Acum ca am trecut de Intoroducere putem intra cu adevarat in subiect. Daca nu a-ti citit Intoroducerea va rog sa o cititi, procesul de incarcare a munitiei e un lucur foarte satisfacator, dar poate fi pericolos.
Ca sa intelegem ce urmarim prin incarcare si cum putem realiza scopurile care ni le propunem, trebuie sa intelegem citeva notiuni toretice legate de munitie si balistica interna. O sa incerc sa expun un minim de cunostinte teoretice dar asa cum am mai spus considerati acest ghid ca…un ghid si urmati-l cu o documentare mai amanuntita. Daca tot vorbim de documentare aceastea sint principalele surse pe care le-am folosit eu:
- Carti de reloading recomand urmatoarele:
- ABC of Reloading (https://www.amazon.com/ABCs-Reloading-D ... +Chevalier). E o carte buna de introducere si intelegere dar nu am ajuns la rezultate numai dupa ea.
- Reloading for Competition (https://www.amazon.com/Handloading-Comp ... 174&sr=8-2) Aceasta e cartea care m-a invatat sa reload pentru precizie…dar e lunga si dificil de citit
- Precision Shooting - Reloading Guide (https://www.amazon.com/Precision-Shooti ... 1931220123) O carte foarte utila, dar personal m-a ajutat sa inteleg procesul de incarcare pentru magnumuri cu inel (“belted magnums”)
- Manuale de reloading. Acum sint si online multe din ele, si aplicatii pe telefon, sint si gratis si platite. Am vreo 5 din ele (Hornady, Speer, Berger, LEE, Lyman) in editii mai vechi. Hornady este ca si aplicatie pe tef. (tot platita). Manualele de incarcare au doua sectiuni majore. Prima sectiune e o sectiune teoretica care poate sau nu sa va intereseze, iar a doua este sectiunea cu retetele de incarcare pentru diferite calibre - aceasta e partea importanta. O sa mergem mai in amanunt in manualul de incarcare in capitolul de incarcare si asezare proiectilului in Tub. Exista mai multe tipuri de manuale de incarcare:
- De la producatorii de pulbere (Hogdon in principiu) care de obicei doar offera retete cu pulberile produse de ei, dar cu o variatie de proiectilelor de la diferiti producatori
- De la producatorii de proiectile (Berger, Hornday, Sierra, Nosler, etc.) care offera in general retete doar cu proiectielele lor dar cu diferite pulberir de la producatori diferiti. Sint si exceptii, cum e Nosler ..dar e exceptia
- De la producatorii de echipamente de incarcat (Lee, Lyman) care in opinia mea sint cele mai complete, adica ofera retete de incarcare cu mare varietate de pulberi si proiectile.
- Standarde pentru munitie pe car uneori e bine sa le consultati ca referinta pentru dimensiunile tubului. Spre exemplu eu le-am folosit pentru ca scurta tuburile in limitele acceptate.. Din fericire standardul SAAMI este gratis ca pdf.
- O gramada de resurse online, dar Youtube e foarte util. Recomand canale de reload petnru vinatoare si Ultimate Reloading Channel. Sint canale si pentru incepatori si pentru avasanti.
Balistica Interna - Big Bang Theory
Ca sa intelegem cum putem imbunatati precizia/performanta munitie, trebuie sa intelegm ce se intimpla in procesul tragerii. Mai precis trebuie sa intelegem:
- Ce se intimpla cu tubul si cum se modifica in timpul tragerii - Procesul de incarcare il va restaura la parametrii recincarcabili. Restaurarea tubului e unul din factorii majori care contribuie la cresterea preciziei.
- Implicatiile angajarii proiectilului in ghinturi - vom vedea mai incolo cum putem face ca sa cistigam precizie din asta
- Suprapresiune, cauzele si semnele ei - evident cu scopul de a ne feri de ea.
Fig. 1 - Partile Tubului
Pentru ca sa vorbim toti aceeasi limba sa revizuim partile componente ale tubului (Fig. 1):
- Gitul - are rolul principal de a tine proiectilul prin tensiune. Uneori aplica si o sertizare pentru a-lt tine mai strins, dar pentru armele cu bolt nu e nevoie. Pentru armele semi si lever action citeodata sertizarea poate fi utila.
- Umarul - face reducerea de la diametrul Corpului la Git. De asemenea pentru cartusele fara rama are rolul de a stabili Headspace-ul (vedem mai tirziu ce este).
