Studiind Etologia acestei micuţe pasări, după un timp vei afirma,că ai văzut şi ai ajuns să îndrăgeşti cea mai drăguţă,mai fidelă,mai drăgălaşă mai demnă de dragoste fiinţă, pe care ai avut
posibilitatea să o cunoşti. Nu te vei mai uita la ea cu ochiul vînătorului,ci cu ochiul şi sufletul gospodarului, pentru că nu există fiinţă care este în stare de atîta dragoste şi
sacrificiu pentru micuţa ei familie, cum e potîrnichea. Fenomen rar întîlnit în lumea animalelor,chiar foarte mulţi oameni ar trebui să urmeze exemplul micuţei noastre păsări.
Mistretul (Sus Scrofa L.) - este un animal omnivor. Prezinta un aspect general masiv, usor aplatizat lateral, mai mult inalt decit gros, care lasa impresia de putere si de mobilitate, fiind perfect
conformat pentru rimat si pentru strapungerea desisurilor. Dimorfismul sexual este putin evident, dupa forma si dupa colti. Culoarea generala este bruna-cenusie, bruna-roscata, bruna inchisa, uneori
aproape neagra. Sunt rar intilnite si exemplarele foarte deschise la culoare, precum si cazuri de albinism.Greutatea vierilor poate atinge si chiar depasi, in unele situatii de exceptie, 300 de kg,
pe cind a femelelor chiar dezvoltate nu depaseste 200 kg. Virsta medie in libertate este de 15-16 ani.Sunetele scoase de mistret seamana pina la identitate, cu cele emise de porcul domestic.
Scroafele…
Căpriorul este unul din speciile vînabile al continentului nostru,cu un număr mare şi pe o intindere care acoperă toată Europa. Cu excepţia unor insule unde nu au avut posibilitate să se
stabilească şi zonele cele mai nordice- din Suedia pînă in ţările din zona Mediteranei,capriorul este prezent.Întîlnim Capriorul şi în Asia dar acolo numele lui este Căpriorul
Siberian,respectiv Manciurian.Se spune că acesta ar fi o sub specie al celui din Europa.
Sacalul (Canis aureus L.) - face parte din aceeasi familie cu lupul si cainele. Seamana foarte mult cu lupul ca aspect si culoare, dar este mult mai mic decit acesta si are coada scurta, terminata ca
si cum ar fi retezata. Nuantele culorii de blana sunt roscate si putin mai deschise decit la lup. Dimorfismul sexual nu este evident. Longevitatea este in jur de 12 ani, iar virsta se determina in
general dupa tocirea dentitiei. Specifi
Sitarul (Scolopax rusticola L.) - este o pasare relativ mica (250-300 grame) cu ciocul lung, de culoare ruginie, patata. Ochii sunt asezati in crestetul capului, fapt ce ii asigura o acuitate vizuala
de invidiat (aproape 360 grade). Ciocul este de doua ori mai lung decit capul (cca 8 cm). Dimorfismul sexual este putin evident. Sitarul are vazul si auzul extrem de fine, dar exceleaza si printr-un
excelent simt al pipaitului, gratie caruia reuseste sa se
Gasca de vara (Anser anser L.) - este cea mai mare dintre gistele intilnite la noi in tara (3-4 kg). Culoarea generala este bruna-cenusie, iar penele de contur sunt tivite cu alb. Ciocul si pleoapele
sunt de culoare roza-portocalie, cu unghia ciocului alba, iar picioarele sunt roz-rosiatic. Intre masculi si femele nu sunt deosebiri evidente. Are auzul si vazul extraordinare, fiind in general
extrem de prudenta. Sunetele s
Cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) are culoarea generala inchisa si pare negru privit de la distanta. De jur imprejurul ochilor are pielea de culoare rosu aprins. Ciocul care devine din ce in ce
mai puternic odata cu virsta, este, in acelasi timp tot mai incovoiat si asemanator cu al pasarilor de prada. Coada desfacuta are forma de evantai si este compusa din 16-18 pene mari, dublate pe
dedesubt. Femela este de culoare ruginie, impestritata cu pete
Cerbul (Cervus Elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare bruna - roscata cu un accentuat dimorfism sexual. Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de acestea coarne
caduce. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150 kg.Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie, fenomen care se intinde,
functi
Capra neagra (Rupicapra rupicara) - este un mamifer ierbivor care in ciuda denumirii de neagra, care induce ideea acestei culorii, in timpul verii are culoarea galbuie cenusie, iar in timpul iernii,
brun - inchis, mai apropiata de negru doar la tapi. Partial corpul,barbia si interiorul urechilor sunt albe, iar linia mediana a spatelui, picioarele si o banda care porneste de la urechi, peste
ochi, pina la nas, sunt mai inchis
Capriorii (Capreolus capreolus L.) - sunt mamifere ierbivore de culoare rosie bruna sau rosie - caramizie, iar in timpul iernii cenusie - cu oglinda alba foarte distincta. Dimorfismul sexual este
evident datorita coarnelor care la tap sunt, ca si la celelate cervide, o exteriorizare a caracterului sexual secundar. Longevitatea este apreciata la 12-15 ani.Incepi