De ce ne-a fost frica nu am scapat. In monitorul oficial nr. 583 din data de 30 iunie 2004 a aparut legea nr. 295 privind regimul armelor si al munitiilor. Modul hotesc in care a fost introdusa pe ordinea de zi a parlamentului si graba sora cu panica cu care a fost prezentata in camera deputatilor, ne-a dat certitudinea cã vom avea de a face cu o lege la fel de "buna" ca si multe altele elaborate de fabrica de legi ce se cheama spre rusinea noastra Parlament. Dupa cum am anticipat, binenþeles cu speranþa intima ca ma voi fi inselat, ne-am pricopsit cu o frumusete de lege a armelor cu care si Ceausescu s-ar putea mandri. Explicatia, este un amestec nefericit de incompetenta, rea vointa, paranoia, dispret pentru cetateanul de rand si o mentalitate formata in multi ani grei de activitate in slujba comunistilor care au avut grija sa-si asigure chiar post mortem sprijinul oamenilor sai de nadejde prin fel si fel de avantaje. Dar istoria acestei legi se intinde pe durata catorva ani de lupte intestine intre parti interesate.
Imi amintesc primul proiect de lege, elaborat de un anonim pe care mi-as dori sa-l cunosc pentru a-l felicita, care a trezit in noi o unda de speranta si iluzia ca si la noi poate functiona democratia. Acest anonim a luat directiva CCE din 1991 si probabil legea franceza si a incropit pe marginea lor un proiect de lege care chiar daca era perfectibil, aducea un aer de nou, de libertate, toate acestea in conditiile unui control foarte sever a fenomenului. Un proiect plin de realism si de bun simt, totusi prea bun pentru a fi acceptat de autoritatile din tara noastra democrata. Un proiect in care cetatenii erau mult prea egali, rusinos de egali cu cei ce fac si desfac destinele tarii. Trebuie sa recunosc cã daca acest proiect ar fi fost acceptat, am fi fost aproape lipsiti de obiectul muncii (ANDA). Cu cine am mai fi polemizat noi acum?
Dar cum orice minune tine trei zile, in urma unui ordin de sus, acest proiect a fost fãcut harcea-parcea si dupa vreo doua variante, una mai proasta ca cealalta, culmea tupeului, este trimis la o comisie europeana pentru avizare. Alte sperante desarte. Iar teapa! Proiectul se intoarce partial avizat, cu recomandari pentru revizuire in ceea ce priveste statutul cetatenilor UE in raport cu legea si in ceea ce priveste statutul armurierilor. Nimic in legatura cu incalcarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, nimic in legatura cu discriminarile ce se gaseau in proiect, nimic bun pentru cetatenii de rand. Sa fiu iertat, dar sunt profund dezamagit si dezgustat de ceea ca inseamna UE pentru tari ca Romania si mi-am pierdut orice urma de respect pentru aceste foruri europene.
> Dar povestea nu se termina aici. Vazand atat dezinteres, am trimis una din variantele de proiect propuse de noi la Comisia pentru Aparare Nationala si Ordine publica a Senatului, unde domnul Sergiu Nicolaescu apreciind munca noastra si-a exprimat intentia de a o sustine in fata comisiei si chiar a solicitat IGP-ului ca la elaborarea proiectului final sa tina cont de observatiile noastre. Ba mai mult, la o întalnire cu reprezentantii IGP-ului, dl. Colonel Trosca a afirmat de fata cu domnul senator ca in noul proiect inaintat deja la guvern, propunerile noastre se regasesc in proportie de 80%. Binenteles ca ar fi fost prea frumos sa poata fi adevarat iar noi prea naivi ca sa credem. Binenteles, teapa! Am regasit intr-adevar cateva articole propuse de noi, dar mai mult probleme de forma si nu de fond. Structura si continutul celorlalte prevederi, pe langa ca erau dea dreptul scandaloase, mai aveau si o multime de erori de exprimare si ambiguitati care probabil vor fi transate de cei ce urmeaza sa aplice legea, in functie de interpretarea fiecaruia.
Dar daca forma proiectului elaborat de IGP este oarecum explicabila, mai putin explicabil faptul ca un consilier din cadrul comisiei pentru Aparare Nationala si Ordine publica a Senatului, cu care la ultima intalnire (aprilie 2004) am discutat pe marginea fiecarui articol de lege timp de cinci ore, nu a binevoit sa prezinte in fata comisiei nici una din propunerile noastre. Nici macar articolele la care am semnalat greseli de forma sau gramaticale. In orice caz, sunt convins ca presedintele comisiei, domnul senator Sergiu Nicolaescu a fost pur si simplu dezinformat. Mi-am exprimat la vremea aceea stima si admiratia pentru modul in care dansul s-a implicat in sustinerea acestor idei si pentru modul in care a luptat pentru ea, chiar cu riscul de a atrage asupra sa o multime de critici si aprecieri malitioase din partea unor neaveniti care nu au avut nici macar curiozitatea sa se documenteze asupra subiectului (aici includ si presa). Acest act de sabotaj (nu mi-e rusine sa-l numesc asa), incompetenta sau rea vointa, l-a pus pe domnul senator in postura de a sustine in fata senatului fara sa stie un proiect de lege pe care dansul personal nu il agrea. In orice caz, ne-am pricopsit cu o lege care ne face sa regretam vechea lege 17 in care am dat atata cu pietre, fata de care trebuie sã ne cerem iertare in genunchi. Daca legea 17 a iesit asa din lipsa de contact cu realitatea si poate datorita unei lipse de experienta si informare in domeniu, actuala lege dovedeºte din plin rea vointa, teama si ingustime de vederi. Chiar daca in toate notele de fundamentare se face referire la integrarea romaniei in structurile europene, la alinierea legislatiei de la noi cu cele din UE, la directive, documente, acorduri internationale, noua lege nu are nimic in comun cu acestea si cu ceea ce se cheama respect pentru cetatenii care traiesc in aceasta tara si care in ultima instanta asigura salariile alesilor neamului.
Dar ca sa justific oarecum modul vehement in care m-am exprimat referitor la aceasta lege-mutant, voi incerca sa citez numai cateva articole si sa subliniez cateva din erorile, atat de forma cat si de fond, in masura in care o poate face cineva care nu are studii juridice. Sunt un cetatean oarecare, revoltat de modul in care sunt tratat in tara mea. Cat despre "erorile morale" (ororile), acestea pot fi taxate numai o datã la patru ani. Binenteles ca subiectul nu poate fi epuizat intr-un asemenea articol dar e bine sa invatam sa profitam de dreptul de a ne exprima punctul de vedere.

