Prezentare sova

[COObra]

bre...da si mie un semn cand mai mergi.
eu am fost ieri si am reglat luneta si cand am ajuns acasa am zis sa trec tureta la 0 si am dereglat-o de dracii au gasit-o.
ma rog...ideea e ca daca mergem 2 macar nu se pierde timpul cat asteapta unul sa se raceasca teava si mai povestim si noi diverse.

[sova]

Și-o să fiu bătrân și cu barba rară și albă, și-or să mă întrebe nepoții bunicule, cum era când erai? Adică erai tânăr și trăgeai în poligon la cartoane? Și eu o să le povestesc despre prima mea tragere de pe trepied și din mână și-or să asculte fascinați cum m-am dus cu inima cât un purice să nu-mi dau cu luneta în ochi, de la recul, și cum de fapt nu e chiar așa de nărăvaș reculul din 30.06SPR.

Că, de fapt, aici vreau să ajung, să nu vă plictisesc cu toată povestea: pentru un începător ca mine, reculul pentru gramajele folosite nu a creat niciun moment de disconfort, nici fizic nici psihic. Am tras 19 cartușe în aprox. 30 min. cu pauzele de rigoare pentru răcirea țevii. Poate suport eu bine sau poate patul (cu recoil absorbtion system) este foarte bun. Nu știu pentru că nu am cu ce compara.

Abia azi pot spune că am tras cu carabina.
Nu bine, nu rău, doar că am simțit că am tras.
Am avut cinci serii, trei de pe trepied și două din mână. Muniția folosită a fost RWS HIT ShortRiffle 10.7g de pe trepied și Geco SoftPoint 11g pentru tragerile executate din mână – la recomandarea instructorului să nu stric muniția scumpă

De pe trepied sunt convins că lucrurile vor fi mai bune data viitoare.
Dar din mână, momentan e o loterie. Bine că nu-s mistreți în fondurile asociației

Trepied, magnificatie x5, RWS HIT ShortRiffle 10.7g

1.jpg

Trepied, magnificatie x8, RWS HIT ShortRiffle 10.7g. Tot timpul am tras câte 4 cartușe, surprinzător la această sesiune unul nu a vrut neam să percuteze. Capsa arăta ca orice capsă trasă, deci nu era o percuție deficitară. Am insistat de doua ori, apoi l-a preluat instructorul.

2.jpg

Cel mai grupat am tras de pe trepied cu magnificația x15, aceeasi munitie.

3.jpg

Apoi, veselie: tras din mână doua serii, cartus Geco SoftPoint 11g, magnificatie x15.

4.jpg

5.jpg

Mai mergem, ne place. Plus că sper să am si o poveste vânătorească, luna viitoare, deci ar fi chiar indicat să mai ajung la poligon.

[sova]

A fost sau n-a fost?

Cam așa s-ar rezuma prima mea ieșire la vânătoare: dacă am fost pentru căprior și am împușcat un câine hoinar, se cheamă că am fost la vânătoare, sau nu?


Am primit o autorizație la căprior, mascul de selecție, pe unul din fondurile asociației din jud. Călărași. Nu cunoșteam fondul și nici pe paznic, dar am avut parte de o experiență excelentă. Am programat ieșirea pentru dimineața, la 5:30. La 3:00 eram deja cu o cafea în mana, încercând să mă trezesc. Zic sa îmi pun mintea la contribuție și sa recapitulez ce trebuie să iau cu mine: acte, armă, muniție, trepied, binoclu, apă, căști, cuțit, pălărie, saci de plastic Am uitat prosop, săpun, apă pentru spălat, poate și altele...

După un drum lin și liber, puțin după ora 5 făceam cunoștința cu paznicul fondului și am realizat că eu chiar merg la vânătoare când mi-a spus că suntem pe fond și pot să îmi pregătesc arma.

Prima care mi-a urat bun venit a fost o vulpe sănătoasă, care ne-a privit mașina fără prea mari emoții. Un șacal ne-a urmărit și el, și eu pe el cu părere de rău.

Apoi a început spectacolul: alergatul așa cum doar la televizor l-am văzut. M-am bucurat ca un copil și felicitat ca n-am uitat binoclul acasă. Acel infinit, dansat cu eleganță de amorezi, este cea mai frumoasă declarație de dragoste pentru viață și perpetuarea speciei.

În cele aproape trei ore am observat încă un alergat și probabil un total de 14-15 masculi si femele, alături de multe exemplare din alte specii. Din păcate n-am reușit să ne apropiem la mai puțin de 300m de niciun căprior.

M-a întristat șacalul, mi-a confirmat paznicul că sunt mulți, dar câinii hoinari sunt și mai mulți. Am întâlnit trei haite, majoritatea suficient de mari să doboare singuri un căprior. Am tras în două situații diferite, primul foc a fost rateu, era perpendicular spre mine și am tras peste. M-am cam bosumflat, dar situația mi-a confirmat ca în viața reală nu e ca în poligon. Al doilea a avut un sfârșit rapid și m-am bucurat că fost să fie așa.

Probabil voi ieși într-una din seri și la pândă, dar cred că șansele maxime le voi avea tot dimineața.