- Corpul - este “magazia” de pulbere.
- Jonctiunea - face legatura dintre corp si Capul Tubului. Observati ca Jonctiunea are progresiv peretii din ce in ce mai grosi inspre Capul Tubului. Motivul este ca in procesul tragerii tubul se deformeaza plastic (se alungeste) in aceasta zona (vedem mai jos), asadar materialul aici trebuie sa fie mai gros pentru ca se va subtzia. Este imposbibil de prevenit aceasta subtiere si in procesul de re-incarcare si re-utilizare a tuburilor la mai multe trageri, va continua sa se subtieze. Asadar tuburile vor avea o durata limitata de incarcare, adica doar de citeva ori. De cite ori?...depinde de calibru, si procesul de incarcare.
- Capul Tubului - este partea care se sprijina in bolt si tine capsa de initiere
- Canelura de extractie - este un sant in care se agata gheara de extractie din bolt
- Canalul Flacarii de initiere - este o gaura care dirijeaza flacara capsei spre pulberea din interiorul Corpului
Pentru ca sa intelegem procesul tragerii, o sa folosesc citeva ilustratii din manualul de la Hornady, dar cu notatiile si adaugiriel mele. De asemenea discutia este despre calibrele de carabina, fara rama (308, 3006, derivate de Mauser, etc.). Pentru calibrele cu rama si magnumuri cu inel sint citeva diferente de care o sa vorbim mai incolo.
Camerele armelor de foc sint executate dupa anumite specificatii standard care accepta tolerante. Producatorii armelor de serie, construiesc aceste arme cu cerintele principale de a putea sa accepte toata gama de munitie comerciala si de a facilita alimentarea cit mai facila in conditii de teren. De asemenea exista tolerante in procesul de “frezare” a camerei . La armele semi (in special militare) si armele lever action aceste tolerante tind sa fie spre liminta maxima acceptata de standard. La armele cu bolt producatorul uneori alege sa faca camera un pic mai strimta pentru a cistiga precizie "prin constructie". O camera strimta favorizeaza precizia. Dar nu toti producatorii cu bolt aleg aceasta ruta (din masurarile mele am vazut ca Savage construieste camera mai strimt cel putin la seria 10 FP).
Pe de alta parate producatorii de munitie produc muntie cu tuburi dimensionate la dimensiune minima permisa de standard pentru ca sa fie siguri ca intra in orice Camera de la orice arma in calibrul specificat.
Fig. 2 Cartus in Camera Cartusului
Fig.2 reprezinta un cartus comercial (din magazin) in Camera Cartusului cu Boltu-ul inchis gata de tragere. Dupa cum se vedea din Fig. 2. Cartusul nu se aseaza in Camera abosolut etans si strins, ci are un mic joc pentru ca, asa cum am discutat, Camera este supradimensionata putin, si muntia este sub-dimensionata. Exista joc transversal (partea de sus in Fig.1) si joc longitudinal. Cum Cartusul tocmai a fost impins de Bolt in camera, jocul longitudinal este in special la Umarul tubului cum se vede in Fig. 3
Ca idee aceste jocuri si tolerante sint de ordinul miimilor de cm, dar vor avea o contributie majora la precizie, dupa cum vom vedea mai jos.
Fig.3 Joc la Umar, inainte de actionarea Percutorului
Dupa ce apasam tragaciul, Percutorul va actiona pe Capsa de initiere din Capul tubului dar un o va “intzepa” imediat pentru ca, Capsa este suficient de dura si dupa cum am vazut mai sus Cartusul are joc longitudinal. Initial dupa ce Percutorul actioneaza pe capsa nu un face altceva decit sa impinga tubul longitudinal, tubul se “va bloca” in partea in fata in Umarul tubului, ca in Fig. 4.
Fig. 4 Umar "blocat" de peretii Camerei Carusului dupa actionarea Percutorului
In consecinta acum jocul longitudinal este in Capul Tubului nu mai e la Umar cum a fost initial. Acest joc intre Capul Tubului si Bolt se numeste Headspace in literatura de specialitate vezi Fig. 5.
Nota: Nu gaesc un termen romanesc potrivit pentru a traduce Headspace, decit "Joc la Capul Tubului". O sa foloesc denumirea din engleza “Headspace” pentru ca traducerea romaneasca mi se pare greoaie.
