Vinatorul.ro
Jurnal de vânătoare
Acum este 22 Iul 2019, 06:01

Ginduri despre soimarit .

Fenomen nou aparut in peisajul cinegetic din Romania . Prin urmare avem cu totii de invatat si discutat despre asa ceva . Sa lasam specialistii sa vorbeasca si sa ne invete si pe noi . Poate peste 3-4 ani legea se schimba si mergem la fazan cu soimul pe manusa !

Moderatori: Peregrinus, Ghinda, goshawkrst

Ginduri despre soimarit .

Mesajde Peregrinus pe 27 Iul 2010, 13:34

Imagine



Ginduri despre soimarit


De-a lungul timpului, soimaritul a fost vazut ca o activitate relationata cu regii, liderii si persoanele de inalt rang. Este activitatea cea mai inalta intre tipurile de vinatoare, pentru ca este cea mai dificila si are deci un ¨ reto ¨ mai mare.

Soimaritul te invata ce este umilinta, iti calmeaza spiritul si proportioneaza soimarului sentimentul de unificare cu natura.

Soimul este un animal solitar, nu este sociabil. Nu are instinctul de a se supune unui ¨ sef ¨ , de a urmari normele unei societati. Nu poate fi pedepsit, la fel cum nu i se poate da comanda sa se supuna; dar i se poate Cere si poate fi Recompensat.

Regii si persoanele de inalt rang, trateaza celelalte persoane in egala masura, si chiar in aceste conditii se pun in genunchi in fata unui soim. Pentru o persoana obisnuita ca toti ceilalti sa i se supuna, este o lectie de umilinta. Oameni sai, caii sai, servitorii sai... o sa se supuna comenzilor lui, dar pentru un soim, acel rege
nu este mai mult decit un simplu coleg de vinatoare.

Dar ce se intampla cu soimarul? Cu o vedere mai proasta, lent si incapabil sa zboare... pentru soim, este mai mult un obstacol decit un ajutor in vinatoare.
Trebuie sa foloseasca masina si sistemele de radiolocalizare pentru a fi capabil sa tina pasul si sa gaseasca uneori soimul. Nervii de la baza penelor, permit soimului sa simta aerul cu sensibilitatea degetelor unui pianist. Lumea lui este formata din vint, gravitatie si.... viteza. Uitandu-se in jos, vede soimarul pe sol, lent si legat de lumea lui sociala... un simplu fir de incredere insa tine soimul pentru a nu scapa pe vinturi, in cautarea prazii lui.... singur.

Deci, fiind un incapacitat vinator in comparatie cu soimul, acel soimar trebuie sa invete sa fie puternic. Cand se trezeste dimineata, trebuie sa se gindeasca in primul rind la soim, si apoi la alte lucruri. In vinatoare, trebuie sa fie pregatit sa suporte dure probe fizice, atit pentru a gasi prada pentru soimul sau, urmarindu-i puternicul zbor, cat si ajutandu-l cand lucrurile merg prost si cautandu-l atunci cand se pierde.

De multe ori corpul o sa il doara din cauza oboselii... dar spiritul lui o sa fie undeva sus intre nori, planand cu soimul dus de vint, dorind ca acesta sa aiba succes in vinatoare.
Intr-un moment... poate aparea la orizont o acvila, si emotiile soimarului se transforma in nebunie si disperare. Uitand de oboseala, o sa dea totul de la el ca sa salveze soimul. Daca totul merge bine, o sa termine ziua fericit, cu soimul inapoi in casa pe suport langa el, si cu gusa plina. Dar daca insa ramane acolo afara pierdut in intuneric, singur, nu se poate gindi la alt lucru. Nu isi da seama de ce nu mananca...
nu poate dormi...
Inima lui va ramane acolo afara cu soimul. Unde este? Este in siguranta? Ce poate sa faca sa il gaseasca?

Aceasta este diferenta intre un soimar si un om cu pusca. La sfirsitul zilei, pusca se curata si se pune deoparte, este doar o unelta. Soimarul insa niciodata nu va pune deoparte soimul lui-mereu o sa il aiba in minte.
Cum a spus nu de mult, seicul Mohamed Bin Zayed Al Nayhan:
¨ Valoram soimii nostrii sacrii, la fel cum ne valoram proprii nostrii copii ¨ .

