Vinatorul.ro
Jurnal de vânătoare
Acum este 29 Mar 2024, 12:13

Trilogie

Moderatori: biriuck, mialxx, popaliviu

Trilogie

Mesajde the_mav pe 18 Feb 2016, 19:27

1. Patinoar

Toamna tarzie linistita, spre inceput de iarna blanda, care facea ca fiecare clipa petrecuta in afara campurilor sa nu se mai intoarca asa usor inapoi… de fapt asta era cel mai mare regret, ca trece timpul si nu-l mai poti intoarce defel.

Pitpalacii plecasera demult, deja cardurile de gaste brazdau in lung cerul care se incapatana sa ramana lipede si albastru, iar ceata obisnuita deja in anii anteriori se lasa mult asteptata. Cald, ca la inceputul lunii Mai si deseori te intrebai daca vine Craciunul si imbraci hainele de primavara, incheind un sezon inca nedeschis cu adevarat la jivinele cele mari; desi ciudat, e din ce in ce mai greu de inteles cum vremea si vremurile, pe care ti le amintesti bine, s-au putut schimba atat de mult.
Incerci sa faci asteptarea mai usoara si sa te agati de altele, sau altii, sau toate la un loc… de fapt te intrebi cat mai astepti, desi stii bine CE astepti. Lasi orasul cu betoanele, sticla, masinile si oamenii incruntati sa te consume putin cate putin, incerci sa dai o motivare faptului ca nu esti acolo unde ar trebui sa fii in acest anotimp, ci faci altceva ce te tine departe de campuri.


In mijlocul unei saptamani calde de inceput de iarna, la ceas de seara suna un telefon; cel mult neutru - te gandesti - fara un impuls prea mare de a-i curma tanguirea soneriei si a raspunde, insa ridici receptorul cu o oarecare curiozitate amestecata cu dorinta de liniste.

- Stii… la cat e de cald ma gandeam sa iesim la picior mai mult pentru miscare, insa ma tem ca o sa fie nevoie de pantaloni scurti si tricou… nici cainele nu ma crede ca vine Mos Nicolae in cateva zile si el gafaie mai rau ca la deschiderea sezonului.

Stiai vocea. Si nu, NU mai era nevoie de inca un cutit bagat in rana si rasucit pana dupa plasele, care sa iti reaminteasca ca incepuse sezonul de cateva luni insa amintirea zapezilor era mult in urma, in anii demult trecuti. Era cald, si iarna, si nu puteai sa cauti nici cocosi, nici porci, nici macar gastele debusolate de vremea de neinteles.

-Hmm…. asa ne-am nascut unii: norocosi! Ca te avem pe tine si nu stim ce ne-am fi facut daca nu ne reaminteai ce vreme frumoasa de vara avem la inceputul iernii!
- Daca tot nu ai ce face, vii si tu cu o propunere interesanta de omorat timpul la coada saptamanii asteia?
- Mda… in doua nopti jumate te astept la mine. Ura.

Acum personajele se cunosteau bine, fiecare avea dreptatea lui… totusi sa vii sa spui in mijlocului sezonului de vanatoare ce vreme insorita este, cand interlocutorul ajunsese sa viseze porci si cerbi inclusiv cand statea la semafoarele prelungite in trafic seara cand se intorcea de la serviciu – asta nu era cea mai potrivita abordare! Apoi daca tot e evident ca sunt sanse maxime ca vremea nepotrivita sa inchida un sezon nesatisfacator, de ce trebuie sa mai rasucesti si cutitul in rana? :roll: :?

~*~

In doua nopti jumătate parca s-a schimbat vremea, dar cerul tot instelat si limpede a ramas. De ce 2 nopti jumătate? Pentru ca nici unuia nu ii placea sa faca lucrurile pe ultima suta de metri, iar pana la urma urmei nici nu stiau incotro o vor apuca. Da, de plecat plecau sigur, insa nu stiau inca incotro.

De data asta la ora mica din noapte telefonul nu s-a mai tanguit, nici macar nu a apucat sa isi termine prima sonerie ca cineva a raspuns soptind apasat:
-Cobor, avem timp... aprinde-ti o tigara.

