Vinatorul.ro
Jurnal de vânătoare
Acum este 28 Mar 2024, 10:12

Decalibrare carabina?

Loc in care se vor arhiva topicuri interesante la vremea lor , dar cu valoare mai mult sentimentala pentru membrii forumului .

Decalibrare carabina?

Mesajde Mircea-29 pe 09 Noi 2006, 18:07

Salut!
Am intalnit pe acest forum (cred) :roll: ,o idee care m-a pus pe ganduri:se poate decalibra carabina daca se trag gloante de gramaje diferite?
vanat in cuiul catarii
Mircea-29
Nou membru
 
Mesaje: 52
Membru din: 05 Sep 2006, 16:54
Locaţie: Arad

Mesajde eltorro pe 09 Noi 2006, 19:57

NU !
Termenul de decalibrare coerespunde unei alte notiuni....
daca tragi gloante de diametru mai mic e cu mari probleme. Gloante cu diametru mai mare..... din moment ce ai putut sa scrii randurile astea inseamna ca inca nu ai facut-o.

O teava (necromata) folosita in regim normal tine in jur de 5000 de cartuse pana cand ar fi cazul sa te gandesti la o alta teava. Asta pentru armele de precizie. Restul..... pana cand ai ghinturi.

Sunt putin mai complicate chestiunile pentru arme semiautomatice, unde gramajul proiectilului influenteaza viteza pistonului (de regula o pulbere diferita car tine presiunea mai mult.....etc.)... si trebuiesc respectate niste limite.
eltorro
 

Mesajde Mircea-29 pe 09 Noi 2006, 20:06

Multumesc eltorro
Ma refeream la gloantele de acelasi calibru dar cu gramaj diferit ( 8,9,11,14...gr.)
vanat in cuiul catarii
Mircea-29
Nou membru
 
Mesaje: 52
Membru din: 05 Sep 2006, 16:54
Locaţie: Arad

Mesajde valpangica pe 09 Noi 2006, 20:15

Indraznesc sa spun , fara a fi specialist , ca e cam acelasi lucru cu munitia pentru lise - si aici ai gramaje de 24 , 34 , 36 , 42 grame - si le tragi cu aceeasi teava . Nu cunosc cazuri de uzura precoce functie de gramajul cartusului tras .
valpangica
Site Admin
 
Mesaje: 1203
Membru din: 03 Ian 2004, 14:45
Locaţie: Bucuresti

Mesajde violiv pe 09 Noi 2006, 20:46

Uzura precoce folosind gramaje diferite ale proiectilului unui cartus, de acelasi calibru, nu se petrce. Totusi, proiectilele usoare, de viteza mai mare, trase dintr-o arma care a fost gandita cu un pas al ghintului potrivit pentru gama medie de proiectile, provoaca o uzura mai mare decat un proiectil de viteza mai mica. Poate ca, in timp, ar scurta viata tevii cu 5-10%.
Exista arme mai vechi a caror teava nu a fost proiectata decat pentru proiectile de plumb. Folosirea de proiectile moderne, blindate, chiar de acelasi calibru, le poate afecta semnificativ.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde eltorro pe 10 Noi 2006, 01:47

ce-a spus Violiv e adevarat. Eu nu cred ca ai sa arzi vanand vre-o teava in decursul vietii.
eltorro
 

Mesajde Incepator pe 10 Noi 2006, 09:10

Poate ai citit articole sau discutii referitoare la proiectile calibrul 8"S" ( 8,02 ), care trase din arme construite pentru varianta "normala" a aceluiasi calibru 8 ( 7,92 mm ) , duc la decalibrarea tevii respective. Aceasta particularitate a calibrului 8 mm ar trebui cunoscuta in principiu de catre posesorul unei astfel de arme pentru evitarea neplacerilor ulterioare, dar, din nefericire, nici fabricantii vechilor arme nu mentionau explicit diferenta si nici vinzatorii magazinelor de profil nu stiu , sau daca stiu nu spun viitorilor posesori despre aceasta. Inutil sa amintim aici de armele deja tarate de folosirea in timp de catre posesori a unei munitii nepotrivite.
Incepator
 

Mesajde Johny Wolf pe 10 Noi 2006, 16:05

Mircea-29 scrie:Multumesc eltorro
Ma refeream la gloantele de acelasi calibru dar cu gramaj diferit ( 8,9,11,14...gr.)