Cand soimarul isi zboara soimul, o parte din inima lui o sa zboare cu el. Cand o face bine, inima aproape ii explodeaza de bucurie. Cand o face rau, este retras si trist. Dar trebuie sa invete sa nu o arate, sa isi suporte tristetea fara a o imparti cu altii. Chiar daca soimul o sa se joace cu emotiile lui, chiar daca corpul lui ajunge la limita, invata sa accepte totul cu recunostinta. Daca nu este pregatit pentru a o face, daca nu este pregatit pentru
bine si rau, nu ar trebui niciodata sa incerce acel soim. Ar fi trebuit sa stea in casa.

Cand isi scoate soimul si il elibereaza, nu stie ce destin il asteapta. Dar o sa fie pregatit!
S-a pregatit inainte, cat de bine a putut, si e gata sa infrunte destinul.
E pregatit pentru a infrunta viata!

Un soimar intelept, poate sa simta spiritul soimului ca pe o aura. Spiritul unui caine sau a unui cal, este diferit- sunt animale sociabile si le place compania. Spiritul unui soim este independent, sigur pe sine si mai puternic decat al omului.
Un contact zilnic cu un astfel de spirit, ne inspira, ne face mai puternici, urmandu-i exemplul.

Si pentru ce admiram atit de mult soimul?
Poate sa se sperie de tine, poate sa se supere , poate sa se bucure cand te vede.
Nu o sa te minta, chiar daca niciodata nu il intelegi.
Nu isi plange de mila, si inclusiv cand este pe moarte din cauza unei boli sau accident, spiritul lui ramane intact.
Este un privilegiu sa traiesti in prezenta unui astfel de spirit, invatind ce este puterea , invatind de la el.

Un om intelept, invata sa asculte cand nu sunt cuvinte. Cum o face?
Invata de la soimul lui, care
comunica cu semne usoare si discrete, si nu cu vorbe. Semnele sunt adevarul. Soimarul invata sa judece.

De multe ori, in vinatoare, soimarul gaseste un loc care pare sa fie perfect. Un teren foarte deschis,
prada in locul cel mai perfect, buna directie a vintului... Totul perfect, cu exceptia unui tufis in mijlocul campului.
Acest simplu tufis, este suficient pentru a schimba complet cursul zborului. In loc ca prada sa incerce sa castige soimul intr-o lupta aeriana, o sa faca un efort extraordinar pentru a
ajunge la acel tufis. Misiunea soimarului este de a cunoaste terenul.
Trebuie sa stie ca acolo este un tufis, si trebuie sa fie pregatit pentru aceasta situatie. Ar putea poate sa dirijeze prada in
alta directie, departe de acel tufis, si asa sa primeasca zborul care il astepta...
Sau poate sa aleaga un alt soim, capabil sa prinda prada in interiorul acelui tufis... Trebuie sa judece bine si sa
tina cont de riscuri. Este un judecator. O strategie poate sa para perfecta, dar un bun strateg o sa vada acel mic tufis si o sa evalueze riscurile, exact cum o face de cite ori iese cu soimul.

La fel un soim ne invata despre importanta timpului si a orarului. Cand antrenam un soim, facem planurile
pentru iesirea pe un cimp departat, cateva saptamani inainte, asigurand cu mare grija ca in momentul
in care vine acea zi, totul sa fie perfect pregatit. Soimul trebuie sa fie puternic si sanatos.
Nu sunt masini de ucis; daca ceva nu merge bine, nu poti chema mecanicul sa repare.
Si iesind la vinatoare reala, o sa treci prin situatii in care doar 2 secunde fac diferenta intre succes si ratare... Doar cateva secunde in care nu scoti scufia la timp, o sa ii dea prazii un mare avantaj, indepartindu-se.
Asa invata soimarul sa manuiasca timpul ca si cum ar fi o entitate fizica. Poate sa-l vada ca distanta... poate sa il atinga ca pe mancare... Dar in schimb, este un factor important si de control. Un soim care acuma zboara lent si stingaci, poate sa zboare ca o sageata doua ore mai tirziu... In politica si in viata de zi cu zi,
timpul si orarele sunt vitale.

