Vinatorul.ro
Jurnal de vânătoare
Acum este 23 Feb 2020, 22:13

Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Forum pentru "rapitoristi" si "muscari"

Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 23 Iul 2012, 08:20

Poate multi nu stiti dar proiectele (unele demarate deja) de a construi microhidrocentrale pe raurile de munte din Romanaia nu pot duce decat la dezastre ecologice si totul numai pentru bani cum numai la noi se poate intampla.
E greu de luptat contra celor care vor microhidrocentrale....dar cred ca se mai poate salva ceva!
Peste cativa ani nu vom mai avea rauri de munte.....decat in amintiri!

Poze facute de un prieten muscar pe Valea Draganului il citez:

"Asa vor arata raurile noastre"

Imagine

"Candva - pe-aici curgea raul..."

Imagine

''si ultimii pastravi ...''

Imagine



Lucrari incepute pe rauri si blocarea de drumuri fara a avea nici un aviz sau autorizatie de constructie:

Imagine

Adresa facuta de un Club de pescuit Carpatica Fly-Fishing Bucuresti catre Inspectoratul de Stat in Constructii:

Imagine


si raspunsul ca nu au nici un fel de autorizatie si nici nu figureaza in evidentele ISC

Imagine

Pentru cine are timp sa citeasca citez:

"Institutul Ordoliberal & Asociatia Romana de Mediu
_____________________________________________________


Politici in domeniul energiei electrice din resurse regenerabile
- Riscuri asupra protectiei mediului si dezvoltarii sustenabile -



Autori: dl. Valentin M. Ionescu, Institutului Ordoliberal si dl. Ioan Gherghes, presedintele executiv al Asociatiei Romane de Mediu


Sumar
Reglementarea interventiei statului in sectorul energiei electrice produse din surse regenerabile, aduce nu numai externalitati pozitive, ci si externalitati negative, precum deteriorarea sau distrugerea mediului, afectarea biodiversitatii, pierderea de locuri de munca.
In documentul de fata se face un scurt studiu empiric al instrumentelor/ schemelor de interventie ale statului pe piata energiei din resurse regenerabile. Acest lucru permite cuantificarea efectelor pe care aceste scheme de interventie le produc prin studii viitoare extinse. De asemenea, documentul de fata prezinta problemele existente in legislatia de mediu si care, dupa cum vom vedea, constituie sursa principala a externalitatilor negative in piata energiei electrice produsa din surse regenerabile. Pe de alta parte, documentul arata ca fara studii econometrice, nu se poate demonstra impactul economic al utilizarii energiei din surse regenerabile, cu avantaje si dezavantaje. Adica, beneficiul social net nu este calculat. Piata energiei din resurse regenerabile se concentreaza asupra producatorilor si furnizorilor, dar nu si asupra consumatorilor. Pretul energiei produsa din surse regenerabile este ridicat si este suportat in exclusivitate de consumator. Aceasta situatie este rezultatul reglementarilor de tip interventionist, prin care se incearca modificarea balantei intre energia produsa din combustibili fosili cu cea produsa din surse regenerabile in structura consumului final brut. Desi, dezvoltarea pietei energiei din surse regenerabile nu este un lucru rau per se, trebuie masurat pana unde se poate intinde interventia statului si care este continutul acestei interventii, astfel incat sa nu se inregistreze costuri sociale mai mari decat beneficiile.


I. Context politic
Expansiunea productiei de energie din resurse regenerabila constituie unul dintre obiectivele Uniunii Europene de aproape 10 ani, in scopul reducerii dependentei de importul combustibililor fosili si diminuarii emisiilor de CO2. Impulsul politic dat dezvoltarii pietei energiei din surse regenerabile tine insa si de un interes economic, adica de stimularea cercetarii in noi tehnologii, a investitiilor productive, la care se adauga o posibila intarire a coeziunii sociale. Cea din urma este insa vizibila in tari cu potential industrial si in mica masura in tarile care importa tehnologii, cum este Romania. Interventia industriala insa produce schimbari in mediu, cu riscuri ce se cuantifica diferit in functie de modalitatea de realizare a ei.
Tinand cont de considerentele de mai sus, Consiliul European a emis Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricităţii produse din surse de energie regenerabile pe piaţa internă a electricităţii.
Directiva 2001/77/CE este rezultatul unui proces de politici al Comisiei Europene care a fost initiat in anul 1997, la care se adauga Rezolutia Parlamentului European din 17 iunie 1998 privind electricitatea produsă din surse de energie regenerabile, Conventia - Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptata la New York la 9 mai 1992 si Protocolul de la Kyoto (1997).
Directiva 2001/77/CE a constituit punctul de pornire ce a permis statelor membre UE sa-si construiasca o piata locala a energiei din resurse regenerabile, precum si o piata comuna europeana care sa faciliteze comertul cu „energie verde”, in baza unor certificate de origine. De asemenea s-a fixat o tinta a energiei verzi consumate in consumul total brut de energie care trebuia atinsa in anul 2010.

Romania si-a adaptat legislatia interna inca din anul 2003, iar o piata a certificatelor verzi s-a format in anul urmator (HG nr.1892/2004). Legislatia nationala a evoluat prin adoptarea Legii nr.220/2008 care reglementeaza mecanisme de interventie directa pentru promovarea energiei produsa din surse regenerabile.

Urmarind consolidarea pietei europene a energiei verzi si protectia mediului, Consiliul European a aprobat Directiva 28 in anul 2009 (2009/28/CE) care se axeaza pe instrumente directe si indirecte de interventie, astfel incat in fiecare tara membra sa se ajunga la o pondere a energiei din surse regenerabile in medie de 20% din consumul final brut total de energie in anul 2020. Aceasta tinta a fost fixata în Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2006 intitulată „Un plan de acţiune privind eficienţa energetică: realizarea potenţialului”, aprobată de Consiliul European din martie 2007 şi de Parlamentul European prin rezoluţia sa din 31 ianuarie 2008 privind planul de acţiune al Comisiei. Tinta de 20% desi pare ambitioasa se afla sub valorile pe care le intalnim in SUA in 29 de state care au acceptat piata certificatelor de energie regenerabila (Renewable Energy Certificates).
Impactul utilizarii energiei regenerabile asupra mediului nu a fost cuantificat. Exista studii econometrice care se concentreaza asupra masurarii efectelelor utilizarii unor instrumente financiare directe pentru stimularea pietei energiei din surse regenerabile.