Cobori cateva etaje pentru a intalni prietenul alaturi de care ai planuit sa petreci o zi de final de saptamana. Iti dai seama cand aproape iesi din scara blocului, la ora 2 dintr-o noapte de sambata abia inceputa, ca un prieten adevarat te asteapta sa iesi din casa si sa incui usa apartamentului, sa cobori la parter si cand dai sa iesi din scara el suna la interfon, cu un zambet larg pe fata, deschizandu-ti usa blocului si anuntandu-te „Vroiam sa te rog ceva, nu stiam daca plecasei din apartament si am zis sa sun la interfon” :D :twisted: :D

Adica tu te trezesti din timp, faci o cafea tare si dubla pentru amandoi, raspunzi la telefon inainte sa sune ca sa nu deranjezi prea multa lume si un prieten adevarat te lasa sa iesi din casa la 2 noaptea si apoi suna la interfon sa trezeasca pe cat posibil intreaga scara de bloc. Cum sa nu iubesti viata si prietenii?

- Bine mah…. daca stiam ca iti plac atat de mult glumele bune, rugam pe cineva sa-ti lege azi-noapte de puntea din spate un capac de canal d’ala de telefoane, sa-ti dai seama tocmai prin Piata Victoriei ca zangane ceva :twisted: :mrgreen: … dar n-au intrat zilele in sac.
- Hai, hai… ca nu s-a trezit decat doamna si cativa vecini; oricum te lasa timpanul harciogule, ca se auzea din strada interfonul ala cum suna la maxim :D Si vezi cum arunci bagajele in spate, ca am luat si bestia la vanatoare cu noi; doarme linistit pe bancheta, asa ca nu-l deranja.

Bestia era un caine mic, sarmos, cu un temperament extraordinar, care mi-a placut de cand l-am vazut prima oara, pui fiind. Rodea tot, avand o inclinatie deosebita spre cablurile de telefoane din biroul prietenului meu, inclinatie care recunosc ca o incurajam cu mare placere ori de cat ori ajungeam sa imi vizitez prietenul in timpul saptamanii; ba mai mult, odata cu acumularea experientei pe cablurile de telefoane, catelul trecuse cu succes si la cele electrice sau cablurile imprimantelor, monitoarelor si restul echipamentelor ce se gaseau in mod obisnuit in preajma unui birou.
La ora asta cainele dormea dus in mijlocul banchetei din spate a masinii, asa ca echipamentul a fost urcat cu bagare de seama sa nu cumva sa deranjam somnul companionului.

- Adica acum cateva zile stateai linistit in tricou si in dimineata asta e ger crunt....miroase clar a iarna, era si timpul!
- Scoate tractorul asta pe autostrada ca pana acolo avem de mers... si vezi cum mergi, ca inainte de 4 trebuie sa fim la poarta paznicului.

~*~

Frig taios, dupa ce doar cu cateva zile in urma era cald ca primavara; cerul ramasese insa la fel de senin, doar ca acum se mai adaugase si un vant taios.
La ora aia orasul era pustiu si a ramas repede in urma, tractorul prietenului facandu-si cu prisosinta datoria de a ne duce spre destinatie. Tractor ii ziceam eu din motive evidente, ceea ce candva la originile sale nu era foarte neadevarat; formal era autoutilitara, practic era o masina ideala pentru activitatile in natura – asa cum ne placea noua sa spunem, insa in realitate facea fata cu brio oricarui tip de teren. Oldies but goldies!
Inghitim in sunet de crampoane kilometri dupa kilometri si reusim sa ajungem din autostrada in national, apoi pe un drum judetean care in cele din urma ne duce pana in mijlocului satului, in fata portii paznicului de vanatoare.

- Avem timp de o tigara, daca suntem punctuali.
- Sa iesi tu afara pe vremea asta sa fumezi... mai bine dai o cafea din termos, ca tare mi-e frica ca nici macar nu o sa vedem noi rate.
- Cum zici tu, dar eu stiu ce mi-a spus paznicul si saptamana trecuta, ce spectacol a fost si cum intreaga balta era asaltata din toate partile nu cu mult timp in urma.