Un bun soimar, nu se masoara dupa soimii lui buni, ci dupa soimii lui rai. Nu este atit de dificil sa ai una sau
doua pasari de prima clasa, dar nu este deloc usor sa ai o echipa completa de soimi buni. Daca ai insa unul
sau doi buni, se zboara primii, se fac din ce in ce mai buni, si poate pentru ca lucrezi mult cu ei pot sa
se intample accidente si dezastre. Daca li se intampla ceva, soimarul ramane cu o echipa foarte stingace si incapabila.
Dar daca insa antreneaza si zboara bine si ceilalti soimi, poate sa lucreze sigur pe sine, si daca din oarecari cauze nu poate sa zboare unul dintre ei, o sa stea linistit pentru ca acolo sunt restul. Exact aceeasi chestie apare si in viata de zi cu zi. In cea mai buna echipa, toti membrii sunt eficienti si de incredere, si nu doar 1 sau 2 persoane care duc in spate toata echipa.

Toti cauta distractia. Dar trebuie sa se echilibreze cu necesitatile fiecarei persoane. Cand suntem tineri, „ne jucam gitul”. Cand imbatranim si corpul incepe sa ne lase, pretuim mai mult propria noastra sanatate si conditie fizica, motiv pentru care ne dedicam mai mult la ¨ riscurile ¨ si jocurile mentale.
Un om de afaceri, se distreaza luand decizii asupra marilor afaceri- Soimaritul, este un amestec de duritate fizica si risc. Este o rezerva spirituala atit de profunda, ca niciodata nu ajunge la final. Persoanele care vad soimaritul din afara, cred ca este vorba doar de a ucide ceva, folosind un animal contra altui animal. Dar nu este asa. Prazile pe care soimarul le vineaza,
sunt o placere, ba mai mult, un privilegiu. Si asta, dupa cum toti stiu, o ofera mereu prada cea mai dificila si inteligenta. Placerea nu se poate cumpara, nici impacheta, si nici nu se poate pastra.
De multe ori, nici nu iti dai seama bine ca este acolo, ca ea a si disparut. Vine in toate formele si marimile; o usurinta mare, o vedere rapida, o agitare. Soimarul isi da seama si stie ca trebuie sa aiba toate aceste ingrediente pentru a functiona. Pentru asta, soimarii sunt primii care lupta pentru conservarea populatiei de rapitoare salbatice, a prazilor si a terenurilor de vinatoare.

Altfel... ce folos are cel mai pretios si puternic soim, daca nu ai teren si prada pentru a-si masura puterile cu aceasta???

Da, soimarul vrea sa vineze prazi, pentru ca soimaritul este un sport de vinatoare, relationat cu viata si moartea.
Dar vrea sa o faca, urmarind sa foloseasca toate ingredientele naturale.

Prada nu are o scapare naturala in fata unui glont. Gloantele au o viteza mult prea mare pentru ca prada sa poata reactiona. Asa ca zboara catre inalt, primesc o lovitura si cad in iarba.
Cu un soim este diferit. Milioane de ani de evolutie si o viata intreaga de experienta, au invatat prada cum sa se fereasca de pradatorii naturali. Unele prazi zboara
foarte inalt, altele in rasul solului. Unele se tirasc pe sol si se ascund. Altele dispar intr-o vizuina. Unele ataca propriul soim... altele pur si simplu sunt mult prea rapide pentru un soim... Cel puternic, are mai multe posibilitati de a supravietuii,
decit cel slab. Nici una nu o sa scape ranita, pentru a muri mai tirziu in acest tip de vinatoare. Soimarul astfel, vede modul natural. Stie cum fiecare specie are diferite tactici de a scapa. Isi creaza propria strategie, tinand cont de acest lucru.
Si isi respecta prazile in mod deosebit, fara sa le vada ca o tinta pentru pusca lui, ci vazandu-le ca un rival puternic pentru soimul lui.