II. Context Institutional
Instrumentele de politica interna adoptate in Romania (legi, hotarari ale guvernului si planuri nationale) dirijeaza in mod direct dezvoltarea productiei de energie din surse regenerabile, in functie de natura resursei regenerabile care este exploatata si capacitatea de productie instalata. Astfel, art. 3 din Legea nr.220/2008 stabileste ca sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie se aplică pentru energia electrică livrata la consumatori si produsă in centrale hidro cu putere de cel mult 10 MW, la care se adauga energia eoliana, solara, geotermala, biomasa, biolichide, biogaz, gaz de fermentare a deseurilor, pentru care nu exista limita superioara de capacitate. Deci, pe segmentul hidro marile centrale sunt excluse, desi utilizeaza o sursa regenerabila. Ingustarea sferei de cuprindere a operatorilor din sectorul hidro favorizeaza investitiile in energie eoliana, solara, biomasa, biogaz, avand totodata rolul de a extinde reteua de centrale hidro mici pentru a exploata potentialul hidroenergetic in zona de deal si munte. Nu intra in ecuatie microcentralele si picocentralele hidraulice (5 - 100 kW), intrucat acestea nu pot furniza energie la sistemul national de transport. Prin urmare legislatia romana favorizeaza in mod direct productia de energie din surse regenerabile de capacitate mica in cazul hidro, iar pentru restul resurselor nu exista restrictii de capacitate. Acest aspect influenteaza investitiile care sunt mici pe segmentul hidro si nelimitate in celelalte cazuri.
Expansiunea diferitelor tehnologii in raport cu sursa utilizata produce impact diferit asupra mediului. Daca energia solara nu ridica mari probleme de mediu, are in compensare un pret ridicat de realizare si amortizare. Energiile obtinute din alte surse au un pret mai scazut, dar impactul asupra mediului este mai mare.
Asadar, constructia pietei energiei din resurse regenerabile trebuie sa in ecuatie nu numai sursa exploatabila, ci si externalitatile ce decurg din tehnologia utilizata, modul de realizare a investitiei (amplasament, proceduri de interventie) si cum va functiona in viitor (impact social si economic). Totodata, gradul de liberalizare a pietei produce efectele sale. Liberalizarea creeaza competitie, stimuleaza investitiile de un anumit tip, in detrimentul altora si aduce beneficii in piata interna sau externa. De pilda, liberalizarea pietelor energiei permite exportul de electricitate verde. Asta inseamna ca cetatenii si companiile dintr-o tara contribuie financiar la dezvoltarea productiei de energie verde care provine dintr-o alta tara si implicit la locuri de munca si la sectorul de cercetare-dezvoltare si industrie energetica, daca dispune de aceasta forta. In acelasi timp, instrumentele directe si indirecte de interventie pe care fiecare tara are libertatea de a le adopta pentru piata interna a energiei verzi, influenteaza investiiile si protectia mediului la o scara extinsa sau limitata.
Statele membre pot introduce instrumente directe de interventie de natura financiara, precum subventii, imprumuturi, certificate verzi, „feed in tariffs” (sistemul de preturi fixe/pret stabil pentru RES). Exista, de asemenea, instrumente directe nefinanciare, cum sunt mecanismul cotelor obligatorii in productie, mecanismul cotelor obligatorii in consum. Pot fi utilizate si mecanismele indirecte de interventie care se refera la certificare si standardizare de tehnologii, educatie si informare .

2.1.Piata interna din Romania:
Conform datelor publicate de ANRE in raportul sau din 2010, exista 65 de producători licentiati in energie din surse regenerabile, dintre care 32 in hidro, 28 in energie eoliană, 3 utilizeaza biomasa şi unul utilizează energie fotovoltaică, cu o capacitate instalata de 520,4 MW. Acesti operatori economic au produs 20,264 TWh, ceea ce inseamna 35,24% in totalul consumului brut de energie electrică al Romaniei.
In anul 2012 se preconizeaza ca puterea instalata sa depaseasca 2000 MW, din care aprox.1400 MW in energie eoliana.

Potenţialul de exploatare anual pentru energia regenerabilă a României se prezinta astfel:
- Energie solară - 1,2 TWh energie electrică şi 60 PJ (16,7 TWh) energie termică;
- Energie eoliană - 23 TWh energie electrică;
- Energie hidro - 36 TWh energie electrică;
- Energie geotermală - 7 PJ (1,9 TWh) energie electrică
- Biomasă şi biogaz - 318 PJ (88,3 TWh) energie termală.

Potentialul de exploatare anual cel mai ridicat exista la biomasa, dublul fata de celelalte, urmat de energie hidro (impreuna cu ceea ce se exploateaza in prezent prin puterile instalate) energie eoliana si energie solara.

Cele mai multe investitii se realizeaza in energie eoliana si hidro, iar cele mai putine in energie solara si biomasa. Cea mai buna Rata Interna de Rentabilitate se inregistreaza la biomasa, gaz ferment si energie solara. Costurile unitare actualizate/cheltuieli specifice actualizate (CUA/Cs) cele mai mari se inregistreaza la energie solara si hidro.

Datele sunt prezentate in tabelul de mai jos :


Luand in considerare raportul dintre veniturile totale actualizate si cheltuielile totale actualizate, intr-o investitie cei mai importanti indicatori sunt Rata Interna de Rentabilitate (RRI) si Rentabilitatea investitiei/Return on Investment – ROI, dar cel din urma nu apare in tabelul de mai sus. RRI cel mai bun se inregistreaza la energie solara, unde costul unitar actualizat este cel mai ridicat, urmat de gaz ferment si biomasa, adica in sursele regenerabile unde s-a investit cel mai putin. Cel mai scazut RRI apare la centralele hidro vechi, pentru ca acestea nu sunt retehnologizate si nici incluse in schema de suport/”schema de promovare” reglementata prin Legea nr.220/2008. Prin urmare, valoarea RRI este influentata de schema de suport reglementata. Nu stim insa care ar fi influenta tehnologiilor utilizate in lipsa interventiei statului.


2.2.Scheme de suport
Piata energiei din surse regenerabile (E-RES) este sustinta in Romania prin interventionism direct pe latura ofertei. Statul nu finanteaza aceasta piata. Toate costurile sunt transferate la consumator, avand in vedere ca furnizorii sunt obligati sa cumpere o cota de energie produsa. Acesti furnizori vor transfera costul catre distribuitori si in final ajunge la consumatori. Prin urmare, interventionismul de stat se reflecta in cadrul de reglementare. Acesta nu se incadreaza in formele uzuale de ajutor de stat, pentru ca nu implica bani publici, desi concurenta este distorsionata, intrucat unii producatori sunt favorizati in detrimentul altora. Acest tip de interventionism care combina stimulentul pe latura ofertei si constrangerea pe latura cererii se aplica in toate celelalte state ale Uniunii Europene, doar ca difera instrumentele financiare. Un mecanism similar cu cel din Romania este utilizat in Italia, UK, Polonia, Suedia, Belgia. Majoritatea statelor UE au adoptat mecanismul „feed in tariffs” (sistemul de preturi fixe/pret stabil pentru RES).
Pentru a favoriza expansiunea productiei de energie din surse regenerabile, Romania aplica un mecanism bazat pe cote obligatorii de achizitie a certificatelor verzi (instrument financiar), care inseamna implicit si consum de energie din surse regenerabile, conform Legii nr.220/2008 si OUG nr.88/2011.
Potrivit art.4 alin.7 si 8 din Legea nr.220/2008, modificata, ANRE stabileste metodologia si fixeaza cotele anuale obligatorii consum de energie din surse regenerabile. Din producţia totală de energie electrică din surse regenerabile, aprox. 37% se tranzactioneaza la pret reglementat de ANRE prin Ordinul nr. 44/2007, iar restul de 63% se vinde pe piaţa concurenţială. In anul 2010, din productia vanduta in baza cotelor obligatorii 40,3 % o reprezintă energia hidroelectrică, 43,2 % energia electrica produsa utilizand energia vantului, 16,6% energia electrică produsa utilizand energia din biomasă şi 0,001% o reprezintă energia fotovoltaică. Este posibil ca in 2011 energia eoliana sa fi depasit energia hidro, in raport cu capacitatea instalata, dar nu avem inca date centralizate.

Schema de suport prin care se vand certificate verzi se prezinta astfel:









Emitere CV



Vanzare CV







Plata CV


penalitati


In conformitate cu dispozitiile art. 6 alin.2 din Legea nr.220/2008, modificata, producatorii de energie din surse regenerabile primesc de la Operatorul de Transport si de Sistem un numar de certificate verzi. Aceste certificat verzi sunt titluri negociabile ce atestă producerea unei cantităţi de 1 MWh energie electrică din surse regenerabile. Certificatul se poate vinde distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă pe piata OPCOM.
Valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi se incadreaza intr-o banda cuprinsa intre 27Euro/certificat si 55 Euro/certificat. Certificatele verzi se indexează anual de ANRE la valoarea de tranzactionare, conform indicelui mediu anual de inflaţie pentru anul precedent.
Pretul certificatului trebuie sa acopere diferenta dintre costul producerii si pretul pietei, ceea ce inseamna ca prin acest sistem se ofera productorilor posibilitatea de a obtine un profit marginal peste costul marginal. In caz contrar, productia nu ar mai fi rentabila. Problema este insa ca, certificatele verzi se emit pentru o perioada de timp limitata, care merge pana la 15 ani. Asta inseamna ca daca in acest interval nu se recupereaza investitia, iar producatorii nu isi reduc costurile, exploatarea poate deveni nerentabila. In acest caz, este posibil ca producatorii sa exercite presiuni asupra statului sa prelungeasca termenul de acordare a certificatelor verzi sau sa schimbe mecanismul cu „feed in tariffs” care stimuleaza oferta mai puternic decat cel bazat pe cote obligatorii., intrucat acesta din urma stabileste un pret fix de achizitie in functie de energia utilizata si cantitatea produsa.


