"Povestile din Spatele Trofeelor" de August von Spiess, aduna intre copertile ei peste 30 de povestiri cinegetice, despre vanatoarea adevarata de acum mai bine de 100 de ani, la Urs, Lup,
Cerb, Capra Neagra, Ras, Dropii, Cocos de munte, etc. Cartea este bogat ilustrata, cu zeci de fotografii de epoca, culese din arhiva familiei sau din fondul Spiess pastrat la Arhivele Nationale.
La nivelul țării noastre, folosirea chemătorilor la vânătoarea răpitoarelor cu păr, nu se bucură de un număr prea mare de adepți, fapt care m-a facut să scriu acest…
Decembrie.Tocmai a trecut Craciunul. Magia sarbatorilor de iarna petrecute in familie inca ne tine sub aura sa. Liniste, relaxare dupa un an plin si dupa parerea mea, cea mai buna perioada pentru
vanatoare. Frig, in plin sezon la vanatul mic si daca am norocul sa si ninga peisaje de iarna care aduga vanatorii o atmosfera de basm. Sentimentele pe care le ai in momentul in care auzi zapada
troznind sub talpa cizmei si modul in care copacii par poleiti cu argint si bobite de cristal dupa o noapte in care gerul si-a facut de cap, fac parte din peisaj. Momentele datatoare de valuri de
adrenalina sunt saltul …
Urcam incet cu paznicul, pe poteca fãcuta abia anul trecut, pe langa hranitoarea de cerb din Valea Seaca, spre un fund de padure, unde se ascundea o poienita cat o schioapa. Aici, iesea in
fiecare seara „tapul cel mare”, de care imi povestise Vasile, cu un trofeu foarte frumos, tintuit in doua rozete groase si picurat cu perlaj de aur.
-Nu pleca omule din casă! Se-anunţă vreme rea. -D-apoi când să plec la gâşte? La primăvară? -Măcar haine groase să-ţi iei şi să nu-ţi uiţi medicamentele. Astea erau discuţiile dintre cei
doi soţi de fiecare dată când bătrânul vânator pleca la gâşte. Cu gesturi aproape mecanice, îşi pregătea bagajul. Nu-i luă mult timp, pentru că fiecare lucru era la
locul lui. Hainele în dulapul de pe balcon. Arma, un vechi Krupp cu trei inele luată cu mari eforturi în urmă cu vreo patruzeci de ani, era la locul ei în fişet
In sfarsit prima iesire din viata mea la cocos de munte.Dupa doua nopti nedormite si agitate,vreme rea si piedici de tot felul, bagajul facut si desfacut de cateva ori, iata-ma impreuna cu prietenul
meu S. in camioneta Toyota in drum spre munte. Ajungem vineri seara in oraselul de la poalele muntilor Buzaului, pentru o ultima noapte dormita civilizat, pentru ca a doua zi dis de dimineata sa
urcam in salbaticie impreuna cu paznicul M. Ne cazam la o pensiune recent construita si uimitor de curata si civilizata si in timpul cinei facem planuri: cum ajungem la cabana din golul alpin, cum
caram bagajele, cum e terenul si tot asa. M. rade pe sub mustata si ne spune ca drumul nu…
Doi ani. Atat au trecut pana ce am reusit sa am prima aprobare de a vana un muflon in Romania. La rugaminte de la un prieten, am raspuns cu o intrebare si surpriza, mai am inca un muflon aprobat.
Sfarsit de an, octombrie, ‘ Hai sa mergem! ‘, ‘Nu pot acum!’. Mai tarziu nu puteam eu, dupa aia nu ne puteau primi gazdele. Si asa a trecut timpul si parca muflonul se departa
de mine. La sfarsit de an, un telefon, ‘Haideti pe 5 ianuarie, ca suntem si noi liberi!’. Alt telefon ‘Mergem?’. ‘ Bineinteles!’, un raspuns scurt. Comunic, picam
de acord si la ora 2 din noapte plecam catre locul mult visat.Drum lung, noapte, liber totusi, ajungem. Discutii, bine…
- Alo, Nicule…- Da nea’ Nelu’- Nicule, ce faci ma sambata?- Ce sa fac nea’ Nelu, uite, ies cu baietii la un iepure.- Nicule, da la un mistret n’ai vrea ma?- Ba as vrea
nea' Nelule, da la noi nu e cota… iar la silvic stii ca n’am cu ce.- Pai uite ma Nicule, ca am eu un mistret pe foaie, si’am zis ca daca oi venii pe la noi, lasi muierea cu Oana
mea si noi om mere sa-l puscam. Ce zici, ai curaj?- Gata nea’ Nelule, vineri seara vin la mata cu nevasta-mea.
Două luni a pândit bătrânul pădurar pescărelul. Aşa pasăre frumoasă nu s-a mai văzut aici la munte, in Poiana Mărului. Pescăraşul albastru, alcedo atthis – l-a găsit în vechea
carte nemţească. Musai trebuia să-l impăieze! Pentru asta însă, mai întâi trebuia să-l puşte. La început l-a pândit dupăamiaza. Pe la două-trei, apărea dinspre râu
în zbor grăbit, trecea peste vechiul bazin de reproducători, se oprea pe aceeaşi piatră de lângă bazinul de puieţi, plonja în apă, ieşea imediat cu un păstrăvior în cioc şi
fuga-fuga, în zbor iute, înapoi printre tufele de arin, direct spre râu.Bătrânul paznic de vânătoare era deprins să pândeasca ţapul în poieni, să apropie
cerbul la boncăluit, să aştepte porcii cei negri la scăldătoare sau lupii…
- Neica, ia-o tu, ca stiu ca iti plac armele deosebite... s’apoi asta e mai speciala decat ce-am vazut noi prin multe parti. A fost primita de cel mare direct de la mama ei, cadou de la primul
secretar...Asa graia cu multi ani in urma Saic...pescar si vanator celebru al zonelor de pe malul Oltului, batut cu indarjire de la Chichinete unde se impreuneaza cu Dunarea mare si pana in
inalturile Tarii Lovistei....