Am sa dau si eu o parere fara a fi specialist in cartuse cu glont. Ramanand ca voi sa completati sau sa contraziceti afirmatia mea.
Acelasi calibru - deci nu modific diametrul glontului. Pentru a creste gramajul de la 8 la 14 inseamna ca maresc lungimea glontului pastrand diametrul. Daca am marit lungimea glontului atunci suprafata de contact dintre glont si teava este pe o lungime mai mare. Prin urmare forta de frecare este mai mare. Prin forta de frecare se degaja caldura si se pierde energie. Si tot odata se produce uzura care creste din mai multe motive: forta de frecari, temperaturi , structura metalica a meterialelor (glont, teava) . Uzura metalica are insa o diagrama foarte curioasa. Presupunem ca folosim o arma noua si un singur model de glont cu aceliasi caracteristici. Teava va forma o diagrama a uzurii. La primele cartuse se produce o uzura care creste foarte repede( va fi mare) cu fiecare cartus tras, dar pentru un numar mic de cartuse, o sa o numesc uzura de calibrare(formare, rodaj la masina), sper ca termenul sa fie corec . Dupa trecere peste aceasta etapa a uzuri de calibrare, diagrama uzurii o sa fie constant crescatoare. Uzura fiind mult mai mica decat cea de calibrare, numita uzura de funtionare. Dupa uzura de funtionare vine uzura critica. Trecerea de la uzura de funtionare la cea critica se face relativ intrun timp scurt (moment in care daca esti baiat destept ii dai papuci. Dupa uzura critica vine casarea. Dar pana sa ajunga la uzura critica in perioada de uzura functionala o arma buna facuta dintr-un material cu carateristici foarte rezistente la uzura iti permite sa tragi destule cartuse incat sa le uiti numarul. Din cate am observat unele marci dau si numarul de cartuse care pot fi trase cu acea teva.
Aceasta diagrama a uzurii este diferita de la un glont la altul si aici ma refer la caracteristicile glontului: material compozit, gramaj.
Tot legat de lungimea glontului mai apere un fenomen legat de preiunea aerului exercitata asupra lui. Aici am sa va rog sa ma ajutati voi ca nu stiu daca asa sta treaba. Eu spun ca o parte din "aerul" aparut in urma exploziei trece si pe langa glont si teava. Daca este asa presiune exercitata de aer asupra glontului este pe o suprafata mai mare cu cat lungimea lui este mai mare. Find pozibil ca la iesirea din teava a glontului,aceasta presiune sa nu fie pe toata suprafata lui la un moment dat egala, dezechilibran glontul odata cu iesirea lui din teava. Este undeva scris un raport diametru-lungime, legate de obictele cilindrice nu imi mai amintesc exact pentru ce era.
Cred ca reculul la un gramaj mai mare la acelasi calibru este mai mare si datorita (daca este asa) presiuni dintre teava si glont.
Ca concluzie asi spune ca pot aparea decalibrari ale tevii datorita uzurii diferite de la un gramaj la altul. Dar este posibil ca de fapt arma sa faca un grupas foarte bun doar ca acesta are locatii diferite doatorita lungimii glontului si a presiunii care apare asupra lui in timpul iesirii din teava.
Si ca o curiozitate a mea de refereai cumva la calibrul 30-06?
Stafie Ionut
Avatar utilizator
Johny Wolf
Veteran
 
Mesaje: 481
Membru din: 29 Noi 2005, 12:14
Locaţie: Iasi

Mesajde eltorro pe 10 Noi 2006, 16:47

asta e o explicatie foarte elaborata si bine gandita, Ionut.
o mica nota : la greutati mai mari ale glontului se folosesc pulber cu ardere mai inceata, sau se reduce incarcatura, compensand pentru frecare. Ar mai fi de adaugat ca temperatura critica de eroziune nu este atinsa in regim de foc normal. Tevile militare se cromeaza pentru regimuri de foc sustinute

eu as indrazni sa fiu mai pragmatic si a mentionez ca la nivelul de folosire pe care-l vede o arma de vanatoare, curatatul armei este responsabil pentru mai multe pacatosenii decat orice diferenta in gramaj a proiectilelor.

unul din armurierii cu care mai discut mi-a spus ca in cariera lui a vazut incomparabil mai multe tevi distruse de betele de curatat sau de umezeala decat de gloante.
eltorro
 

Mesajde Johny Wolf pe 10 Noi 2006, 17:04

eltorro scrie:eu as indrazni sa fiu mai pragmatic si a mentionez ca la nivelul de folosire pe care-l vede o arma de vanatoare, curatatul armei este responsabil pentru mai multe pacatosenii decat orice diferenta in gramaj a proiectilelor....

