii de Caprior, cu cele mai bune trofee.

Cum zonele de şes au calitativ cele mai bune pămînturi,din plantele crescute şi consumate de căpriori,în organism ajung vitaminele şi acele elemenţe chimice care sînt necesare pentru funcţionarea perfecta a organismului ci crearea unui trofeu valoros.
Masculul se numeşte Ţap, femela căprioară,(capră ) iar urmaşul pui sau ied.
Masculii sînt purtători de coarne. Culoarea exemplarelor mature pe timp de vară este roşcată iar în timpul iernii este gri - cenuşiu. Corpul masculului este mai masiv. Craniul este mai scurt,şi mai lat.Gîtul mai gros, ce -i asigură o statură impozantă greu de confundat.Pe corpul căpriorului,în zonele între coarne,la nivelul încheieturi piciorului din spate şi între copite întîlnim cîtena glande care au rolul de a semna teritoriul şi au rol în perioada de împerechere.
Masculul are 25-30 kg iar femela 15-25 kg greutate corporală.
Hrana:datorită stomacului mic, capriorul isi allege hrana dintre plantele,muguri şi ierburile cele mai proaspete cu un conţinut cît mai mare de proteine.Stomacul nu conţine acele bacterii şi enzime care participă la digestia plantelor cu conţinut mare de celuloză.În cei 24 de ore căpriorul cam de 6 - 10 ori paste selective, numai anumite plante, după care urmează o siestă.
Vînătorul care a sesizat prezenţa ţapului care între timp isi face sieste, poate aştepta la locul sesizat. Cu siguranta Capriorul se va ridica la un moment dat, iar atunci vanatoarul va avea posibilitate de a evalua exemplarul sau de a trage daca il considera demn de glont.
Dacă în timpul zilei este deranjat,îşi continuă servirea mesei şi noaptea.
În spate sub coada scurtă au o pată albă care se cheamă oglindă, avînd forma unui rinichi desenat la masculi şi forma unei inimi desenate la femelă.
Pata are rolul de punct de reper pentru pui şi alte eemplare care fac parte din grup, în timp ce aleargă.
Pata albă la femele se mai cheamă şi şorţ.
În perioada de vară meniul căpriorului poată să cuprindă pînă la 20 -30 de specii de plante sau ierburi însă în perioada de iarnă acestea se limitează doar la cîteva.
Căpriorii de pădure,trăiesc în mici famili dar cei care trăiesc în zonele de şes pe timpul ierni se adună în grupuri de 40 - 50 buc, grupuri mixte alcatuite din capre, pui şi ţapi, numarul mare permitandu-le sa observe din timp orice apariţie suspectă a omului alte pericole.
Ţapul de obicei îşi menţine teritoriul chiar şi cîţiva ani dacă un alt ţap dominant nu îl alungă.Femela însă îsi va alege locul în funcţie de condiţiile de trai,varietatea de plante,siguranţă etc.
În luna aprilie grupurile pînă atunci compacte se destrama.
Ţapii după curăţirea trofeului îşi aleg (revierul) terenul în apropierea femelelor.
Tapul va rămîne cîteva zile într-o anumita zona pînă ce reproducerea cu capra din zona respectiva are loc, după care caută altă posibilitate.
Femela în această perioadă îşi culcă puiul în apropiere şi chemă ţapul.
Această manevră este uşor de observant, pentru ca femela se va roti într-un cerc cu un diametru cam de 30-50 m poate ore întregi pînă se vor epuiza şi ajung la faza finală. Acest joc se numeste popular ¨alergat¨ si justifica aparitia unor cercuri in iarba in perioada imperecherii, asa numitul ¨Inel al ielelor¨.
În prima fază dupa fecundare, embrionul prezintă o creştere,dar cu sosirea toamnei se încetineşte dezvoltarea,urmînd o perioadă care se cheamă diapauză,cînd timp de 3-4 luni stagnează dezvoltarea embrionului pentru ca acesta să nu consume resursele de energie ale femelei şi aşa destul de solicitata din cauza lipsei de hrană, fara a mai vorbi de energia consumata pentru menţinerea unei temperaturi stabile a corpului.
După ce dau razele soarelui şi se va simţi adierea primăveri,embrionul începe dn nou să se dezvolte,ajungînd ca din mijlocul lunii mai pînă în luna iunie să se nască într-un loc liniştit ales de mama lui si intr-o perioada calda si cu abundenta de hrana.
La naştere iedul are aprox 1kg şi imediat începe să se hraneasca.
Chiar din ziua naşterii pui vor urma mama. În mod normal femelele fata doi pui,dar nu este rar cazul in care întîlneşti o femelă cu trei pui.
La naştere puii au blana de culoarea vegetaţiei, cu pete care dau senzaţia că vezi o poiană cu tufe prin care pătrunde razele soarelui.Practic sînt invizibili dacă nu se mişcă.Mai au un dar de la natură: în primele zile al vieţii nu au nici un miros,astfel natura ii protejeza de proadatori.
Coarnele ţăpuleţului apar deja în luna a patra sub forma unei umflături,care mai creşte puţin pînă în luna noiembrie,decembrie,după care le leapădă în ianuarie,februarie. După aceea incep sa dezvolte adevaratele coarne.
Acestea poat fi sub forma de sulite sau cu furcă.
Dacă prezintă neregularităţi sau calitate slaba, exemplarul trebuie eliminat din teren. Dacă ajunge să fie de 6 sau chiar cu furcă,merită urmărit,poate a moştenit genetic o linie bună.
Coarnele pot ajunge aproape pînă în iunie în păr şi numai în noiembrie sau decembrie sunt lepădate.
De la un trofeu se aşteaptă că de aici în colo să fie cu 6 raze, atingand un maxim de dezvoltare cam după 5-6 ani, forma care se mentine timp 3-4 ani după care incepe regresul.
După ce putem aprecia dacă un trofeu începe să scadă? În apropierea craniului se obsearvă o îngroşare a rozetei,a coarnelor iar spre vîrf se subţiază şi se scurtează.