Cap.I (definitii) - Art.2 I al.3. uz de arma - executarea tragerii cu o arma

Observatii - : consider oarecum hilara expresia "am facut uz de arma impotriva unui fazan" sau "am fãcut uz de arma asupra tintei din poligon". Expresia "uz de arma" sugereazã o situatie limitã, un caz fortuit, in care dupa ce s-au epuizat toate celelalte mijloace de rezolvare a ei se apeleazã la aceastã metoda extremã. Ar fi fost poate mai potrivit ca aceasta expresie sa fie rezervata situatiilor in care arma este folosita exclusiv impotriva unor persoane. Pentru celelalte situatii expresia "folosirea armei" ar fi fost mai potrivita avand un caracter mai putin belicos. Incercati de exemplu sa cititi capitolul referitor la uzul de arma, care nu s-a modificat substantial, prin prisma observatiilor de mai sus. Aveti grija ca in poligon sau la vanatoare sa nu uitati sa efectuati somatiile legale inainte de uzul de arma pentru ca veti fi taxati de lege.

Art.2 II Categorii de arme si munitii

1.arme si munitii interzise - arme si munitii a caror procurare, detinere, port si folosire sunt interzise persoanelor fizice si juridice, cu exceptia institutiilor care au competente in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale si care sunt prevazute in categoria A din anexa
2.arme si munitii letale - arme si munitii prin a caror utilizare se poate cauza moartea ori ranirea grava a persoanelor si care sunt prevazute în categoriile B-D din anexa;
3.arme si munitii neletale - arme si munitii destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement, confectionate astfel incat, prin utilizarea lor, sa nu cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii si armele vechi.