Fig. 5 Headspace
Odata ce Cartusul se blocheaza cu Umarul in peretii Camerei Cartusului, Percutorul acum intilneste suficienta rezistenta cit sa “intzepe” Capsa de Intire si declansheaza flacara de intiere. Flacare de initiere se propaga prin Canalul Flacarii de Initiere si aprinde pulberea din Corpul Cartusului. In cursul acestei secvente au loc urmatorele:
- Violenta flacaii Capsei dislocheaza Capsa din Buzunarul ei si o impinge in spate, inspre Bolt - Fig. 6
- Presiunea in Corpul Tubului creste mult si rapid.
- Tubul se extinde in toate dimensiunile (practic “se umfla”) si etanseaza complet Camera Cartushului - Fig. 7
- Gitul Tublui isi mareste diametrul si Proiectilul este “ejectat” inspre ghinturile tevii.
- Expandarea tublui desi e multidimensionala, este preponderent longitudinala si Tubul isi “lungeste” Corpul ca sa acopere interg Headspace-ul. Cu cit este Headspace-ul e mai mare intial, cu atit tubul se alungeste mai mult. In proces Capsa e re-asezata in Buzunarul din Capul Tubului pentru ca Capul Tubului e impins in fata Boltului. Fig. 8
- Dupa ce proiectilul iese din git presiunea scade progesiv pe masura ce proiectilul inainteaza pe teava. Presiunea din teave revine la presiunea atmosferica odata ce proiectilul si gazele au parasit teava.
- Odata ce presiunea scade considerabil elasticitate din materialul tubului ii reduce dimensiunile atit cit tubul sa poatf fi extras usor. DAR TUBUL NU MAI REVINE LA DIMENSIUNILE INITIALE, s-a deformat plastic si acum practic copiaza dimensiunile Camerei Cartusului minus i mica revenire elastica. Longitudinal, tubul se lungeste in special in zona Jonctiunii, si prin urmare se subtziaza in aceasta zona - Fig.8
Fig. 6 - Dislocare capsa
Fig. 7 - Etansarea Camerei Cartusului
Fig. 8. - Subtierea peretilor Tubului in zona Jonctiunii.
Dupa cum am vazut Tubul este o “mica uzina” care are multe roluri in procesul tragerii si sufera o deformare premanenta. Aceste deformare este in special in zona Jonctiunii din Corpul Tubului.
Gitul este largit si el, si acum are un diametru mai mare decit cel initial. Deci nu mai poate tine un proiectil din calibrul specificat. Aceasta dimensiune trebuie corectata in preocsul de re-incarcare.
Corpul Tubului se lungeste si aceasta dimnesiune trebuie sau NU corectata (trebuie scurtat) in proscul de re-incare - vom vedea mai incolo pro si contra. Dar pentru acum puteti retine ca la armele cu bolt uneori nu e nevoie de scurtarea tubului. Insa la armele semi si lever action apropate intodeauna tubul trebuie scurtat pentru o alimentare usoara din magazie.
Aceasta lungire a tubului se manifesta in special in zona Jonctiunii si subtiiaza peretii Tubului in aceasta zona. Aceasat zona devine unul din punctele slabe ale tubului si in caz de suprapresiune se vad deformari vizibile pe Tub, sau, in caz extrem Tubul se poate rupe in aceasta zona. Tubul se lungeste proportional cu marimea Headspace-ului intial. Asadar si subtierea peretilor Tubului in zona Jonctiunii este tot proportionala cu marimea Headspace.. Pentru o munitie de fabrica si o Camera larga aceasa subtiere e mare. Pentru o camera “strinsa” subtierea e mai mica. Vedeti in Fig. 9 o sectiune printr-un tub ce a fost tras, si notati zona de subtiere din interiorul Tubului. Dupa cum am spus tubul este re-utilizat in incarcare si deci de fiecare data aceasta zona este subtiata dupa utliziare succesive. La extrem tubul se rupe in timpul tragerii…o conditie periculoasa pentru ca o parte din gaze sint ejectate inspre tragator.
Fig.9 Subtiere tub in zona Jonctiunii
Suprapresiunea, cauza, efecte, masuri de combatere
Dupa cum am spus, odata ce pulberea se aprinde presiunea atinge un maxim in Tub, Tubul se “umfla” si etansheaza Camera Cartusului, Gitul se largeste si perminte Proiectiului se avanseze inspre ghinturi. Odata extins (umflat adica) tubul “se sprijina” in peretii Camerei Cartushului si in Bolt, care preiu presinuea ridicata care e transmisa prin peretii Corpului Tubului si Capul Tubului.