Asai.
Mizeria de pe teava nu face alt ceva decat sa creasca forta de frecare intre teava si glont.
1. micsoreaza sectiunea de trecere.
2. mareste aderenta provocand o frecare mai mare.
Stafie Ionut
Avatar utilizator
Johny Wolf
Veteran
 
Mesaje: 481
Membru din: 29 Noi 2005, 12:14
Locaţie: Iasi

Mesajde violiv pe 10 Noi 2006, 17:29

Forta de frecare nu depinde de suprafata de contact!
Dupa legile mecanicii forta de frecare = coeficient de frecare x normala la suprafata. O suprafata de frecare mai mare este chiar benefica pentru ca se incalzeste mai greu in urma caldurii degajate. Un glont mai greu are viteza mai mica si. ca urmare degaja caldura mai putina, are suprafata de contact mai mare, deci disipa caldura mai bine, per total provoaca o uzura mai mica asupra tevii.

Cat despre rodajul tevilor, iata cam care sunt instructiunile:
- pentru primele 10 focuri se curata teava dupa fiecare foc
- pentru urmatoarele 50 tot la 2 focuri
- cam la 150 de cartuse teava se considera rodata
- pentru o arma de vanatoare moderna, care trage gloante de viteze relativ mari, viata unei tevi este estimata pe la 1500-2500 focuri, (numarul de 5000 enuntat mai sus este mult exagerat si este valabil la armele militare automate)

Despre gazele care scapa printre peretele tevii si al cartusului, problema exista, si se incearca de multa vreme rezolvarea ei.
Primele incercari s-au facut la armele cu incarcare pe teava practicandu-se o cavitate mica in baza glontului, care avea rolul de a favoriza expansiunea peretilor glontului sub actiunea presiunii gazelor pana la "lipirea" acestora de teava. Mai modern, dar si foarte scump, este procedeul de practicare a ghinturilor cu profil evazat spre teava sau chiar rotund, prin "fortarea" roto-translanta intr-o teava cu diametrul un pic mai mic decat al plinurilor al unei piese special construite ca un "negativ" al profilului ce se vrea obtinut. Aceasta piesa nu frezeaza metalul ci il "turteste" compactandu-l astfel incat se obtine o suprafata extrem de dura, de forma exacta si care necesita 10-20 de focuri pentru rodaj. Calibrul tevii obtinute este cu tolerante de ordinul a 2 sutimi de mm si, cu proiectile match, scaparea de gaze este practic nula. Tehnica se aplica la armele de top dar si la unele din gamele accesibile.
Ca o concluzie, o arma cu tevi ghintuite, atent construita, folosita cu cartuse de calitate, ingrijita minutios, tine o viata de vanator si, uneori, o pot folosi si nepotii.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde violiv pe 10 Noi 2006, 17:39

Armele nu realizeaza grupaje la fel de bune cu toate gramajele de proiectile.
Proiectilele mai usoare, de viteza mai mare, cu profil tronconic la baza, necesita ghinturi cu pasul mai scurt pentru stabilizare buna. De ex. daca pentru .308 W sau 30-06 pasul cel mai uzual al ghinturilor este de o tura in 10 inchi, pentru arme construite special pentru proiectile mai usoare in aceleasi calibre, pasul este de o tura in 9 inchi. Pentru cartusele foarte razante in calibrele .22, pasul ghinturilor poate fi si de o tura in 5 inchi. Normal ca o astfel de arma se va uza mult mai repede decat un 8x57, de ex., ce foloseste un proiectil mult mai lent si un pas al ghinturilor de 1 tura in 12 inchi.
La fel, si numarul ghinturilor practicate influenteaza precizia, ca si uzura. 4 ghinturi pot da o teava precisa, care se va uza mai lent decat una cu 6 sau chiar 7 ghinturi (pentru armele de tir academic rusesti, in cal .22 lr!) care vor fi mai precise dar si cu o uzura mai rapida.
Pentru practica, e bine de incercat o gama mai larga de munitii, eventual incarcate acasa pentru a descoperi combinatia ideala pentru o arma data.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde Mircea-29 pe 10 Noi 2006, 18:07

Multumesc tuturor!
Informatiile sunt mai mult decat suficiente!
Pentru Johny Wolf: intr-adevar ma referam la calibrul 30-06