Observatii - aici vedem cã exista trei categorii de arme, dar includerea lor in aceasta clasificare este facuta dupa criterii total diferite. Cand la punctul 1 citesti "arme interzise", in mod logic, la punctul 2 te astepti sa citesti despre "arme permise". Armele letale si neletale ar trebui sa constituie in mod normal si la fel de logic subiectul unui alt criteriu de clasificare. De fapt nu ne mai miram de nimic atunci cand in anexa, la arme interzise, gasesti la punctul 6 "armele cu aer comprimat sau gaze sub presiune cu viteza proiectilului..... " care sunt destinate tirului sportiv. Daca e sa luam in serios aliniatul 1, atunci intelegem ca ele pot fi folosite numai de institutiile cu competente in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale (probabil de cluburile Steaua si Dinamo sau poate de mascati). Si referitor la anexa, la pozitia 6 citim:
"armele cu aer comprimat sau gaze sub presiune care pentru aruncarea proiectilului folosesc forþa de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-un recipient (aici cel care a redactat legea a uitat ca anexa se afla de obicei la sfarsitul documentului si se presupune ca au fost citite celelalte articole, astfel ca gaseste de cuviinta sa repete definitia) si care dezvolta o viteza a proiectilului mai mare decat cea admisa in Uniunea Europeana." In primul rand, mai corect si mai academic ar fi "pentru lansarea proiectilului" si "imprima proiectilului". In al doilea rand, ne vedem obligati sa-l informam pe legiuitor ca in Uniunea Europeana nu exista nici un fel de referire la viteza proiectilului si nu exista o viteza admisa sau interzisa. Daca specialistii consultati pentru elaborarea legii s-ar fi documentat, ar fi putut afla ca legislaþia din Uniunea Europeana referitoare la armele cu aer comprimat foloseste ca si criteriu de clasificare, energia cinetica a proiectilului si nu viteza. Mai precis, armele ce imprima proiectilului o energie mai mica sau egala cu 7,5 J (Joule) pot fi achizitionate liber, iar cele ce imprima proiectilului o energie mai mare de 7,5 J se pot achizitiona pe baza unei autorizaþii la fel ca si armele de foc. De unde cunoastem energia unei asemenea arme?(m-a intrebat un tovaras) Simplu, de pe poansonul în formã de pentagon cu un "F" in interior cu care sunt marcate armele cu energie mai mica de 7,5 J sau din cartea tehnica in care, conform acelorasi normative, fabricantul este obligat sa inscrie acest lucru, dar carte pe care din pacate trebuie sa o mai si citesti. Daca ar fi citit propunerile noastre de proiect de lege nu s-ar fi facut de ras. Dar ce ne facem ca din noua lege nu reiese ca articolele referitoare la armele cu aer comprimat din legea 61|96 cu completarile, ar fi fost abrogate. Acolo scrie ca armele... alea tari pot fi folosite de cluburile sportive, scrie ca putem folosi armele cu AC si in alte locuri decat poligoane. Pe scurt, avem doua legi care reglementeaza acelasi domeniu. O fi de bine?
In altã ordine de idei, un element care vine oarecum în sprijinul observaþiilor noastre referitoare la criteriile de clasificare este cel de la punctul 2, care ne spune cã armele letale sunt prevãzute în categoriile B-D. Din aceasta putem sã deducem faptul cã cele din categoria A sunt neletale iar arcurile si arbaletele sunt adiere de primavara.

Art.2. III. Clasificarea armelor din punct de vedere al destinatiei

1.arme militare - arme destinate uzului militar;
2.arme de aparare si paza - arme de foc scurte, omologate sau recunoscute in conditiile prevazute de lege, destinate sa asigure apararea vietii, integritatii si libertatii persoanelor fizice, precum si bunurilor apartinand persoanelor fizice si juridice;
3.arme de autoaparare - arme neletale scurte, special confecþionate pentru a imprastia gaze nocive, iritante, de neutralizare si proiectile de cauciuc, in scop de autoaparare;
4.arme de tir - arme destinate practicarii tirului sportiv, omologate sau recunoscute in conditiile prevazute de lege;