Insa in anumite cazuri presiunea este mult prea ridicata - Suprapresiune- si cauzeaza defecte permanente cu efecte periculoase pentru tragator. Cauze principale de suprapresiune:
- O incarcatura prea ridicata pentru conditiile de tragere. E posibil ca sa incarcam si sa testam iarna, dar muntia va fi trasa vara si va fi mai cald. Rezultatul e presiune mai mare in tub. De aceea eu evit incarcarea la presiunea maxima data de cataloage…pe cit posibil. De asmenea incerc sa utilizez pulberi mai insensibile la variatii de temperatura.
- Tubul a fost utilizat de prea multe ori. Dupa cum am spus, tubul se subtziaza la Jonctiune, si deci slabeste. Presiunea poate fi in parametrii de fapt, dar tubul nu o mai poate prelua. Solutia, dupa citeva incarcaturi nu mai utilizati aceleasi tuburi.
- Proiectilul a fost incarcat prea lung si blocheaza in ghinturi. Ca urmare atunci cind pulberea se aprinde presiune trebuie sa creasca mai mult decit poate prelua tubul pentru a invinge rezistenta ghinturilor. In acest caz incarcatura de pulbere trebuie michorata.
Din pacate Suprapresiunea nu o putem masura direct la nivel de amator, DAR exista semne ca ne apropriem de Suprapresiunea pericoloasa. In procesul de testare trebuie sa fim atenti la aceste semne si sa le recunoastem:
- Capse aplatizate. Dupa cum am spus Capsa in prima faza este impinsa inspre Bolt si dislocata partial din Buzunarul ei. Atunci cind presiunea este prea mare, partea din Capsa care nu mai e in Buzunar, este supra-presata in fata Boltului si apoi remodelata cind e “re-asezata” in Buznar dupa alungirea Tubului. Fig. 10 arata o progresie crescind a presiunii si efectul ei asupra Capsei. Tubul din dreapta are cea mai mare presiune, e deja periculoasa.
- “Stampila” cuiului ejector pe Capul Tubului. Cuiul ejector protrude prin bolt si impinge Tubul atunci cind e scos din Camera. Ejectorul actionneaza pe rama Capului inspre exterior. In caz de Suprapresiune Capul este impins atit de tare in fateta Boltului incit cuiul ejector poate lasa un imprint pe rama tubului
- Buzunarul Capsei largit, in special insotit de urme negre de pulbere arsa. In acest caz presiunea si deformarile sint suficient de mari incit Capsa nu mai etanseaza, un alt semn de conditie periculoasa.
- “Cratere” in Capsa. In acest caz din cauza Suprapresiunii materialul capsei nu a fost doar deformat (indoit practic) de cuil percutor, dar a fost chiar penetrat parial sau toatal caz in car avem gauri in Capsa
- Zona Junctiunii umflata sau vizibil subtziata. In acest caz Jonctiunea este in pragul ruperii, cel mai probabil la focul urmator tubul se va separa in acea zona.
- Ruptura tubului-Cazul extrem de suprapresiune cind tubul se rupe la foc. Adesea aceasta ruptura e insotita de gaze ejectate din Camera Cartusului spre fata tragatorului…deci accidente. Ruptura se intimpla in partile slabe, Jonctiune si uneori la Git. Cu orice pret nu ajungeti aici!!!
Fig. 10 Capse progresiv aplatizate de suprapresiune
Fig. 11 Amprenta ejectorului pe rama Tubului
Fig 12 "Scurgere" de gaze prin Buzunarul Capsei
Fig13 - Cratere in Capsa
Fig 14 - Capsa perforata
Fig. 15 Jonctiune vizibil umflata/deformata
Fig. 16 - Gituri rupte
Fig. 17 - Tuburi rupte in zona Jonctiunii
Incarcarea pentru Precizie
Asadar, am vazut ce se intimpla in timpul focului si am vorbit despre conditii periculoase pe care le vom evita. Dar hai sa vedem care sint factorii care afecteaza precizia si cum o putem influenta prin re-incarcare.
Precizia unei arme de foc e data cupa cum stim de CONSITENTA de la foc la foc. Daca fiecare proiectil parcurge aceeasi traiectorie ca cel precedent va nimeri in aceeasi gaur pe tinta. Fiecare proiectil parcurge aceeasi traiectorie daca iese la fel in arma ca cel precedent, daca e ochit si tras la fel si daca conditiile de mediu sint la fel.