Renunt la partea cu tigara, nu inainte insa de a incerca daca totusi ar fi fost posibil sa combin o cafea fierbinte din termos cu o tigara fumata in gerul Baraganului... nu merge! Fie ramane cafeaua in gat, fie nu mai simti degetele intre care tii tigara ori toate la un loc te fac sa renunti rapid la combinatia de mai sus.
De altfel, nici nu iti dai seama cand paznicul iesise prin spatele casei si se strecurase pana langa tine, salutand scurt pe amandoi.

- Va descurcati sigur si fara mine, nu mai are rost sa merg cu dvs, stiti sa ajungeti si oricum bagati masina fie in stuful din mijlocul lacului, fie o lasati mai departe sus pe mal. Aici e hartia, semnati-o va rog si ne auzim mai tarziu la telefon... inca ceva: cand va apropiati de pe mal de sus sa nu uitati sa stingeti luminile, cu atat mai mult cu cat e luna aproape plina.
Plecam spre balta si ajung sa intreb cu voce tare in masina:
- Adica... tu ai mai fost aici la rata?
- Nu oricand, ci fix acum doua saptamani :shock: :D ... a fost frumos, cu spectacol cat cuprinde.
- Ihim.... mda... bine ca spui acum; ne miscam si noi mai cu talent, sau ajungem acolo dupa pranz?

Iesim din sat pe intuneric, luam o ulita de la marginea tarlalelor care duce direct in camp si dupa mai putin de 10 minute din mers suntem la marginea malului, cu luminile masinii stinse.
Splendid.
Lacul sub forma de potcoava se intindea sub umbra lunii si bataia vantului, pe un cer cristal si cu oglinda apei sclipind in luna aproape plina. Stuful era ca o perdea ce inconjura lacul pe toate partile si lasa o fasie de uscat lata cat o carutza sa patrunda pe una din aturile lacului tocmai in mijlocului lui. Era, privit de sus, un loc perfect pentru asteptarile noastre, loc ce fusese incercat inainte doar cu cateva saptmani de unul dintre noi si care oferise un spectacol de zile mari.

- Pai la cum arata situatia, si la cat e de mare lacul, eu zic sa bagam masina in mijlocul stufului decat sa o lasam aici si sa mergem la picior pe gerul asta.

Lasam tractorul la vale cu farurile stinse si il strecuram in mijlocul lacului calcand pe urmele carutelor de asta toamna; coboram din masina si ne ducem spre locul pe care prietenul meu il cunostea bine de acum doua saptamani.
Noaptea incepuse sa ridice cortina si nu doream niciunul dintre noi sa ne prinda rasaritul in afara stufului. E frig, foarte frig, insa vedem amandoi oglinda lacului sub cristalul de luna si ne gandim ca poate vom avea iarasi un spectacol pe cinste. Ne gasim fiecare cate un loc in perdeaua de stuf si incepem timizi sa suflam in chematoare, cu randul... dar parca isi schimba tonul dupa doar cateva suflari de la gerul de afara; pur si simplu inghetau si trebuiau stranse intre palme sa isi pastreze tonalitatea.

~*~

Un ratoi mare, razlet, cu inelele in coada trece ca o sageata din spatele nostru, plonjand spre luciul apei peste perdeaua de stuf. Nici nu ai timp sa ridici arma, era oricum inca intuneric si ar fi insemnat sa tragi la silueta de fundalul cerului, care din directia in care plonja insemna clar sa intri la apa pentru recuperare, cainele nostru fiind departe de un aportor.
Incepe balul!

Daca asa din noapte au inceput sa zboare ratoii, trebuie sa fim clar cu ochii in toate zarile si cu simturile ascutite, pentru noi e clar ca vom avea iarasi un spectacol memorabil, doar ca de data asta in doi.
- Tin eu spatele si uita-te tu la ce vine pe flancuri, macar sa lucram organizat... si baga JK-uri la frigul asta, ca eu nu intru la apa daca nu pica pachet!