Sursa: ANRE si Legea nr.220/2008
Comparatie intre mecanismul cotelor obligatorii si mecanismul feed in tariffs

mecanismul cotelor obligatorii mecanismul feed in tariffs

• Instrument bazat pe cantitatea produsa si livrata
• Pret minim pentru protectia producatorilor si pret maxim pentru protectia consumatorilor, desi in Romania s-a aplicat pret maxim la certificatele verzi;
• parte din energie este vanduta pe piata reglementata, alta pe piata libera;
• Prin sistemul de cote si certificate, se stimuleaza cantitatea de energie;
• Sistemul de cote si de certificate stimuleaza investitiile in tehnologii mai inalte comparativ cu feed in tariff daca sistemul cotelor se mentine o perioada mai mare de timp;
• Sistemul cotelor obligatorii influenteaza investitiile;
• Favorizeaza producatorii in primii ani de exploatare si consumatorii dupa expirarea perioadei de acordare a certificatelor verzi ;
• Competitie limitata la productia vanduta pe piata libera;
• Nu protejeaza investitiile pe termen lung, ci le ofera competitie dupa trecerea termenului de acordare a certificatelor;
• Intrucat sistemul cotelor obligatorii exista pentur o perioada limitata de timp, sunt incurajate investitiile in capacitati de productie mici


• Instrument bazat pe un pret fix
• Stimuleaza oferta in mai mare masura decat mecanismul cotelor, intrucat pretul de achizitie este fix in fucntie de sursa regenerabila utilizata si cantitatea produsa;
• Daca pretul fix este scazut sau mediu poate stimula utilizarea unor tehnologii medii, tinand cont de pretul de cost. Daca Pretul fix se stabileste diferentiat, in raport cu sursa regenerabila, atunci dispar barierele tehnologice;
• Pretul fix elimina competitia, dirijismul fiind mai puternic;
• Incurajeaza contractele pe termen lung, pentru a proteja investiiile;
• Preturile fixe influenteaza investitiile

Nu exista nici un studiu care sa arate daca un sistem de finantare are un avantaj mai mare comparativ cu celalalt. De aceea credem ca trebuie realizat o modelare bazata pe evaluarea ciclului de viata Input- Output (Economic Input-Output Life Cycle Assessment - EIO-LCA) sau modelul hibrid Input – Output care combina EIO-LCA cu factorii de mediu. In acest mod decizia politica are mai mult sens, intrucat se iau in calcul aspectele de mediu, astfel incat costurile si beneficiile sa nu fie accidentale.



2.3. Direcţionarea investiţiilor
Potrivit art.3 din Legea nr.220/2008, modificata, schema de suport bazata pe certificate verzi cuprinde:
a) energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW;
b) energie eoliană;
c) energie solară;
d) energie geotermală;
e) biomasă;
f) biolichide;
g) biogaz.

Dupa cum precizam in partea introductiva, centralele hidro cu capacitate instalata de productie peste 10 MW nu sunt incluse in schema de suport, denumita legal „schema de promovare”. Excluderea centralelor hidro cu capacitate instalata mai mare de 10 MW tine de interesul statului de a dezvolta tehnologii in productia de energie utilizandu-se celelalte surse regenerabile, unde nu s-au fixat limite superioare de capacitate instalata, precum si de a evita probabil „canibalizarea” acestor investitii sau cel putin cele din hidro de pana la 10MW care nu port concura cu marii producatori. Limitarea sferei de cuprindere in „schema de promovare” combinata cu mecanismul de cote obligatorii genereaza insa costuri si benefcii care nu cred au fost calculate.
Vom enumera cateva:
• Excluderea capacitatilor hidro de peste 10 MW combinata cu termenul de acordare a certificatelor verzi nu permite reechiparea marilor centrale detinute inca de stat, afectate si asa de contracte privilegiate incheiate cu diversi furnizori;
• Excluderea capacitatilor hidro de peste 10MW combinata cu termenul de acordare a certificatelor verzi nu permite investitii noi in capacitati hidro mai mari, care ar scoate din piata capacitatile hidro mici de pana la 10MW;
• Favorizarea constructiei capacitatilor hidro de pana la 10MW creeaza probleme mari de mediu, asa cum se intampla pe raul Capra, din Muntii Fagaras, unde se incalca legislatia de mediu;
• Introducerea in schema de suport a capacitatilor hidro de peste 10MW combinata cu termenul de acordare a certificatelor verzi nu mai poate afecta investitiile in energie eoliana, unde se va ajunge in curand la o saturatie in ceea ce priveste capacitatea instalata, desi aceasta va ramane sub potential. De asemenea, nu cred ca vor fi afectate semnificativ investitiile in alte surse decat cea eoliana sau hidro. Fara indoiala trebuie calculat IRR pe fiecare investitie. Daca s-ar ajunge la supraoferta, situatia se regleaza prin posibilitatea de a exporta surplusul, nicidecum prin limitarea numarului de certificate verzi.
• Sistemul cotelor obligatorii protejeaza productia pentru o perioada mai mica decat cea in care se amortizeaza investitia. Prin urmare va aparea o presiune sa se schimbe acest sistem dupa expirarea perioadei in care se acorda certificate verzi.





2.4. Ajutor de stat/Subventii
In principiu, statul roman nu acorda subventii pentru investitii in energie obtinuta din surse regenerabile. Asta nu inseamna ca acestea nu exista. Programul operational sectorial de Crestere a Competitivitastii Economice, Axa Prioritara 4 Domeniul Major de Interventie 2 ofera asociatiilor de dezvoltare intercomunitara si autoritatilor administratiei publice locale sa obtina finantare de pana la 80 mil lei. Pentru anul 2012, nu s-a deschis noi apeluri la Axa 4. Pe resurse regenerabile.
Exista de asemenea o schema de ajutor de stat reglementata prin HG nr.718 /2008, modificata prin HG nr.1349/2009 care acorda operatorilor privati finantare nerambursabila pentru investitii noi. Bugetul total alocat este de 318.800.000 Euro, echivalent în lei, din care 88% reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 12% fonduri de cofinanţare asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, defalcat estimativ pe ani astfel:

- milioane euro -_____________________________________________
| An | Total (fonduri comunitare şi fonduri |
| | publice naţionale)* |
|______|______________________________________|
| 2008 | 33,3 |
|______|______________________________________|
| 2009 | 48,8 |
|______|______________________________________|
| 2010 | 63,3 |
|______|______________________________________|
| 2011 | 65,9 |
|______|______________________________________|
| 2012 | 57,1 |
|______|______________________________________|
| 2013 | 50,4 |
|______|______________________________________|

Finantarea se acorda unui grup tinta estimat la 200 operatori (art.14 din HG nr.718/2008).
Intensitatea ajutorului de stat acordat nu poate depăşi 40% din totalul cheltuielilor eligibile, în regiunea Bucureşti Ilfov si 50% din totalul cheltuielilor eligibile, în celelalte 7 regiuni de dezvoltare (art. 20 din HG nr.718/2008). Ajutorul de stat se majoreaza cu 20% în cazul întreprinderilor mici, inclusiv al microîntreprinderilor si cu 10% în cazul întreprinderilor mijlocii. Schema de ajutor de stat nu se aplică proiectelor mari de investiţii ale căror costuri eligibile depăşesc 50 milioane euro. Astfel se elimina cel putin 5 investitii majore pe raurile Somes – Tisa, Mures, Nera – Timis – Barzava, Cerna – Jiu si Olt .
HG nr.718/2008 favorizeaza investitiile de valoare mica. Daca luam in calcul investitia de pe raul Capra se poate observa ca cheltuiala initiala suportata de operatorul privat este de pana la 30% din total, iar durata de exploatare rentabila de aprox. 15 ani, daca luam in calcul perioada de alocare a certificatelor verzi. Prin urmare, ajutorul de stat combinat cu cotele obligatorii de achizitie distorsioneaza piata, favorizand investitiile mici si operatorii privati care dispun de o putere financiara scazuta.