Din punct de vedere al gospodăririi unui fond cinegetic, despre Căpriorul pot afirma că este vînatul mare accesibil oricui, atat financiar cat si din alte puncte de vedere.
Pentru membrii unei asociatii ar trebui ca selectia la Caprior sa fie una din principalele tipuri de vanatoare la vanat mare, astfel incat ei ar purta răspunderea pentru generaţiile viitoare de ţapi capitali.Exemplarele de trofeu pot fi atribuite vanatorilor straini sau celor cu multi bani, fiind o importanta sursza de venit pentru asociatie.
Vînătoarea la Ţap:
Perioadele de vînătoare la ţap diferă de la caz la caz în ţările europene.
În Romînia începe în data de 1 mai,în Ungaria începe în data de 15 aprilie. Păreri pro şi contra.
În Romînia cînd începe sezonul de obicei coarnele sînt curăţate,însă vegetaţia deja este destul de mare ca să ai greutăţi la observare.
În Ungaria,vegetaţia este bună însă mulţi ţapi nu au terminat de curăţat coarnele,ceea ce în ochiul unui nepriceput arată un trofeu gros şi greutate mare. Dacă ai lansat un glonţ pripit, vei avea supriza neplacuta un trofeu fără nici o valoare,de care nu poţi fi mîndru.
Ca fiecare meserie şi acesta solicită o experienţă fără de care nimic nu funcţionează.
Un gospodar bun nu permite ca pe fondul gospodărit de el să se împuşte ţapi de trofeu înainte de perioada iulie,august, pentru că acestia vor da valoarea fondului genetic al generaţiilor următoare din terenul respectiv. In august trebuie ca raportul dintre tapii de trofeu sa fie urmatorul: din trei de tapi de trofeu din teren doar unul poate fi scos.
Altfel se intinereşte populaţia şi in 3-4 ani nu vei avea pe teren ţapi maturi.
Ţapii se maturizează la 3ani,ei nu participă la reproducere pana atunci pentru că vor fi alungaţi de exemplarele mai viguroase.
Tot un dar de la natură este faptul că ţapii cei mai bătrîni isi curăţă coarnele cel mai repede,cu alte cuvinte sînt gata pentru alergat inaintea exemplarelor tinere.
La femele este altceva la 10-30 % din ele puii din acel an din terenuri cu o alimentaţie bună şi calităţi bune moştenite la vîrsta de 6 luni se pot împerechea.
Am amintit diapauza mai înainte unde am uitat să spun că astfel sarcina căprioarei ajunge să fie cea mai lungă dintre celelalte vietăţi a păduri ajungînd la 9,5 -10 luni.