Observatii - informãm legiuitorul cã existã probe de tir, omologate pentru puºcã de calibru mare, pistol de calibru mare, arme cu alice folosite la vanãtoare si poate o sã va mire, probe omologate pentru arma militara.
5.arme de vanatoare - arme destinate practicarii vanatorii, cu una sau mai multe tevi, care folosesc munitie cu glont sau/si cu alice, omologate sau recunoscute in conditiile prevazute de lege;
6.arme utilitare - arme destinate sa asigure desfasurarea corespunzatoare a unor activitati din domeniile industrial, agricol, piscicol, medico veterinar, al protectiei mediului si protectiei impotriva daunatorilor, precum si desfasurarea de catre societatile specializate de paza a activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor ºi valorilor sau a transporturilor unor valori importante
Observatii - ajunsi la acest punct ne dam seama ca de fapt in acest capitol gasim o enumerare a domeniilor de activitate in care sunt folosite armele de foc si nu o clasificare propriuzisa a armelor. Astfel, pe langa faptul ca nu stiu care sunt armele folosite in domeniul industrial, presupun ca in domeniul agricol, piscicol, veterinar, al protectiei mediului si impotriva daunatorilor sunt folosite cam aceleasi arme ca cele folosite la vanatoare (ati observat cu nu am spun "de vanatoare"), iar pentru activitatile de paza... sunt folosite probabil ori arme de autoapãrare, ori arme de aparare si paza sau chiar arme militare. Ar fi fost mai normal ca in loc de atatea clasificãri sa fi fost elaborata o lista cu ce arme pot fi folosite conform legii in fiecare domeniu de activitate. Dacã ne imaginãm un scenariu in care la cineva este gasita o arma detinuta ilegal, se va ridica problema incadrarii juridice a faptei, deoarece nu se va sti daca arma este de vanatoare sau utilitara, sau pistolul in discutie este o armã de aparare si pazã, o arma militara sau o arma utilitara. Daca legea prevede pedepse diferentiate, este de asteptat ca inculpatul sa sustina ca a detinut ilegal o arma din categoria celor pentru care pedeapsa este cea mai mica. Si avocatul trebuie sa traiasca.
7.arme de asomare - arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la un soc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare;
8.arme cu destinatie industriala - arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil si care au aparenta unei arme de foc automate;
9.arme cu tranchilizante - arme utilitare destinate imobilizarii animalelor prin injectarea de substante tranchilizante;
Observatii - este o insiruire de arme utilitare care puteau foarte bine sa fie incluse in categoria armelor utilitare de la punctul 6 fara a mai complica lucrurile inutil. Deasemenea este clara lipsa de informare, ba mai mult lipsa unei viziuni mai largi asupra implicatiilor utilizarii unei asemenea legi, ci doar dorinta de a o face mai stufoasa, mai complicata si mai greu de interpretat, pentru a crea impresia ca asigura un control mai eficient.
10.arme de panoplie - arme de foc devenite nefunctionale ca urmare a transformarii lor de catre un armurier autorizat;
Observatii - in proiectul redactat de noi am propus ca in aceasta categorie sa fie incluse si armele care sunt nefunctionale datoritã starii avansate de degradare, nefunctionalitatea ei fiind binenteles atestata de acel armurier autorizat. Sunt gasite arme in asa hal de ruginite, care nu mai au nici o piesa in miscare si care nici cel mai grozav armurier nu le-ar putea face functionale dar care prin grija legiuitorului mai trebuiesc gaurite. Propunerea noastra ni s-a parut logica si de bun simt, dar este clar ca nimeni nu a avut chef macar sa o citeasca, pentru ca la modul in care era formulata, numai o persoana rau intentionata nu ar fi tinut cont de ea
11.arme de colectie - arme destinate a fi piese de muzeu, precum si armele aflate sau nu in stare de functionare, care constituie raritati sau care au valoare istorica, artistica, stiintifica, documentara sau sentimentala deosebita;
12.arme vechi - arme letale produse inainte de anul 1877 sau reproduceri ale acestora, destinate a fi pastrate in colectii;
Observatii - si aici avem multe de spus. In propunerile noastre, la care am anexat pe langa directiva CCE si recomandarile FESAC (Federaþia Internationala a Asociatiilor Colectionarilor de Arme,) am solicitat ca in aceasta categorie sa fie incluse armele fabricate inainte de 1945 (Atentie!) care au sisteme de initiere arhaice, (fitil, cremene, capsa) precum si armele cu cartus cu tub metalic pentru care nu mai exista munitie in productie industriala. Era o propunere acceptabila, completatã si de alte elemente, deoarece, armele cu capsa sau cremene nu pot fi considerate arme noi (in antiteza cu cele vechi din definitie) chiar dacã s-au fabricat pana in 1945. Deasemenea sunt curios de ce a fost ales ca an de referintã exact anul 1877. Dorim prin aceasta lege sa comemoram razboiul de independenta?
13.arme de recuzita - arme special confectionate, fabricate sau devenite inofensive ca urmare a modificãrii lor de catre un armurier autorizat, necesare activitatii institutiilor specializate in domeniul artistic

Iar pentru sfarsit, o intrebare binenteles retorica. Dupa cum ati vazut la TV acum catva timp, la prima vizita a lui Steven Segal in Romania, acesta a fost invitat la un poligon unde a fãcut o demonstratie de tragere cu armele sale personale. Poate cineva sa spuna cum a fost posibil acest lucru in temeiul legii 295? Nu vreau sa fiu gresit inteles si nu caut nod in papura, ba chiar e draguta capra vecinului. Faptul in sine mi se pare absolut normal, iar legea trebuia redactata astfel ca sa prevada si asemenea situatii (pe care le-am semnalat la acea vreme).Vreau numai sa subliniez faptul ca legea este pentru fraierii din Romania si ca in acest caz cineva destul de mare, e drept bine intentionat, a aprobat acest lucru, si a incalcat legea in mod grosolan, iar acesta nu a fost Steven Segal.

Stancu Vili
A.N.D.A.