III. Probleme de mediu
Susţinerea consistentă a investiţiilor în energii regenerabile prin mecanismul „certificatelor verzi” a determinat, în ultimii ani, un interes remarcabil din partea investitorilor.

Sursele regenerabile potenţiale în România sunt, în foarte multe cazuri, localizate în areale valoroase din punct de vedere al biodiversităţii şi, în consecinţă, apar interese generale divergente sau concurente între obiectivul atingerii ţintelor de producere a energiei din surse regenerabile, pe de o parte şi obiectivele directivelor europene referitoare la protecţia resurselor de apă şi biodiversităţii pe de altă parte.

3.1. Contextul naţional
România a transpus integral legislaţia europeană în domeniul energiilor regenerabile, protecţiei habitatelor şi păsărilor şi managementul resurselor de apă. În consecinţă, legislaţia românească a asimilat obiectivele strategiei europene privind producerea energiei din surse regenerabile, obiectivele Directivei Habitate, Directivei Păsări şi Directivei Cadru Apă. Dar, implementarea legislaţiei comunitare în aceste domenii este un capitol care trebuie încă îmbunătăţit.

Strategia naţională pentru promovarea energiilor regenerabile a fost prezentată în dezbatere publică şi supusă procedurii de evaluare strategică de mediu aplicabilă planurilor programelor în conformitate cu Directiva SEA. Acest proces, încă nefinalizat, este destinat identificării şi integrării condiţionalităţilor de mediu în conţinutul strategiei, urmând ca autoritatea de mediu competentă să emită un aviz de mediu.

La nivel naţional se vehiculează date despre potenţialul energiilor regenerabile ca fiind totalitatea resurselor existente fără o evaluare a restricţiilor de utilizare determinate de prevederile legislative ce operează în domeniul conservării biodiversităţii şi gospodăririi apelor. Rezultă, din punctul nostru de vedere, o supraestimare a potenţialului energetic naţional disponibil pe care se construieşte viitoarea strategie energetică a României.

Raţional, atunci când se analizeaza despre potenţialul surselor de energie regenerabilă, abordarea de fond în evaluarea acestuia trebuie să ia în considerare obligativitatea atingerii obiectivelor de mediu, cu aceiaşi prioritate.

3.2. Potenţialul energiilor regenerabile în România
Potenţialul energiilor regenerabile în România este semnificativ dacă luăm în considerare sursele de energie eoliană, hidro, geotermală şi biomasă.

În cele ce urmează vom aprofunda problematica valorificării potenţialului eolian şi hidrologic deoarece impactul pe care îl poate genera construirea unor instalaţii de producere a energiei din aceste surse poate fi semnificativ.

Administraţia Naţională de Meteorologie deţine informaţii consistente privind regimul vânturilor în România precum şi insolaţia la nivel naţional.


Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Capacitatea totală a centralelor eoliene care au primit aviz de racordare la sistemul energetic naţional la nivelul anului 2010 este de aproximativ 8000 MW. Nu deţinem o statistică a numărului de mori de vânt deja instalate dar, prezumtiv, acestea pot ajunge, la aceasta capacitate totală, la un număr de aproximativ 4000.
Având în vedere intensitatea vânturilor este evidentă orientarea investiţiilor înspre areale din zona Dobrogea, Câmpia de Est şi zonele montane.

Potenţialul energiilor solare este mai important în zona sudică a ţării şi Câmpia de Vest - Banat.



Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Este de aşteptat ca investiţiile pentru valorificarea energiei solare să se orienteze în aceste zone. Din informaţiile noastre, solicitările pentru instalarea de panouri solare sunt încă la o scară destul de redusă.

Din evaluările Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor rezultă că potenţialul hidroenergetic amenajabil al României, pentru hidroenergie mică (microhidrocentrale), se situează în jurul valorii de 416 MW.

Este o capacitate foarte mică în comparaţie cu alte surse de energie regenerabilă iar precondiţiile de valorificare economică eficientă a acesteia ţin de debitul cursului de apă şi diferenţa de nivel între captare şi centrală electrică instalată. Aceste condiţii se întâlnesc cu precădere în zonele montane, pe cursuri de apă cu debite semnificative şi căderi mari.

La nivelul anului 2011, conform Administraţiei Naţionale „Apele Române” existau aproximativ 300 de avize de gospodărirea apelor pentru realizarea unui număr de 500 microhidrocentrale. Microhidrocentrale sunt localizate, de regulă, în zone montane înalte.











Potenţialul hidroenergetic (hidroenergie mică sub 10 MW)

Nr.
Crt. DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC POTENTIALUL TEORETIC
(MW) POTENTIAL AMENAJABIL
(MW)
1 SOMES – TISA 177,00 38,00
2 CRISURI 53,70 5,70
3 MURES 301,00 76,00
4 NERA – TIMIS – BARZAVA 256,00 84,00
5 CERNA – JIU 257,00 88,00
6 OLT 458,00 122,00
7 ARGES – DAMBOVITA 43,00 0,17
8 IALOMITA 21,00 1,80
9 SIRET – PRUT 306,00 0,17
10 DUNAREA 22,30 0,80
TOTAL 1895,00 416,44

Sursa: Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor

Există diferenţe importante între potenţialul hidroenergetic teoretic şi cel amenajabil care, în medie, reprezintă aproximativ 20%.

3.3. Arii protejate, biodiversitate şi protecţia apelor
România a dezvoltat o legislaţie naţională în domeniul protecţiei mediului care transpune în integralitate Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, Directiva Păsări şi Directiva SEA (evaluare strategică de mediu). Asadar, prevederile legale sunt armonizate cu legislaţia europeană ceea ce a condus la stabilirea unor obiective clare privind protecţia şi conservarea biodiversităţii şi managementul resurselor de apă. Ministerul Mediului şi Pădurilor, împreună cu structurile subordonate, este autoritatea publică centrală responsabilă pentru implementarea acestora.

În domeniul managementului resurselor de apă operează Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, ca lege cadru.
Obiectivele principale ale legii se referă la:
- Protecţia sistemelor acvatice
- Conservarea caracteristicilor hidromorfologice a cursurilor de apă
- Asigurarea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă

Apele de munte sunt identificate, în larga lor majoritate, ca fiind:
- Corpuri naturale de apă conform criteriilor ICPDR
- Zone protejate conform Directivei Cadru Apă
- Habitate piscicole naturale conform OUG nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura aprobată prin Legea 317/2009
- Parte din reţeaua europeană Natura 2000 ca situri de importanţă comunitară
- Ecosisteme specifice cu caracteristici deosebite care trebuie conservate

Un obiectiv important al Directivei Cadru Apă este acela de a realiza o stare ecologică bună a tuturor cursurilor de apă până în anul 2015. Aceasta presupune conservarea caracteristicilor hidromorfologice ale râurilor dar şi ameliorarea celor degradate de activităţile umane.