O persoana care nu are contact cu animalele, este la fel ca o persoana care a trait toata viata in acelasi sat, tratand cu indiferenta lumea exterioara. Omul care intra doar in contact cu animalele prin intermediul televizorului si a gradinii zoologice, este ca un turist intr-o tara straina, care niciodata nu vorbeste cu ¨ nativii ¨.
Cand lumea spune ¨animalele trebuie lasate in natura ¨ vor sa spuna in realitate ¨ ca sunt separate de noi, pentru ca noi suntem o lume diferita ¨ .
Soimaritul este o confruntare intre om si natura, o oportunitate de a te contopi cu natura si a fi mai mult decit un simplu observator. Nu te limitezi doar a privi pe geam: esti chiar acolo afara in mijlocul petrecerii.

Cand intelegi acest lucru, fie ca iti place fie ca nu iti place, ca suntem toti impreuna in aceasta chestie: oameni, animale si plante, lasati pe planeta, toti depindem unu de altul, o sa te faci mai putin arogant si mai putin increzator in abilitatea
omului de a controla tot ce are in jur. Inca nu am inceput sa intelegem cum trebuie, complicatele sisteme naturale. Nici macar nu putem sa prezicem timpul sau cutremurele. Utilizam resurse limitate.
Toate aceste lucruri, le cunoastem sub numele de
¨ PROGRES ¨.... dar in realitate fugim prin intuneric si din ce in ce mai rapid. Poate ca acceleram pe marginea unei prapastii… pe cand am putea sa simtim linistiti cum pasim lent si cu grija.
Soimaritul este un mod prin care ajungem sa simtim propriul nostru drum, si sa intelegem complicatele sisteme a vietii de care depindem si din care facem parte, si pentru a ne pregati si antrena pentru viata.

Autor necunoscut .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania

Re: Ginduri despre soimarit .

Mesajde Ursus2006 pe 28 Iul 2010, 07:02

Hmmm, locul imi pare cunoscut, la fel si mana soimarului ! :D :wink:
MELANISM: orice, cu conditia sa fie vopsit de catre doamna Melania!
Avatar utilizator
Ursus2006
Veteran
 
Mesaje: 2473
Membru din: 08 Iun 2005, 17:21
Locaţie: Deva. HD

Re: Ginduri despre soimarit .

Mesajde tomi pe 28 Iul 2010, 07:12

Frumos scris in cea mai mare parte, cu sensibilitate si inteligenta.
M-a facut sa inteleg idei si nuante la care nici nu m-am gandit in legatura cu soimaritul.
Totusi comparatia cu vanatoarea cu arma nu-si are rostul - incercarea de a minimaliza ceva ca sa evidentiezi altceva nu este fair play.
La fel comparatia cu vanatoarea cu caine sau calare iar nu e ok, de la un caine ai enorm de invatat, poate fi la fel de speciala relatia iar caii sunt si mai deosebiti. Deci iar o minimalizare cu "scop comercial" sa-i spunem asa. Ori in ceea ce facem noi, cei care ne ocupam cu vanatoarea in diverse moduri, fentele astea nu prea isi au locul, mai ales atunci cand discutia este dusa in zona ideilor pure.
Deci asta e critica, dar acolo sunt niste lucruri speciale scrise foarte bine, dupa cum ti-am spus la inceput.
PS. In alta ordine de idei si oarecum fara legatura cu subiectul, mi-a scris un pusti pe pm ca exista o gramada de columbofili care omoara soimi, lucru pe care il stiam. Dar spune ca desteptii aia scot ochii pasarilor sau le taie ghearele si apoi ii elibereaza. Asta m-a scarbit peste masura, omul mai are mult de evoluat spre umanitate
tomi
Veteran
 
Mesaje: 865
Membru din: 23 Feb 2009, 21:47

Re: Ginduri despre soimarit .

Mesajde Peregrinus pe 28 Iul 2010, 16:11

Buna Tomi ,

textul este original asa precum a fost conceput , nu stiu cine este autorul , dar in mare sint de parere ca este un articol bun , unde precum ai spus si tu sint amintite elemente pe care nu le prea gasesti in alte lucrari , ma rog fiecare este liber sa interpreteze .