Ne tremurau mainile amandorura incercand sa inlocuim LR-urile cu JK-uri, deja frigul intrase in articulatii si crepusculul diminetii ne facea sa vedem carduri intregi de rate trecand pe deasupra noastra, toate lasandu-se pe oglinda din spatele stufului; sfidator, cand incalzeai chematoarea si suflai in ea dupa rata mare, un ratoi din partea cealalta a lacului raspundea la apel.
O agitatie maxima a urmat pentru mai bine de jumatate de ceas, cu strans din dinti la frigul cumplit si nehotarare la ridicat armele fata de ceea ce vedeam amandoi, la cativa metri departare unul de altul, ascunsi in stuf.
Apoi liniste, semn ca toate ratele pe care noi le vazusem sunt deja pe oglinda apei foarte linistite, facandu-si rondul de dimineata si persiflandu-ne pe amandoi daca tot am fost nehotarati de mai mutle ori cand sa ridicam pustile, doar avem o perdea de stuf intre noi si lacul sub forma de potcoava, iar din partea opusa a lacului raspunde de fiecare data un ratoi cu capul verde.

Un rasarit superb face ca bruma groasa sa sclipeasca pe stuful ce se arcuieste in bataia vantului. Nu mai pot sta in pozitia de pana acum, efectiv articulatiile dor ingrozitor iar genunchiul meu infipt la baza stufului lasa impresia ca a inghetat complet. Ma ridic prudent, sa nu sperii ratoii lasati in spatele stufului pe luciul de apa, doar am vazut amandoi multe siluete care treceau pe deasupra stufului spre oglinda apei; daca as putea sa pasesc precum un leu prin savana fara sa fiu auzit sau vazut, acum mi-as dori sa se intample asta.
Nu e alta sansa decat sa ridicam cardurile toate lasate pe apa si apoi sa tragem bine. Ma inteleg din priviri cu colegul de vanatoare sa arunce cu ceva peste perdeaua de stuf si apoi sa traga fiecare pe partea lui, dupa cum vor zbura ratele.
Colegul ridica un pietroi apreciabil si cu gest care lasa sa se vada efortul depus, il arunca cu o mana pe deasupra stufului si cu cealalta tine arma ferm; imediat cum a aruncat pietroiul, pana ca acesta sa atinga suprafata apei pe partea cealalta, amanoi aveam armele epolate, stand incordati si cu urechile ciulite pentru a vedea incotro isi vor lua zborul cardurile; fractiunile de secunda pana cand zgomotul facut de pietroiul cazut in apa avea sa ridice ratele din spatele stufului ni s-au parut interminabile.

Pietroiul face o bolta si din spatele perdelei de stuf se aude un sunet sec, de oala infundata, lovita cu un lemn uscat, repetitiv, pana cand sunetul scade in intensitate si dispare spre mijlocului baltii.
NU! E IMPOSIBIL! :shock: :shock:

Perplecsi, ne uitam amandoi unul la altul, cu armele atarnand in cate o mana inghetata pana la os, incapabili sa ne miscam din pozitiile chinuite pe care le-am avut de mai bine de o ora, in frigul cumplit. Cu ochii iesiti din orbite, amandoi asteptam sa se ridice cardurile. In van.
Ne urnim cu greu prin perdeaua deasa de stuf, nu are mai mult de cativa metri pana la apa, si trozneste ingrozitor cand incercam sa ne croim carare. Iesim din stuf si calcam pe gheata lacului, dandu-ne seama ca este bocna pana jos, fara teama ca se va rupe sub noi; pietroiul aruncat acum un minut statea singuratic spre mijlocul lacului, precum o borna in bataia vantului de iarna, un spectator tacut la rasaritul de soare superb al unei dimineti de iarna.