Stima!
vanat in cuiul catarii
Mircea-29
Nou membru
 
Mesaje: 52
Membru din: 05 Sep 2006, 16:54
Locaţie: Arad

Mesajde eltorro pe 10 Noi 2006, 18:34

eh, acuma ca ne-ai pornit, lasa-ne sa mai invatam unul de la altul cate ceva. Eu unul stiu ca am ce invata si ma bucur ca am si de la cine, pentru ca Violiv e cu siguranta un tragator cu mare experienta si multa carte, dar invatatul la anivelul asta se face prin dezbatere, nu prin monolog:wink:

la lectia de fizica mi-au spus si mie ca frecarea este proportionala cu forta normala pe suprafata, si nu depinde de suprafata de contact.
In realitate folosim cauciucuri cu profil ingust iarna si mai lat vara pentru ca fizica newtonian-euclidiana a fost completata si adaugita nu numai de cuantica ci si de practica.

Cele mai bune tevi imi par mie a fi cele cu rotire gradata, un gradient specific fiecarui calibru si greutati/profil al proiectilului do folosit. Remington X40 le folosea intr-o vreme,

alta solutie a evitarii gazelor prin blocarea completa a obturatiei pe traseu a fost "microghintuirea". Cel mai renumit pentru producerea acestui gen de tevi este Ted Gaillard.

As vrea sa corectez afirmatia cu pasul ghinturilor: o rotatie mai mare (1:9) este necesara pentru proiectile grele, care se stabilizeaza in zbor mai greu decat cele scurte (usoare)
Ultima oară modificat de eltorro pe 10 Noi 2006, 18:36, modificat 1 dată în total.
eltorro
 

Mesajde eltorro pe 10 Noi 2006, 19:05

gloantele simplu-spiter si cele de tip round nose au o suprafata mare de contact, dar cele VLD, sao boat tail cu ogiva lunga au mai putin contact cu teava.

aliajul blindajului variaza si este folosit ca o masura de a creste precizia. Jacketele J4 foarte subtiri dau voie plumbului din interior sa se deformeze mai mult si sa ocupe spatiul din teava.
Scirocco foloseste un aliaj moale care realizeaza acelasi lucru.

Barnes stateau cel mai prost , de aceea le-au imbracat intr-un strat care reduce frecarea (XLC).

McMillan a argumentat ca aceasta procedura de erodare initiala a tevii numita si "break-in" pentru a produce o suprafata mai fina in interiorul tevii, si pe care tu o descrii are rolul de a finisa imperfectiunile din fabricatie si mai ales de a reduce cantitatea de cupru remanent. Tot el a insistat ca in afara de scurtarea vietii tevii prin aceasta procedura, nu se realizeaza mare lucru. Eu nu sunt adeptul teoriilor conspirative, dar cred ca ar fi in interesul industriei ca noi sa avem de tras 100-150 de focuri prin fiecare arma noua pe care o cumparam.

Pentru un finisaj mai amanuntit, Dvid Tubb a produs o serie de proiectile impregnate cu abrazivi de diferite grade , si care ar restaura calitatea dorita din interior.

Multi spun ca e bine multi nu.
Eu am arme care trag bine cand sunt murdare. 5-6 focuri inainte de vanatoare imi asigura un grupaj sanatos. Fara curatare.
Altii spun ca tevile lor trag bine cand sunt curatate. Putini din acestia simajoritatea folosesc Molly. Cum reactioneaza asta cu tevile de crom-molibden e o alta poveste ,inca foarte controversata si care-si gaseste locul in 6.5x284, nu in 30-06.
eltorro
 

Mesajde Johny Wolf pe 11 Noi 2006, 10:05

"Daca am marit lungimea glontului atunci suprafata de contact dintre glont si teava este pe o lungime mai mare. Prin urmare forta de frecare este mai mare".

violiv scrie:Forta de frecare nu depinde de suprafata de contact!
Dupa legile mecanicii forta de frecare = coeficient de frecare x normala la suprafata. O suprafata de frecare mai mare este chiar benefica pentru ca se incalzeste mai greu in urma caldurii degajate. Un glont mai greu are viteza mai mica si. ca urmare degaja caldura mai putina, are suprafata de contact mai mare, deci disipa caldura mai bine, per total provoaca o uzura mai mica asupra tevii...