Fiecare proiectil iese la fel din arma daca:
- E identic cu cel precedent dimensional, mecanic si termoenergetic
- Daca e pozinioat la fel ca cel precend in Camera Cartusului in momentul focului
- Daca iese din teava in aceesi faza a armonicii. (inchiputiva teava ca un bici, si o multime de unde de soc se propaga dinspre actiune inspre gura tevii).
- Proiectilul e potrivit cu teava (in special pasul ghinturilor) in asa fel incit sa fie stabil in zbor (fara rostogolire, fara pendulare in zbor, fara miscare de precesie (un fel de spirala in jurul traiectoriei)
Scopul re-incarcarii este sa asigure consistenta la toate cele puncte de mai sus, adica:
- Cartushele sa fie identice si, simetrice.
- Sa fie pozitinonate cit mai consistent in Camera Cartusului si proiectilul sa angajeze ghinturile la fel de la foc la foc
- Incarcatura sa fie de asa natura incit la gura tevii proiectilul sa iasa la momentul potrivit si consistent
Proiectilul ales sa poate avea o traiectorie stabila
Ca sa intelegem ce trebuie sa facem sa disecam un pic mai mult procesul tragerii. Va amintiti ca in Camera Cartusului are un joc, asta inseamna care o in INCONSITENTA in a se alinia cu axul longitudinal al armei. Aceasta inconsistenta duce la o angare a proiectilului in ghinturi cu un anumit nivel de incosistenta, poate fi un pic in unghi (ne-paralel), poat fi un pic deaxat (paralel..dar intr-o parte) sau o combinatie a mai multor incosistente. Aceste deaxari,sint infime, sint de ordinul miimilor de centimetri. Insa atunci cind presinuea creste enorm, aceste asimetrii infime creaza forte secundare rezultante care contrbuie la deformari asimetrice ale proiectilului (poate ca intra un pic dezaxat in ghinturi, poate intra un pic in ughi, poate angajeaza ghinturile pe rind in loc sa fie simultan, etc.). E forate foarte putin, dar in zbor proiectilul se roteste in jurul axei lui cu sute de mii de rotatii pe minut, deci orice asimetrie axiala, geomtrica, mecanica, duce la un imbalans al proiectilului in zbor. Rezultatul este ca avind asimetrii ale proiectilului de la un foc la altul traiectoria lor nu mai e la fel de la foc la foc si grupurile cresc.
Tubul si contributia lui la precizie
Asadar ca sa prevenim aceste asimetrii trebuie sa facem Cartsele sa se aseze cit mai consistent in Camera Cartusului. Acest lucru il facem REDIMESIONID tuburile la exact aceeasi dimensiune de la foc la foc (din nou vorbim de miimi de centimetru) SI incercind sa eliminam cit mai mult orice joc al Cartusului in Camera Cartusului. Adica fiecare Cartus intra cit mai strins in Camera. Daca va amintiti Tubul se deformeaza plastic prin foc, adica cu excetia unui mici reveniri elastice dupa foc (de ordinul a 0.002 cm) TUBUL TRAS IN ARMA NOASTRA COPIAZA DIMENSIUNILE CAMERERI CARTUSLUI. Tubul se numeste ca a fost format prin foc (fire formed) si acesta este tubul care se potriveste cel mai bine in arma noastra. Nici un alt tub de la muntie din magazin nu se potriveste atit de bine. Asadar vrem sa mentinem forma tubului format cit mai aproape de forma lui dupa foc deci ideal ar fi sa nu il redimesionam deloc dupa foc (pentru precizie). Adica am vrea ca Headspace-ul sa fie minim. Singura redimensionare obligatorie este largirea Gitului sa accepte proiectilul nou la incarcare, dar altfel longitudinal pentru precizie am vrea sa nu il scurtam deloc.
Din pacate nu e intotdeauna posibil. Exista arme la care tubul odata tras nu mai intra in Camera Cartusului. Spre exemplu in arma mea semi M1a nu mai intra. In alte arme, in special in cel cu Bolt e posibil, insa si in armele cu Bolt la un moment dat tubul va trebui scurtat (vorbim de distanta Umar-Cap). Un alt motive pentru care trebuie redimensionat este alimentarea din magazie (din nou armele semi si lever action sint mai afectate), daca tubul e redimensionat alimentarea e mai consistenta. Un alt motiv in special pentru armele de teren (vinatoare, dar in special militare) este ca munitia, sau chiar Camera Cartusului pot avea impuritati de murdarie (praf, apa, ulei, etc.) si un cartus ne-redimensionat nu intra in Camera Cartusului.