Metode de vînătoare
Vanatoare individuala: panda sau dibuit
În Suedia se permite vînătoarea la goană cu arma lisă cu cartuse cu alice mari.
Am amintit acest lucru doar ca fapt divers,să ne facem o imagine. La noi acest tip de vanatoare nu este permisa.
La Caprior putem practica vînătoarea la dibuit, la panda sau cu chemătoare. Chemătoarea se bazează pe faptul că imităm piuitul puiului,sau a femelei cu diferite frecvenţe sau amplitudine.
La piuitul puiului femela se deplasează la faţa locului să-şi salveze puiul şi de multe ori este urmărita de ţap. La chemarea femelei,ţapul crede că a fost chemat intenţionat pentru împerechere.
Mai este o metodă prin care femela piuie un fel de chemare în ajutor,cînd este foarte obosită şi doreşte să scape de agresivitatea ţapului.În acest caz poate interveni un alt ţap din zona, gelos..
Chematoarele folosite sînt de zeci de feluri şi de diferite categorii,cele mai bune sînt de obicei cele germane şi austriece,dar sînt persoane care cu un fier de iarbă sau o simpla frunza pot scoate aceleaşi sunete ca şi cu un fluier de cîteva sute de euro.
Mai nou se foloseşte un tip de chematoare numita Butolo care imită sunetul perfect, însă trebuie învăţata folosirea lui, in caz contrar putand sa scoata sunete ciudate.
În cazul vînătorilor de Caprior sînt mai multe criterii pe care dacă le cunoaştem avem şanse să comitem mai puţine greşeli. De exemplu,se apreciază în primul rînd statura ţapului,grosimea gîtului, înălţimea trofeului faţă de urechi,date ce ajută la distanţe mari la evaluare sa ne facem o idee despre dimensiunea corecta a capriorului si a trofeului.
Pata albă deasupra nărilor,sau culoarea neagră a părului din urechi sînt criterii după care unii vînători afirmă că pot aprecia vîrsta corecta a ţapului mult rîvnit.
Vînătoarea la ţap folosind chemătoarea.
În cazul in care vînătorul doreşte să vîneze individual este nevoie să cunoască bine terenul sau să fie însoţit de catre paznic in alegerea locului ideal. Locul trebuie ales în aşa fel incat să aveţi cîmp vizual în toate direcţiile dar totusi să aveţi o acoperire,sub tufe sau vegetaţia existentă. Este bine dacă nu vă îndepărtai de paznic, ci vă aşezaţi în faţa lui la 2..3 m, astfel incat să nu vă deranjeze în cazul cînd vei avea posibilitate de a trage.
După ce v-aţi stabilit şi aţi luat în considerare şi direcţia vîntului începeţi chemarea.În todeauna începeţi cu piuitul puiului,pe care îl repetaţi de 3 -5 ori.După care faceti o pauză de 5-1O minute.
Se va repeta tot procesul de 4-5 ori,iar dacă nu da nici un rezultat încercaţi chemarea femelei,iar la scurt timp femela în panică.Este destul de greu de descries tonalitatea chemarii fluierului,totuşi,cel mai aproapiat sunet este *PIU *.
Vocea femelei este tot un fel de piu dar la sfîrşit lungit mult. Se poate întîmpla că la vocea fluierului să apară ţapul dintr-o direcţie neaşteptată.
De aceea trebuie să fiţi pregătit de foc in orice moment, de obicei după ce v-a sesizat sare imediat şi rataţi posibilitatea de a trage. Au fost cazuri cînd la fluier a apărut cîine hoinar,mistreţi, ciori grive sau alti pradatori.
Fiti deci pregatiti pentru orice situatie.
Daca rezultatele nu sănt satisfăcătoare,părăsiţi terenul în linişte şi cu foarte mare atenţie, pentru ca inca mai aveţi şansă să nimeriţi faţă-n faţă cu ţapul mult dorit. Încercaţi să găsiţi un alt loc impreuna cu paznicul, unde puteţi continua chemarea.
Timpul recomandat ar fi primele ore al dimineţii sau seara la asfinţit,dar poţi avea rezultat chiar şi în timpul zilei.
Personal mă atrage mult vînătoarea la dibuit,sau chiar metoda foarte etică şi frumoasă cu şaretă, unde lîngă vînătoare mai ai posibilitate de a fi chiar un participant direct în natură.
Mulţi vînători străini sînt copleşiţi de acest fel de vînătoare,.La vînătoarea la ţap la pîndă,atît am doar de adăugat că este o metodă prin care din observator se poate vîna pe culturile pentru vînat fără să deranjăm pădurea şi locuitorii ei iar evaluarea este corectă, vezi exact la ce tragi şi poţi vana ţap si la distanţe mai mari.

Cu stimă Janos din Ciher

 
© 2002-2017. Drepturile de proprietate asupra tuturor informaţiilor (texte, imagini, clipuri) de pe acest site aparţin Vinatorul.ro,
exceptând cazurile în care se specifică altfel. Reproducerea acestor informaţii fără permisiunea reprezentanţilor Vinătorul.ro constituie infracţiune.
Design by Brand Factory.