Asa este. Forta de frecare nu depinde de marimea suprafetelor de contact si depinde de natura si de gradul de slefuire ale acestor suprafete. :oops: Scuzele mele pentru perla scrisa, am umlut-o de sange rau de tot. Fizica de clasa a-IX e undeva departe in urma. Si totusi nu e o scuza nici asta. Multumesc violiv
Stafie Ionut
Avatar utilizator
Johny Wolf
Veteran
 
Mesaje: 481
Membru din: 29 Noi 2005, 12:14
Locaţie: Iasi

Mesajde violiv pe 11 Noi 2006, 13:52

Folosim cauciucuri late vara pentru a compensa/reduce incalzirea acestora si scaderea coeficientului de frecare. Tot din cauza asta folosim si discuri, placute de frana supradimensionate la masinile sport. Iarna avem nevoie de o suprafata de contact mica, care sa exercite o presiune mare si sa se "infiga" in zapada, imbunatatind tot coeficientul de frecare.

Si daca tot dezbatem, stie cineva de ce toate armele cu tevi lungi, ghintuite au ghinturile orientate spre dreapta?
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde Marius pe 11 Noi 2006, 14:10

violiv scrie:Si daca tot dezbatem, stie cineva de ce toate armele cu tevi lungi, ghintuite au ghinturile orientate spre dreapta?


Altfel intra in contradictie cu rotatia pamantului si sparge focul. :? :lol:

Nu stim Vio! :oops:
Marius
Veteran
 
Mesaje: 3242
Membru din: 03 Aug 2004, 21:09
Locaţie: Bucuresti

Mesajde eltorro pe 11 Noi 2006, 15:40

am intalnit si arme cu ghiturile spre stanga, dar e drept foarte putine.

daca nu are a face nimic cu catalogarea momentului care "introducea sau extragea" energie dupa regula mainii drepte, atunci recunosc ca nu stiu.

are poate ceva de-a face cu terminologia de levogir si dextrogir in intoarcerea luminii polarizate?
eltorro
 

Mesajde Dima pe 11 Noi 2006, 17:46

Particularitatea ghinturilor pe dreapta este conventionala si rezulta din executia mai simpla pe masinile unelte, asemanatoare cu executia filetelor care sunt tot pe dreapta.
Dima
Veteran
 
Mesaje: 411
Membru din: 28 Oct 2005, 13:02
Locaţie: Bucuresti

Mesajde Cristi pe 11 Noi 2006, 20:42

Omul tinde natural sa rasuceasca spre dreapta, tinde sa apese cu mana mai puternica, decat sa ridice. Sfredelele manuale din vechime au urmat acest sens spre dreapta, iar apoi toate uneltele mecanizate, existand, normal, si exceptii.
Avatar utilizator
Cristi
Veteran
 
Mesaje: 2689
Membru din: 09 Mar 2004, 11:03

Mesajde Vechio pe 12 Noi 2006, 04:36

Din câte cunosc, cele britanice sunt pe stânga :D
La tăţi ni-i greu; da nu la tăţi la fel !;
Avatar utilizator
Vechio
Veteran
 
Mesaje: 1366
Membru din: 07 Oct 2005, 03:59
Locaţie: Malul Crisului

Mesajde violiv pe 12 Noi 2006, 15:13

Pana in urma cu vreo suta de ani se faceau in egala masura ghinturi spre dreapta si spre stanga. Ba chiar in primele sisteme cu inchizator cilindric, la care teava se insuruba in sistem (in sens orar obisnuit pentru toate surubele) era preferat pasul spre stanga pentru ca avea tendinta de a desuruba teava. Cam in primul razboi mondial s-a constatat, de catre artileristi, ca ar exista o oarecare diferenta de precizie intre tevile cu ghinturi spre stanga si cele spre dreapta. Observatia a mers si spre producatori care au confirmat-o si la tevile de carabine. Cert este ca astazi nu se fabrica nicio carabina moderna cu ghinturile spre stanga. Pe la ceva dublu/expres de mica serie am mai vazut.
Iar de raspuns, inca nimeni n-a gasit un raspuns valabil. E inca una din "enigmele terrei".
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde violiv pe 12 Noi 2006, 15:13

a se citi "pentru ca nu avea tendinta"
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde Dima pe 12 Noi 2006, 18:19

Desurubarea tevii se producea datorita sensului opus al filetului fata de acela al ghinturilor.
Dima
Veteran
 
Mesaje: 411
Membru din: 28 Oct 2005, 13:02
Locaţie: Bucuresti

Mesajde Cristi pe 12 Noi 2006, 21:24

Corect. Tendinta de desurubare e oprita foarte usor cu un mic surub sau stift de blocare.
Avatar utilizator
Cristi
Veteran
 