Asezarea proiectilului in Tub
Dupa cum am vorbit vrem ca proiectilul sa angajeze ghinturile in acelasi fel de la foc la foc. Daca asezam proiectilul cit mai aproape de ghinturi atunci saltul de la Gitul Tubului la ghinturi e cit mai mic..deci chiar efectele asimetriei sint mai mici..sau anulate. Ideal, pentru precizie proiectilul poate sa ating ghinturile DAR acest lucru creste presiunea si poate duce la Supra presinuea de care am vorbit. Pentru vinatoare NU asezati proiectilele in ghinturi din cauza posiblitatii de suprapresiune…DAR le puteti aseza mai aproape de ghinturi deci munitia de magazin.
Nota: in benchrest proiectiliele se aseaza in ghinturi, dar oamenii aia stiu ce fac. Am experimentat si eu..dar cu incarcaturi reduse si diferenta de precizie e infima sau deloc. Nu se merita complicatia si bataia de cap pentru vinatoare.
Pulberea
O sa vorbim de pulberi mai pe larg, dar o sa spun aici ca soritmentul de pulbere se alege in functie de calibrul pe care il incarcam in asa fel incit sa asigure o ardere consistenta, pe toata lungimea tevii astfel ca proiectilul sa fie impins cit mai mult si mai consistent pe tot timpul cit ieste din teava. De asemenea incarcatura se alege cit sa nu creeze suprapresiune, dar sa atinga maximum de viteza posibil.
Proiectilul
Exista citiva factori importanti pentru alegerea proiectilului si unii din ei nu tin precizie ci de aplicatie (vinatul dorit, distanta, pasul ghinturilor). Dar un factor important este calitatea lui si din fericire in acest sens, sint rasfatati. Astazi toti producatorii majori (si sint multi) produc proiectile extrem de consistente (match adica) pentru o gramada de aplicatii, o gramda de calibre, in multiple greutati la preturi accesibile. Vorbim din nou de vinatoare, dar ce se poate atinge azi la vinatoare ca si precizie si calitate acum citiva ani buni era de domeniul competitiei.
Capsa
V-ati gindit oare ca are un efect la precizie? Are dar e in opinia mea..mai mult un finet in materie de vinatoare. Daca factorii ceilalti, tub, proiectil, pulbere, etc. sint bine alesti, capsa este doar o ajustare..care poate sau nu sa fie importanta. Pentu mine nu e, am atins precizie suficienta cu mai multe branduri.
Concluzii
Inainte de a incheia acest capitol hai sa facem o mica recapitulare cu notiuni importante:
- Tubul Cartusului se aseaza cu joc in Camera Cartusului. Jocul dintre Capul Cartusului si fata Boltului se numeste Headspace.
- Jocul mare al cartusului este detrimental preciziei si numarului de re-incarcari pe care il poat accepta tubul
- In timpul focului tubul “copiaza” dimensiunile camerei Cartusului si se deformeaza plastic (permanent) dupa tragere.
- Deformarea Tubului este in toate directiile dar deformarea longitudinala este preponderenta (intindere Tubului), subtiaza peretii Tubului in zona Jonctiunii
- Headspaceul dicteaza cit de mult se intinde tubul plastic la foc. Un headspace mic duce la o intindere mica si deci tuburile se pot incarca de mai multe ori.
- Headspaceul mic face ca Tubul sa intre mai strins in Camera Cartusuli contribuind astfel la consistenta in asezarea Cartusului in camera si deci al preciziie
- Trebuie sa recusnoastem semnele de suprapresiune si sa luam masuri (adica sa ne oprim si re-evaluam pasii urmatori)
- La incarcare pentu precizie scopul este consitenta cartuselor intre ele si potrivirea lor dimensionala, mecanica si termoenergetica cu arma mea. Dimensional tuburile trase odata din arma mea sint cele care se potrivesc cel mai bine. De asemene proiectilele care sint asezate aproape de ghinturi sint de obicei mai precise DAR nu vrem sa atingem ghinturile
Multumesc,
CristianC
PS. Scuze de greselile ortografice, dar nu am mai avut rabdare sa corectez tot. Poate o voi face mai tirziu.
. 