Conservarea biodiversităţii este o preocupare majoră la nivel european. România a transpus legislaţia europeană privind ariile protejate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Scopul acesteia este garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.
Această ordonanţă prevede printre altele crearea reţelei de arii protejate NATURA 2000 care este o reţea europeană de zone protejate ce cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar, constituită în vederea garantării menţinerii acestora pe termen lung, având în vedere faptul că natura asigură resursele necesare pentru dezvoltarea sistemului socio-economic.
Realizarea Reţelei Natura 2000 se bazează pe două Directive ale Uniunii Europene:
- Directiva Habitate (Directiva 92/ 43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Sălbatice)
- Directiva Păsări (Directiva 79/ 409 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice).
Aceste directive reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora.
Legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice reglementează :
- asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României;
- menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi faună sălbatică;
- identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
- categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;

Siturile "Natura 2000" desemnate sunt:
- Arii Speciale de Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) constituite conform Directivei Habitate
- Arii de Protecţie Speciala Avifaunistică (SPA - Special Protection Areas), constituite conform Directivei Păsări.
La nivel naţional pentru desemnarea Siturilor NATURA 2000 există două acte normative şi anume:

- H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
- Ordin nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Arii protejate – conservare in situ
- Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000, raportată la suprafaţa ţării, este de 17,84% (5.992.000 ha).
- Arii de interes comunitar (internaţional) sau situri Natura 2000: arii de protecţie specială avifaunistică – 108;
- situri de importanţă comunitară – 273, care vor deveni arii speciale de conservare, după acceptarea de către CE
- Suprafaţa ariilor naturale protejate de interes naţional, raportată la suprafaţa ţării, este de 7% (1.663.360 ha),
o Arii protejate de interes naţional, desemnate pe baza criteriilor IUCN:
o rezervaţii ştiinţifice – 79;
o parcuri naţionale – 13;
o monumente ale naturii – 190;
o rezervaţii naturale – 671;
o parcuri naturale – 14

Distribuţia ariilor protejate pe teritoriul României se suprapune în mare parte cu zonele identificate ca având un potenţial al energiilor regenerabile semnificativ şi eficient de exploatat. Suprapunerile majore se înregistrează în zona montană atunci când se ia in calcul potenţialul eolian si hidro şi în zona Dobrogea şi rezervaţiei biosferei Delta Dunării.


Activităţile care pot să fie instituite şi modul de desfăşurare a acestora sunt reglementate astfel încât scopul în care s-au constituit aceste arii protejate să nu fie compromis.

Apare o competiţie evidentă între obiectivele directivelor europene în domeniul apelor şi conservării biodiversităţii şi realizarea investiţiilor în domeniul energiilor regenerabile.

3.4. Impactul asupra mediului
Lucrările de construcţie, indiferent de natura acestora, dacă se desfăşoară în arii protejate vor avea un impact asupra mediului care trebuie cuantificat.
Desigur, există zone de conservare specială în care nu pot fi realizate nici un fel de lucrări.

Ca şi abordare de principiu, activităţile care se desfăşoară în ariile protejate trebuie sa aibă un impact minim asupra mediului.

Instalarea parcurilor eoliene poate să determine, atât în faza de construcţie cât şi de operare, un impact semnificativ asupra mediului concretizat în:
- afectarea populaţiei de rozătoare
- influenţarea culoarelor de zbor pentru păsări
- perturbarea zonelor de cuibărit
- ocuparea unor mari suprafeţe de teren de către drumurile de acces şi instalaţiile de producere a energiei
- modificarea peisajului

Potenţialul impact al construcţiei şi funcţionării microhidrocentralele este reprezentat de:
- lucrările de intervenţie în albia minoră pentru instalarea captărilor şi aducţiunii apei
- diminuarea debitului cursului de apă
- modificarea caracteristicilor hidromorfologice
- segmentarea continuităţii cursului de apă
- alterarea calităţii apelor de suprafaţă
- deteriorarea ecosistemelor acvatice
- degradarea malurilor

Studiile de evaluare a impactului asupra mediului trebuie elaborate de persoane calificate şi independente de beneficiarul investiţiei sau proiectant pentru a asigura obiectivitatea acestora.


3.5. Legislaţie şi măsuri de intervenţie
Obiectivele privind creşterea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile trebuie armonizate cu cele ale directivelor europene din domeniul conservării biodiversităţii şi managementul durabil al resurselor de apă.

Strategia pentru promovarea energiilor regenerabile trebuie să fie supusă evaluării strategice de mediu pentru planuri şi programe. Necesitatea acestei evaluări rezultă din obligativitatea integrării cerinţelor de mediu în această strategie.
Pentru elaborarea planului de acţiune care va implementa strategia în domeniu este necesar să se cunoască potenţialul energetic valorificabil după introducerea condiţionalităţilor de mediu.

Pe de altă parte, legislaţia secundară în domeniul protecţiei mediului trebuie să asigure implementarea corectă şi atingerea obiectivelor directivelor europene specifice.

Din perspectiva acestor consideraţii şi ţinând cont de actualele prevederi legale, apreciem că sunt necesare câteva acţiuni guvernamentale şi îmbunătăţiri ale legislaţiei secundare:

1. Elaborarea unui studiu naţional privind resursele de energie regenerabilă valorificabile ale României în raport cu condiţionalităţile şi cerinţele Directivei Cadru Apă, Directivei Habitate şi Directivei Păsări. Acesta trebuie să devină un instrument de pre-planificare a investiţiilor în domeniu la dispoziţia investitorilor dar şi autorităţilor de ape şi mediu;

2. Zonarea pe trei nivele a cursurilor de ape din perspectiva realizării de lucrări hidroenergetice, interdicţie totală, zonă gri şi zona liberă, cu luarea în considerare a concluziilor studiilor de evaluare a impactului asupra mediului elaborate pentru fiecare solicitare în parte;

3. Stabilirea unui mecanism prin care să se asigure independenţa de beneficiari sau proiectanţi a elaboratorilor de studii de mediu dar şi creşterea calităţii şi obiectivităţii acestor studii.
4. Completarea şi modificarea legislaţiei de mediu pentru asigurarea implementării reale a obiectivelor Directivei Cadru Apă, conservarea caracteristicilor hidromorfologice a cursurilor de apă şi a biodiversităţii ecosistemelor acvatice

5. Creşterea transparenţei decizionale

6. Stabilirea obligativităţii elaborării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest tip de lucrări care se desfăşoară în arii protejate

7. Asimilarea în conţinutul actelor legislative care se vor emite a recomandărilor formulate în unele documente internaţionale de referinţă

8. Elaborarea unui Cod tehnic de bune practici privind amenajările în energii regenerabile care să conţină recomandări în proiectarea, construcţia şi funcţionarea acestora.


Aceste acţiuni şi intervenţii legislative sunt de natură să îmbunătăţească armonizarea necesară a obiectivelor directivelor europene care operează în domeniile vizate şi să faciliteze luarea unor decizii corecte atât din partea investitorilor cât şi din partea autorităţilor responsabile cu protecţia mediului în România."
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 23 Iul 2012, 10:12

Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde armi pe 23 Iul 2012, 21:48

e de 2 ani situatia, si se face pe banii nostrii! sa ii f.. in gat
"Through Performance to Type"
Avatar utilizator
armi
Veteran
 
Mesaje: 479
Membru din: 31 Ian 2007, 18:26
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 24 Iul 2012, 07:29

armi scrie:e de 2 ani situatia, si se face pe banii nostrii! sa ii f.. in gat

E prea putin.....ce le-as face!

MADE IN ROMANIA


"Albia raului Barzauta (Apa Rosie) jud. Bacau hotar cu jud. Harghita data 15.07.2012, la 100 m aval de confluenta cu afluentul Chilisca"

Imagine


"Aceeasi locatie in data de 21.07.2012 (incercand sa mai salvam ceva din pastravii ramasi" :?



Imagine

Imagine
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 24 Iul 2012, 07:46

......fara cuvinte!

Imagine

Poze oferite de Clubul Carpatica FlyFising Bucuresti!
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde vasutcorneliu pe 24 Iul 2012, 13:36

Ce fac gunoaiele de la mediu? Asteapta plictisiti ziua de salarii? Petitii publice la guvern, presa, tv: este penultima solutie!
vasutcorneliu
Membru activ
 
Mesaje: 104
Membru din: 13 Mar 2009, 22:07

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 25 Iul 2012, 07:26

e fac gunoaiele de la mediu? Asteapta plictisiti ziua de salarii? Petitii publice la guvern, presa, tv: este penultima solutie!


