Ghid de reincarcare pentru vinatoare 6- Incarcarea propriu zisa
In capitoele precedente aminteam ca in mare etapele de incarcare sint:
- Pregatirea Tuburilor (vezi capitolul 4)
- Incarcare cu pulbere si asezarea proiectilului (acest capitol)
- Testarea si reteta finala (acest capitol
In capitoul precendent am vorbit de alegerea pulberii si a proiectilului. O sa continuam de unde am ramas in capitolul precedent adica cu incarcara cu pulbere si asezarea proiectilului.Va urma apoi testare si dupa teste, incheiem Ciclul 1 de incarcare si trebuie sa ne decidem ce facem in Ciclul 2.
O sa reamintesc, din nou strategia si cerintele noastre, pentru ca vor contribui la deciziile care urmeaza sa le facem:
- Incarc pentru vinatoarea de precizie si distanta. Asta nu inseamna ca trag doar la distanta (caprele nu prea stiu factorii asta si apar unde vor ele), dar este unul din factorii importanti in alegeri de componente si operatii.
- Incarcarea unui relativ redus de cartuse pe sarja (60-160)
- Precizia este mai importanta decit viteza
- Siguranta si rezistenta la temperatura sint mai importante deceit viteza
- Precizia la care ma opresc este in jur de 0.5 MOA (pentru arma cu bolt). Nu incarc pentru precizie de benchrest, dar pentru orice aplicatie vinatoreasca (sau tactica cum e la moda la unii) 0.5MOA este suficient. Precizez ca 0.5 MOA nu inseamna cel mai bun grup din multe ci o distributie constanta a grupurilor la 0.5 MOA. Mai clar, 90% din grupuri de 0.5MOA si restul de 10% nu departe. Asta insemna ca cel mai probabil cele 10% sint in mare parte erori de tragator sau alti factori.
- Vinatul principal pentru mine sint caprele (“white tail” - coada alba), un vinat nu foarte rezistent la foc care aici poate ajunge pina pe la 80-90 kg.
Cum spuneam la inceput incarcam pentru 10 FP in 308 winchester cu pasul ghinturilor de 1:10 inch.
Asadar in acest punct am ales (Fig. 1):
- Pulberea de test: Varget
- Proiectilul: Nosler Accubond Balistic Tip
- Si avem tuburile, capsate si prelucrate, gata sa primeasca incarcatura de pulbere si proiectilul
Fig. 1 Pulberea, Proiectilul si tubul gata de “asamblare”
Urmatorii pasi in incarcare propriu zisa sint:
- Calculu distrbutiei incarcaturilor cu pulbere - depinde de strategia de testare
- Asezarea proiectilului in tub. Presiune masurarea saltului la ghinturi si apoi asezarea de precizie
Distributia incarcaturilor
Variatia incarcaturii pulberii este cel mai important factor in gasirea retetei potrivite pentru arma noastra. Odata gasita incarcatura si pulbere potrivita ne mai putem juca cu alti factori dar sint pentru imbunatatiri de finete.
Exista mai multe metode de alegere a incarcaturii potrivite. Una din metode presupune impartirea plajei de incarcaturi intr-o progresie in scara liniar si apoi, incarcarea unui singur cartus pentru fiecare valoare a progresiei. Teoria spune ca pe tzinta proiectilele care trag aproximativ apropiat desi au fost lansate la viteze diferite (au avut diferite incarcaturi corespunzator punctelor din progresie) reprezinta incarcaturile cu care merita sa incepi si sa le rafinezi in valori mai mici. Personal nu am incercat aceast metoda pentru ca presupune o distanta mai mare de tragere si un al doilea ciclu de incarcare.