Mesaje: 2689
Membru din: 09 Mar 2004, 11:03

Mesajde eltorro pe 12 Noi 2006, 22:22

M17 si P14 Enfield sunt amandoua cu ghinturi pe stanga. Cat de populare au fost, cred ca stii, Vio.

tevi speciale, la comanda, cu ghinturi spre stanga facea Al Penderson (care a murit si a vandut atelierul lui Kerry Sticker)

probabil ca desurubarea tevilor vine ca motiv principa, iar oricine a vazut cat de stranse sunt tevile de la Enfield..... ouchQ :?

eu nu stiam exact cine, asa ca am intrebat. Mai este o firma germana care le fabrica, dar nu-mi aduc aminte, dar o sa aflu.

alte firme : BSA Monarch
eltorro
 

Mesajde violiv pe 13 Noi 2006, 10:06

Se mai fabrica azi si ceva pistoale cu ghinturile pe stanga.
Ca o curiozitate, si Luger cand si-a creat pistolul celebru a avut initial o tentativa cu ghinturile spre stanga. Functiona prost si nu stia de ce. A avut ideea sa faca ghinturile spre dreapta si a obtinut pistolul care incanta si azi o lume. E drept ca, in cazul lui, particularitatile constructive ale pistolului faceau functionarea dificila cu ghinturile spre stanga.
Ce este fara dubiu astazi este ca ghinturile orientate spre dreapta, in conditii de paritate a executiei, fac o arma cu teava lunga mai precisa decat una cu ghinturile spre stanga. Si asta chiar ca nu s-a explicat de ce.
Zi buna, Vio
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde violiv pe 29 Ian 2007, 11:36

Uite ca tot cautand, am gasit pe la niste tragatori o explicatie a preciziei diferite a armelor cu ghinturile orientate stanga/dreapta.
Reculul unei arme are inca o componenta, una foarte putin cunoscuta dar care exista si influenteaza semnificativ precizia. Este vorba despre tendinta armei de a se rasuci in sens invers rotatiei proiectilului! Desi se pastreaza aceleasi raporturi in privinta maselor si a vitezelor ca si in cazul reculului linear (cam ca la elicopter, aparatul are tendinta de a se rasuci in sens invers elicei, tendinta compensata de stabilizatorul din coada), aceasta componenta poate avea o valoare semnificativa - de ex. un proiectil 30-06 de ~12 g, cu viteza de ~750 m/s, tras dintr-o teava cu pasul ghinturilor de ~250 mm, parcurge lungimea unui ghint in 0,33 milisecunde adica are o viteza de rotatie de ~3000 rotatii/s. Tras dintr-o arma de 4 kg aceasta capata o miscare rotatorie in sens invers cu o viteza de 9 rotatii/s. Asta in teorie. In practica, aceasta miscare este de amploare mai mica pentru ca energia comunicata armei este mai mica decat idealul. Practic, daca viteza reculului linear este, in conditiile descrise, de ~ 2-2,5 m/s, viteza reculului 'circular' (sa-i spunem asa) este de ~ 1m/s. Ca si in cazul reculului linear, miscarea armei incepe in momentul focului si poate influenta precizia tirului prin deplasarea pe care o imprima tevii. Aceasta miscare este mai bine compensata de majoritatea tragatorilor (dreptaci) prin masa corpului propriu care se opune si preia aceasta miscare. In cazul ghinturilor orientate spre stanga, miscarea armei este spre dreapta si este mai putin compensata de mana care fixeaza patul (la fel si in cazul stangacilor). Fenomenul este mult mai evident la trasul cu pistolul sau revolverul si tragatorii cu arme scurte sunt obisnuiti cu asta.
violiv
Veteran
 
Mesaje: 8515
Membru din: 18 Iul 2006, 10:11
Locaţie: Constanta

Mesajde Marius pe 30 Ian 2007, 10:07

Foarte logic si fara fisura (sau daca este, mie imi scapa :wink: ).

Interesant e ca reculul linear il simtim cu totii, pe cand acest tip de recul circular, eu nu l-am resimtit (sau poate nu l-am constientizat) niciodata, desi am tras cu tot felul de carabine, cu pistoale si cu revolvere de calibre mari. Care o fi explicatia? O fi gresit calculul si valoarea reculului circular o fi mai mica? Nu stiu.
Marius
Veteran
 
Mesaje: 3242
Membru din: 03 Aug 2004, 21:09
Locaţie: Bucuresti

Următorul

Înapoi la Arhiva forumului

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 20 vizitatori

Publicitate