Din pacate clientela politica functioneaza si aici, cameleonul care a fost portocaliu si acum e verde a dat startul la asa ceva.
Pentru a intra in clubul celor care produc energie pentru beneficii mari, pentru BANI, nu se tine cont de nimic, se distruge tot, paduri, ape, etc....
Aceste microhidrocentrale nu sunt deloc profitabile, de exemplu cea de pe barajul Vidraru are puterea de 220MW, pe cand cea care se face in spatele lacului Vidraru si capteaza apele paraului Capra si Buda nu cred ca va putea avea mai mult de 2-3 MW. La ce sa mai faci una neproductiva cand deja este cea de pe Vidraru.....?
Pe timpul comunismului au fost facute mai multe baraje (hidrocentrale) pe raurile interioare, dar au fost lasate in amonte si in aval portiuni mai mari sau mai mici de rau pentru biodiversitate, acum nu.....se distruge si ce a mai ramas....a inceput aproape in toata tara.

Chiar au tupeul sa mai arate si poze cum era raul inainte, priviti aici:

http://www.sebenergy.ro/

....din cate am inteles vor sa faca 3 microhidrocentrale pe Valea Draganului...


Si ce se intapla de fapt ....Sebesel , afluent al Vaii Draganului Cluj:

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine



.....si aici raul Barzauta (Apa Rosie) jud. Bacau, hotar cu jud. Harghita o fotografie marita cu pastravii care - inca - se incapatanau sa mai traiasca:

Imagine

Priviti si aici:

http://www.ecomagazin.ro/stop-dezastrul ... e-montane/

SI mai ales aici:
ProTV

http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania ... temul.html


Vor urma si alte poze si poate si filmulete....din pacate!
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 25 Iul 2012, 07:48

.
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 25 Iul 2012, 08:06

Pozele lipsa:


Chiar au tupeul sa mai arate si poze cum era raul inainte, priviti aici:

http://www.sebenergy.ro/

....din cate am inteles vor sa faca 3 microhidrocentrale pe Valea Draganului...


Si ce se intapla de fapt ....Sebesel , afluent al Vaii Draganului Cluj:

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 25 Iul 2012, 08:12

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 25 Iul 2012, 10:03

Altii au inceput sa distruga barajele vechi.....pe cand la noi invers.

Pe net sunt foarte multe exemple, mai jos cateva dintre ele pentru cine are timp sa citeasca:

SUEDIA
http://www.ecologyandsociety.org/vol14/iss2/art4/

FRANTA

http://commons.bcit.ca/theodosia/world.html

http://www.internationalrivers.org/reso ... almon-1632


USA

http://www.tu.org/conservation/watershe ... ss-stories

http://www.americanrivers.org/our-work/ ... guide.html

http://www.michigandnr.com/PUBLICATIONS ... emoval.pdf

http://news.nationalgeographic.com/news ... val-video/

http://blogs.ei.columbia.edu/2011/08/29 ... ng-rivers/

http://commons.bcit.ca/recovery/global.html

http://www.americanrivers.org/our-work/ ... vers/dams/
"....Our expertise and advocacy have directly contributed to the removal of more than 150 dams across the country. We have also contributed indirectly to numerous other projects by helping government agencies and nonprofits expand their capacity to restore rivers through trainings and focused program assistance."

"Largest dam removal aims to bring salmon back"
http://www.msnbc.msn.com/id/44554709/ns ... A-lqKDcC3c
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 25 Iul 2012, 12:31

Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde Alin3006 pe 25 Iul 2012, 15:19

Este incredibil. Doamna aia cu cap si nume de plumb care da legi imbecile una dupa alta ce mama ei face??!!!
cacaturile astea nu le vede? Tampitii aia de ecologisti asta nu vad??!!!!
Alin3006
Veteran
 
Mesaje: 6462
Membru din: 26 Sep 2007, 12:35
Locaţie: bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde romaniac pe 26 Iul 2012, 00:47

Alin3006 scrie: Tampitii aia de ecologisti asta nu vad??!!!!

Nu, nu, pe aia ii doare numa de bunastarea maidanezilor si vanatorile lu' Tiriac.
Avatar utilizator
romaniac
Veteran
 
Mesaje: 1684
Membru din: 05 Aug 2008, 21:33
Locaţie: WI

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 26 Iul 2012, 07:23

Nimeni nu vede sau se faca ca nu vede cand in joc sunt foarte multi bani! :wink:

Sursa ProTV, in urma cu 9 luni....acum sitiatia pe rauri e mai neagra...mult mai neagra:

"Avem o tara frumoasa, cu ape repezi, ideale pentru producerea de energie verde. Aceasta afacere prind de-acum contur si la noi, dar tipic romanesc, distruge ecosistemul.

Romania, colt de rai, cu varfuri de munte si ape limpezi. Poti sa descoperi natura in toata splendoarea ei in aceste zone virgine, pentru care inca ne invidiaza o lume intreaga, dar care vibreaza azi in ritm de picamer.

Cum pretuim ce avem? Cu lucrari haotice, cu santiere iesite din litera proiectului, care invadeaza violent locuri neatinse de mii de ani. O tara intreaga e cuprinsa de frenezia construirii de microhidrocentrale. 3400 de rauri, din cele 4011 existente in tara noastra risca sa fie distruse in numele unor afaceri cu profituri de zeci de milioane de euro, care sapa in inima unor rezervatii naturale. Un intreg ecosistem distrus, culmea, in numele energiei verzi.

In acest moment, 34 de rauri, din zone protejate, sunt deja sub greutatea utilajelor.

Muntii Carpati au fost cuprinsi in totalitate de febra amenajarii de hidrocentrale. Un tavalug de investitii incorseteaza raurile repezi de o parte si de alta a Transfagarasanului. Departe de civilizatie, in spatele versantilor, se revarsa abuziv lucrari dezastruoase. Asa arata, in varianta autohtona, captarea de energie alternativa.

17 Septembrie 2011. Sintem in Muntii Fagaras, intr-o rezervatie naturala protejata. Aici, in sanul naturii, 10 microhidrocentrale vor fi ridicate pe 3 rauri: Capra, Buda si Otic. Un megaproiect inceput in forta in nordul judetului Arges, pentru care investitorii sunt blindati cu avize. Un dosar "beton" mai solid ca o stanca, o lucrare legala in acte care insa afecteaza iremediabil o intreaga rezervatie.

In amonte de santiere e liniste. Privind in jur ai spune ca esti in paradis. Natura in stare pura neatinsa de mana omului.

La doar cativa kilometri mai jos, dezastru. Cadrul de poveste cu apa cristalina, dispare brusc sub senile si cupe de escavator. In inima unei rezervatii, sit-ul Natura 2000-Muntii Fagarasului, arie protejata prin masuri impuse de uniunea Europeana, se sapa cu escavatoare in albia raului Buda.

Ovidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie ca-n palma, inca de cand era copil, toate aceste locuri care pana acum nu fusesera atinse de mana omului.

Pe discretia autoritatilor mizeaza si investitorii care, desi au avize care stipuleaza clar felul in care trebuie sa se desfasoare lucrurile, au mana libera sa distruga albia raului. Pana acum nimeni n-a oprit dezastrul, desi mai multe ONG-uri au facut numeroase sesizari.

Legal, nici un utilaj n-ar fi trebuit sa atinga albia raului ci, confirm avizelor, tubulatura trebuia trasa la o jumatate de metru deasupra cotei de inundabilitate a raului, adica deasupra luciului apei semiingropat sau suprateran. Angajandu-se sa respecte aceste conditii, investitorii au dus la aprobare un memoriu tehnic care prevede in mod expres aceste obligatii.

Intre ce contin hartiile si ce se intampla in realitate e diferenta de la cer la pamant. Ioan Gherhes este presedintele unui ONG-Asociatia Romana de Mediu si de 2 luni incearca sa afle amanunte despre proiect.

A sapat dupa hartii, dar s-a lovit de un zid din partea autoritatilor. De ce? Pentru ca tipic romanesc, investitorii s-au folosit de un tertip: au cerut confidentialitate asupra proiectului invocand faptul ca microhidrocentralele sunt asimilate prin lege obiectivelor de interes national strategic. Autoritatile argesene raspund ca... investitorii au toate avizele. In urma utilajelor peisajul e apocaliptic.