Referitor la acei oameni care din nestiinta , razbunare oarba etc. fac asemenea fapte - problema ar fi relativ usor de rezolvat daca cei care ar trebui sa aplice legea ar aplica-o exact asa cum o aplica in cazul braconajului la alte animale , dar si acolo pina prinzi respectivul braconier de obicei trece timp , timp in care respectivul braconeaza din nou , sint cazuri in care acestia nu sint prinsi niciodata etc.
In cazul pasarilor de prada braconate , sa gasesti un astfel de indvid este si mai greu , deoarece fapta lui , care la fel braconaj se numeste conform legii , este aprobata de majoritatea eventualilor martori , nu de putine ori individul este si felicitat pt. ea si incurajat pt. si mai departe deoarece fiecare doreste sa-si protejeze orataniile din jurul casei , conform unui slogan inca din vechime cunoscut etc.
Ar fi de ajuns 2 -3 amenzi , la pretul indicat de lege , tot acest fapt sa fie mediatizat si sint sigur ca i-ar pune pe ginduri pe multi indivizi in cauza , la fel cum ii pune pe unii pe ginduri inainte de a-si pune latul in vederea prinderii unui iepure etc .
Atita timp cit legea nu se aplica , iar org. competente se fac ca n-ar sti nimic de acest fapt acest gen de braconaj o sa continue la nesfirsit !
Aici va incerca asociatia Peregrinus , conform statutului , sa miste ceva in primul rind in acest sens , de una singura sau in parteneriat cu alte ONG-uri de protectie a mediului etc .

Andrei .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania

Re: Ginduri despre soimarit .

Mesajde RED_TAIL pe 28 Iul 2010, 17:08

tomi scrie:Dar spune ca desteptii aia scot ochii pasarilor sau le taie ghearele si apoi ii elibereaza. Asta m-a scarbit peste masura, omul mai are mult de evoluat spre umanitate



Tomi prietene, asta este umanitatea! tare ma tem ca evolutia spre "umanitate" va grabi distrugerea aproape totala a planetei. expansiunea umanitatii este cea care produce toate aceste rele. natura este perfecta - acolo gasesti echilibrul.
Avatar utilizator
RED_TAIL
Membru activ
 
Mesaje: 71
Membru din: 03 Iul 2010, 05:24
Locaţie: BUZAU

Re: Ginduri despre soimarit .

Mesajde george_i pe 28 Iul 2010, 22:29

Buna Peregrinus

Foarte frumos, mai asteptam si altele :D
Avatar utilizator
george_i
Veteran
 
Mesaje: 606
Membru din: 20 Iul 2008, 18:53
Locaţie: sibiu

Re: Ginduri despre soimarit .

Mesajde tomi pe 29 Iul 2010, 18:10

Red Tail fratioare, cam asa merg lucrurile.
Dar acum 2000 ani, in civilizata Roma, baietii isi luau gaturile in public si cu aplauze.
Treaba asta a ajus cam penibila in lumea actuala, zisa civilizata,eventual se mai iau putin la pumni pe ring.
Ca atare in 2000 de ani s-a facut totusi un mic pas inainte.
Deci eu asta iti spun, ca sunt semne ca putem fi oarecum optimisti, poate peste inca 2000 de ani se va renunta chiar si la razboi. Sau la razboaie economice.
Cat despre natura, asta e sitatia, e pansamentul tuturor relelor, de aia suntem vanatori.
Te salut prieteneste. Voicu
tomi
Veteran
 
Mesaje: 865
Membru din: 23 Feb 2009, 21:47

Re: Ginduri despre soimarit .

Mesajde Peregrinus pe 31 Iul 2010, 17:23

Buna ,

aveti dreptate ! ma gindesc parca cu un fel de frica la evolutia generala a naturii in viitorul apropiat sub presiunea tot mai puternica a omenirii asupra acesteia !

Andrei .
- PEREGRINUS - ASOCIATIA SOIMARILOR DIN ROMANIA
http://www.asociatiaperegrinus.ro/
Avatar utilizator
Peregrinus
Veteran
 
Mesaje: 1851
Membru din: 07 Apr 2006, 16:43
Locaţie: Germania


Înapoi la Vanatoarea cu pasari de prada

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 5 vizitatori

Publicitate