- Vrei o tigara?
- Ntz...
- O cafea din termos?
- Ntz...
- Eu zic ca a fost frumos totusi :D ...
- Eu zic sa ne luam patine :D , ca e mai frumos cu public decat in doi!


va urma
-------------------------------------
Holland and Holland - pure art...
Avatar utilizator
the_mav
Veteran
 
Mesaje: 3348
Membru din: 27 Sep 2005, 10:19
Locaţie: Oltenia, Muntenia si partial Moldova

Re: Trilogie

Mesajde tehărău pe 18 Feb 2016, 23:05

Bravo mavule, așa da! Ți-am trebuit 10 ani sa te lași de maimuțoi și să te apuci de treburi serioase.
Aștept continuarea!
Opriți transformarea nulităților în vedete!
http://www.ajvpsbuzau.ro/ro/descriere/
tehărău
Veteran
 
Mesaje: 3477
Membru din: 16 Mai 2009, 19:24

Re: Trilogie

Mesajde the_mav pe 18 Feb 2016, 23:18

tehărău scrie:Bravo mavule, așa da! Ți-am trebuit 10 ani sa te lași de maimuțoi și să te apuci de treburi serioase.
Aștept continuarea!

Maimutoii sunt la locul lor, unde au fost intotdeauna. Nu sunt doar 10, ci mai multi.
-------------------------------------
Holland and Holland - pure art...
Avatar utilizator
the_mav
Veteran
 
Mesaje: 3348
Membru din: 27 Sep 2005, 10:19
Locaţie: Oltenia, Muntenia si partial Moldova

Re: Trilogie

Mesajde AXP pe 19 Feb 2016, 08:04

Frumoasa povestea. @the_mav, sa stii ca ai veleitati de narator, asteptam cu placere continuarea.
22LR; 9x19; 308Win; 9,3x62; 6,5x55; 12;
AXP
Veteran
 
Mesaje: 694
Membru din: 03 Iul 2014, 11:25
Locaţie: Cluj

Re: Trilogie

Mesajde biriuck pe 19 Feb 2016, 10:39

...cred ca ma pornesti si pe mine cu una :cry:
Corruptissima re publica plurimae leges
Avatar utilizator
biriuck
Veteran
 
Mesaje: 2694
Membru din: 05 Oct 2013, 17:49
Locaţie: Brasov/Ploiesti

Re: Trilogie

Mesajde Marius pe 19 Feb 2016, 16:04

Faina poveste! Bravo! Keep going!

Mi-ai luat-o inainte cau cateva zile. Ma gandeam sa scriu o poveste despre ce mi s-a intamplat sezonul asta: facut de seara ascunzatoare, insirat pe apa vreo 40 de atrape de rata si vreo 50 de gasca, intr- zona cu rate si gaste cum rar am vazut, culcat cu speranta mare pt. a doua zi, in fine ajungem acolo la prima ora si constatam ca toate atrapele sunt prinse intr-o gheata groasa ce s-a facut in timpul noptii si in plus, o bruma de un deget le-a nins pe toate si erau albe ca zapada. Canci vanatoare, dar nu ne lasam!
Marius
Veteran
 
Mesaje: 3242
Membru din: 03 Aug 2004, 21:09
Locaţie: Bucuresti

Re: Trilogie

Mesajde the_mav pe 19 Feb 2016, 17:05

multam de aprecieri... hai ca abia astept si eu scrierile tale
Marius scrie:...insirat pe apa vreo 40 de atrape de rata si vreo 50 de gasca, intr- zona cu rate si gaste cum rar am vazut...

unde, unde? :mrgreen: :D :mrgreen: :D
-------------------------------------
Holland and Holland - pure art...
Avatar utilizator
the_mav
Veteran
 
Mesaje: 3348
Membru din: 27 Sep 2005, 10:19
Locaţie: Oltenia, Muntenia si partial Moldova

Re: Trilogie

Mesajde UlissePro pe 20 Feb 2016, 09:00

Felicitari! Frumoasa povestirea!
R93 .243W & .300WM
F3 20/76
Avatar utilizator
UlissePro
Veteran
 
Mesaje: 916
Membru din: 27 Aug 2010, 15:14
Locaţie: Constanta


Înapoi la Povestiri de vanatoare

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 13 vizitatori

Publicitate