Un raport al statului a identificat peste 4.000 de amplasamente ideale pentru microhidrocentrale pe 78.900 de km liniari de apa curgatoare, din care 98% rauri in Muntii Carpati. Pe scurt, cam toate raurile tarii ar putea sa intre sub senilele escavatoarelor, iar dezastrul ar putea fi similar celui de pe Capra Buda si Otic, din Arges. Aici se lucreaza la foc continuu.

In avize erau prevazute norme antipoluare de care muncitorii nu stiu insa nimic.

Investitorii au obtinut usor avizul de gospodarire a apelor, cu promisiunea ca vor respecta toate conditiile. In document scrie ca:

-traseul conductei "e aproximativ paralel cu albia", adica prin legile matematicii rar se intersecteaza

-"e interzisa modificarea ori reducerea sectiunii de curgere a apei"

-interzisa e si "degradarea albiei si malurilor".

-"In timpul executiei toate obstacolele trebuie indepartate", si avizul mentioneaza inclusiv ca "sunt interzise lucrarile in perioada de migrare si reproducere a pestilor". Ori santierul e in toi fix in aceasta perioada, cand e prohibitie la pastrav, lipan sau lostrita.

Hartiile sunt perfect in regula, avizul permite santierul, insa ce gasim in teren contrazice si documentele si legea. De altfel, la finalul avizului, scrie negru pe alb ca, in cazul in care nu se repecta conditiile, autorizatia isi valabilitatea si implicit santierul trebuie oprit.

Cu imaginile in care se vede clar cum se sapa in alba raului am mers la Garda Nationala de Mediu, autoritatea suprema pe control de mediu, cei care ar trebui sa-i verifice pe acesti investitori si sa se asigure ca se respecta legea.

Cel indignat e Silvian Ionescu comisar general al Garzii De Mediu. Privea cu stupoare aceste imagini in 27 septembrie si ii cerea imperativ prefectului de Arges sa sisteze lucrarile pana la verificari minutioase. Prefectul pare ca nu intelege vehementa sefului Garzii.

"Ei iti pun in fata hartiile, dar hartiile nu sunt reale! Inca odata, eu iti fac o hartie, ei ar fi trebuit sa aiba un studiu adecvat cu consultarea Consiliului al Parcului. Ori ei nu au nicio hartie, ori nu au consultat in niciun fel Parcul!"

Administratorul Parcului la care se refera Silvian Ionescu, sunt angajatii unui ocol Silvic din judetul Sibiu - aflat la peste 150 de km de locul dezastrului. Nu s-au sesizat in legatura cu lucrarile, nu au semnalat distrugerile din rezervatie si nicio autoritate locala nu a intervenit.

Prefectul de Arges, cel caruia Silvian Ionescu ii cerea sa opreasca santierul pare nedumerit. Cu o saptamana inainte, cand ne-am intalnit cu el, ne a ne asigura ca totul este in regula cu proiectul.

Ca o coincidenta, prefectul de Arges a fost seful Directiei Silvice Judetene in 2009, cand fix pentru proiectul microhidrocentralelor Directia facea un schimb de terenuri cu investitorii. Statul a cedat 24 de mii de mp, pe malurile raurilor, care sa poata fi defrisate si a primit pamant intr-o comuna, de la proprietarii proiectului, care sa fie impadurit ulterior. Fara acest schimb, investitorilor le-ar fi fost imposibil sa ridice centralele. Cand a fost sunat de seful Garzii de Mediu, a tinut sa-i aminteasca cine sunt cei care investesc in zona.

In spatele afacerii sunt doi dintre cei mai mai influenti oameni din Arges: Gheorghe Badea si Valentin Visoiu, asociati in firma care face microhidrocentralele. Primul, patron al mai multor firme cu contracte in industria auto si detinator al mai multor unitati turistice in zona Vidraru. Al doilea a ridicat cateva cartiere rezidentiale in Capitala si are un hotel de 5 stele in Pitesti. La proiectul microhidrocentralelor Visoiu e si beneficiar si constructor, angajatii sai lucreaza pe raurile distruse. Ambii asociati sunt in Top 300 al milionarilor Romaniei, fiecare cu averi fabuloase, de zeci de milioane de euro. Gheorghe Badea a acceptat un dialog, in numele investitorilor.

Miza proiectului e uriasa, la mijloc e o afacere extrem de banoasa, cu investitii si castiguri fabuloase.

Valoarea proiectului de pe cele 3 rauri depaseste 13 milioane de euro. Fiecare dintre cele 10 microhidrocentrale e profitabila. Dintr-una de capacitate medie, 2 megawati de exemplu, care costa in jur de 2,5 milioane de euro, dezvoltatorii pot scoate lejer aproape 200 de mii de euro pe an, profit numai din vanzarea megawatilor-ora produsi. La care se adauga inca peste 1 milion de euro in acelasi an, din certificatele verzi, pe care investitorii le iau pentru productia centralelor. Certificatele sunt asigurate de stat timp de 15 ani, timp in care investitia va fi recuperata de 10 ori, castigul ajunge la peste 20 de milioane de euro.

Ca sa aflam cum stau lucrurile de fapt am mers si la Apele Romane filiala Arges, cei care au dat initial avizul pentru deschiderea santierului in zona raului. I-am cerut detalii lui Adrian Moisescu, seful pe judet, cel care e responsabil direct pentru ca a semnat si parafat autorizatia si tot el ar trebui sa monitorizeze respectarea ei.

Directorul Adrian Moisescu nu vrea sa dea declaratii oficial, dar filmat pe ascuns face declaratii uluitoare. Pretinde ca nu se lucreaza in rau! Afirma ca nu i se permite de la Bucuresti sa ne dea explicatii, superiorii i-ar fi dat si o directiva in acest sens. Spune ca la santier nu sunt probleme si ca nu ar exista o conditie privind inaltimea la care se monteaza tubulatura. Pe scurt, contrazice prevederile memoriului tehnic in baza caruia el insusi a dat aviz.

Dupa aceasta intalnire am cerut sa vorbim cu sefii de la Bucuresti ai domnului Moisescu. Am primit in schimb un comunicat prin care suntem anuntati ca avizul „limiteaza efectele negative" si trebuie sa-i credem. Bagand conducta in rau, investitorul plateste o chirie la Apele Romane. Solutia este ieftina si convenabila constructorilor. Alternativa ar fi solutii prietenoase cu mediul, dar mult mai costisitoare si mai anevoioase.

Un patron ridica 3 microhidrocentrale in zona Harseni, pe raul Sebes in nordul judetului Brasov. A trait in Spania si Statele Unite, si revenit in Romania s-a gandit sa investeasca in energie verde. Proiectul lui arata altfel decat in Arges, adica nu face sapaturi in rau, pentru montarea conductei, ci o ingroapa paralel cu albia, la distanta. A inteles ca daca ar respecta avizele, i-ar fi aproape imposibil sa monteze legal tubulatura in apa.

Conform solutiei tehnice, o parte din debitul raului e captat in amonte, langa izvor, unde va functiona un baraj. Conducta e dusa pe langa un drum forestier si pe niste terenuri private, chiar si prin munte.

Brasoveanul Dan Frunza s-a gandit ca in orice moment autoritatile i-ar putea bloca o investitie de aproape 10 milioane de euro, daca s-ar baga cu santierul in albia raului.

Investitorul plateste pentru 3 centrale cat costa in Arges sa montezi 7. Are de spart pana la anul in roca versantului, dar respecta astfel toate avizele.

In Arges, in viziunea autoritatilor, situatia e clara: exista avize, nu mai conteaza daca sunt sau nu respectate. O dovada in plus ca in Romania, rezervatiile naturale sunt consfiintite prin lege, dar ignorate de autoritati.

Un alt caz controversat e legat de amenajari hidro, care se desfasoara pe raul Neagra, la Brosteni-judetul Suceava. Un loc feeric de munte, descris de marele Ion Creanga in "Amintiri din copilarie", e acum scena unui santier pentru contruirea a sapte microcentrale. Membrii unui ONG de mediu sustin ca primarul a permis suspect de usor saparea in albia raului. In plus nici nu opreste dezastrul ecologic.

Dupa ce echipa noastra a parasit zona, Prefectul de Suceava a atacat la Tribunal hotararea Consiliului care a permis lucrarile. Cat dureaza procesul a suspendat santierul.

Judetul Caras Severin, in Muntii Poiana Tarcului, alte 2 microhidrocentrale schimba complet peiajul. Prin acest firicel de apa, mai subtire ca un pai, pastravii si lipanii ar trebui sa urce in amonte, cum fac de mii de ani. Dezastrul ecologic e vizibil.

Intr-un domeniu in care ar fi trebui sa se lucreze cu manusi, noi demonstram inca o data ca unde e lege e si tocmeala. Specialistii vorbesc deja despre un macel ecologic din cauza modului de lucru tipic romanesc.

Investitorii se grabesc sa puna in functiune microhidrocentralele, care sunt apoi legate la reteaua nationala Transelectrica, si curentul electric e purtat catre 8 distribuitori. Acestia la randul lor livreaza energia catre 130 de furnizori, celebrii "baieti destepti" din energie, care il vand mai departe romanilor. O piata sigura, cu profit garantat.

Un domeniu care i-a atras pana si pe investitorii fara bani, dar dornici de specula. Asa s-a nascut Mafia Amplasamentelor. Au fost emise deja in ultimii 2 ani aproape 600 de autorizatii pentru cateva mii de viitoare santiere. Oportunisti care si-au rezervat locul.

Cat timp raurile tarii sunt o comoara care se masoara doar in milioane de euro si nu in bogatiile lasate de la Dumnezeu, proiectele demarate in numele ecologiei "curenteaza" natura, o sufoca, si o ucid.

In Muntii Fagaras proiectul merge inainte. Daca si cum e respectata natura nu intereseaza pe nimeni. Apele Romane, Garda de mediu sau Prefectura sunt 3 instututii care actioneaza „de forma" in acest caz. Cei care ar trebui sa controleze se umfla in pene sau evita sa intervina. Apa trece, santierele raman."
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 26 Iul 2012, 07:28

Alt proiect....alta nesimtire crasa....:
http://www.rottenergy.ro/galerie-foto.html
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde ssssss pe 26 Iul 2012, 22:37

Fiori..... Vad un peisaj selenar in care povestim copiilor ce par sa nu ne creada, despre rauri in care traiau pesti, soparle si alte vietuitoare demult pierdute. Acestea se pot intampla doar daca "dormim ca boul pe coada". Sunt avocat, stiu cate ceva in domeniu si mai pot invata. Am o fosta colega ce se ocupa de Rosia Montana. Am sa iau legatura cu fosta colega pentru a putea recupera rapid materia in domeniu si in acelasi timp sunt convins ca si membrii asociatiei ei sunt interesati sa sprijine activitatile noaste. Trebuie sa mergem acolo si sa protestam. ATENTIE NU DISTRUGEM NU SAVARSIM ILEGALITATI SPUN IN PRIVAT CE CRED EU CA SE POATE FACE DOAR PE PRIVAT SURPRIZE
ssssss
 
Mesaje: 6
Membru din: 03 Noi 2011, 16:21

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde Clujeanul pe 29 Iul 2012, 19:17

Mare pacat de ce se intampla!!!
Clar ca natura salbatica valoreaza prea putin acuma la foamea asta de bani europeni.
Valea Draganului si mai jos Crisul Repede superior au fost printre cele mai bune ape din tara asta pentru lostrita, mihalt, pastrav si lipan, dar s-au distrus in anii '80 cand s-a construit barajul de la Floroiu de pe Valea Draganului si Sibisel. Dupa inchiderea barajului de la Floroiu, debitul Draganului a scazut si lostritele si mihaltul de pe Dragan si Cris au disparut... (adio!). Au ramas ceva lipanasi si pastravi chinuiti si amarati care acuma o s-o duca si mai greu.
Nu putem face mare lucru pentru a stopa ce se intampla. Asta e ... moda, si frumusetea, si confortul se tin cu cheltuiala. Nu neaparat pe banii mei, dar locurile unde mergeam cu placere la un pescuit de lipan se pare ca o sa fie futute de criminali care vor energie "verde" cu orice pret. Chiar speram ca peste cativa ani o sa pot iesi cu fetita mea (care acuma are patru ani) la pescuit la musca pe Sibisel.
Nu-bai, om mere la pescuit cu avionul in Laponia sau in Siberia. Noi sa fim sanatosi, ca suntem ultimele generatii care mai stiu ce gust ar trebui sa aiba mancarea.
Clujeanul
Veteran
 
Mesaje: 643
Membru din: 19 Iul 2009, 07:22
Locaţie: Cluj-Napoca

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 31 Iul 2012, 07:34

Din pacate daca nu facem nimic nu vom mai avea decat amintiri cu rauri din fotografii.
Se pare ca noi, ROMANII, tindem sa distrugem tot chiar si ce ne-a mai ramas frumos, natura....altii se zbat si cheltuiesc sute de milioane de euro sau dolari sa repare ce altii au stricat pe cand .....

Sincer din ce in ce mai mult, din pacate, imi este rusine sa spun ca sunt Roman!

Nici nu imi pot imagina ca se va duce la bun sfarsit:

"....O tara intreaga e cuprinsa de frenezia construirii de microhidrocentrale. 3400 de rauri, din cele 4011 existente in tara noastra risca sa fie distruse in numele unor afaceri cu profituri de zeci de milioane de euro, care sapa in inima unor rezervatii naturale. Un intreg ecosistem distrus, culmea, in numele energiei verzi....
.......Un raport al statului a identificat peste 4.000 de amplasamente ideale pentru microhidrocentrale pe 78.900 de km liniari de apa curgatoare, din care 98% rauri in Muntii Carpati....."
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde Alin3006 pe 01 Aug 2012, 13:20

Pai hai sa facem o petitie ...ceva. Desi ma intreb daca ajuta, nenorocitii care ne guverneaza cand aud de energie electrica se gandesc automat la spaga si sute de mii de euro...
Alin3006
Veteran
 
Mesaje: 6462
Membru din: 26 Sep 2007, 12:35
Locaţie: bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 02 Aug 2012, 07:16

Pai hai sa facem o petitie ...ceva. Desi ma intreb daca ajuta

Acum strangem cat mai multe dovezi, cand avem totul finalizat facem si o petitie, te tin la curent!
Daca nu facem nimic ......stim rezultatul! :wink:
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde Alin3006 pe 02 Aug 2012, 14:09

Ok, la un moment dat cred ca ar trebui uracata povestea in prima pagina. Acolo o vad mai multi.
Alin3006
Veteran
 
Mesaje: 6462
Membru din: 26 Sep 2007, 12:35
Locaţie: bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 02 Aug 2012, 15:22

Ar fi foarte bine daca se poate! :wink:
O sa facem un articol cu poze cu tot si ti-l pun la dispozitie cat de curand!
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde Alin3006 pe 02 Aug 2012, 15:26

In secunda doi, il urc in prima pagina! Si-l mai trimit si la ceva prieteni bloggeri,sa afle cat mai multa lume ce fac, tu-le muma'n cur de nenorociti, ca nu le mai ajuge furaciunea!
Alin3006
Veteran
 
Mesaje: 6462
Membru din: 26 Sep 2007, 12:35
Locaţie: bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 03 Aug 2012, 07:33

Multumesc! :wink:

Constructia de microhodrocentrale va afecta toata zona, atat fauna cat si flora....si nu mai vorbim de peisaj!
Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde george_ciprian86 pe 13 Aug 2012, 05:54

Avatar utilizator
george_ciprian86
Veteran
 
Mesaje: 1224
Membru din: 15 Mar 2006, 12:32

Re: Microhidrocentrale pe rauri - dezastre ecologice in Romania

Mesajde VPR-GMC pe 30 Aug 2012, 12:26

Hunting & fishing.....hobby or madness?
Avatar utilizator
VPR-GMC
Membru important
 
Mesaje: 242
Membru din: 18 Dec 2008, 10:36
Locaţie: Bucuresti


Înapoi la Spinning si muscarit

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 3 vizitatori

Publicitate