Metoda mea este clasica dar evit un Ciclu dar este posibil sa gasesc reteta potrivita de incarcare in primul Ciclu de incarcare, pina acum asa s-a intimplat
Metoda este urmatoare:
- Impart plaja de incarcare intr-o progresie liniara cu cca 10 puncte de test
- Pentru fiecare punct de test din progresie incarc 4 cartuse, asadar am nevoie de 40 de cartuse
- In poligon trag fiecare grup de 4 pina termin toate grupurile
- Cel mai bun grup devine reteta. Cind spun ca e cel mai bun, trebuie sa aiba evident grupajul cel mai micsi asta este hotaritor. Daca am 2,3 grupuri cu grupaj relativ identic, aleg grupul cu deviatiile de viteza cele mai mici. Uneori sacrific un pic chiar marimea grupului pentru devitatii de viteza daca grupul este suficient de mic..dar mai mare decit altul cu deviatii extreme mai mari.
Grupurile de 5 ar fi mai edificatoare pentru preczia absoluta, dar am observat ca reteta isi arata potentialul si cu grupuri de 4, asadar trag grupuri de 4.Grupurile de 4 sint foarte usor de organizat in cutie si e usor de tinut evienta la ele.
Asadar hai sa facem socoteala distributiei.
Din tabelul de incarcare pentru Varget (Fig.2) vedem ca intervalul de incarcare este de la 42 grains la 46 grains. Din principiu nu incarc la valoare maxima, desi poate ca e ok, dar nu vreau sa imping limita (daca temperatura creste presiunea de asemenea creste). Asadar o sa imi iau o marja de siguranta de 0,5 grain si noul meu maxim de incarcare este 45.5. Asadar distributia mea de incarcaturi va acoperi intervalul 42 grains pina la 45.5 grains si aleg incremenul distributiei de 0.5 grains, Adica voi incarca grupuri de 4 cartuse cu urmatoarele incarcaturi: 45.5 (1), 45 (2), 44.5(3), 44(4), 43. 5,(5) 43(6), 42.5(7), 42(8). Dar consultind si alte manuale incarcarcarea acolo incepe de la 41 grains asa ca aleg sa mai adaug inca 2 puncte in serie, adica 41.5 (9) si 41 (10). Adica 10 grupuri a 4 cartuse, deci voi consuma 40 de tuburi. As putea sa impart intervalul 41 - 45.5 in pasi mai mici de 0.5 grains pentru ca am suficiente tuburi, dar cred ca 8 grupuri ajung. De asemenea….pulberea me Varget e pe terminate si vreau sa imi las si pentru Ciclul al 2-lea.
Fig. 2 Sectiunea de tabel cu pulberea Varget (din tabelul de la Nosler)
De notat ca tabelul (Fig.2) da si vitezele si ratele de umplere a tubului la diferite incarcaturi. Luati viteza ca fiind pur orientativa, dar o oarecare estimare se poate face. Tabele de incarcare precizia si lungimea tevii de test, in acest caz 24 inch. Teava mea este de 20 inch, deci ma astept sa pierd vreo 100 feet/secunda fata de cifrele din tabel….insa dupa cum se va vedea nu e o regula.
Ratele de umplere a tubului, din nou sint orientative, dar e bine sa le acordam importanta. Cum am spus in alt capitol cu cit e rata de umplere a tubului mai mare cu atit mai bine, dar incerc sa evit incarcaturile comprimate (de cu rata de peste 100%). Insa daca tabelul spune ca incarcatura este comprimata, nu inseamna ca va fi si in tubul meu, amintitiva ca volumul interior al tubului nu e standardizat si difera putin de la producator la producator.
Acum ca am decis distributia putem trece la masuratorile si caclul pentru asezarea proiectilului in gitul tubului.
Saltul proiectilului si lungimea de asezare a proiectilului
Dupa cum am vorbit in teorie, in general cu cit proiectilul are mai mult “de sarit” din git la ghinturi, cu atit exista creste posibilitate de a se aseza asimetric in ghinturile, deci de a se deforma asimetric cu rezultate detrimentale pentru “zbor” deci pentru precizie. Asadar este de dorit sa asezam proiectilul cit mai aprope de ghinturi dar asta nu inseamna ca daca il asezam mai departe trage prost obligatoriu, doar ca probabilitatea de atinge precizie mai mare creste daca proiectilul e mai aproape de ghinturi.
Am experimentat atit cu proiectilul aproape de ghinturi cit si cu contact usor pe ghinturi. Pentu vinatoare aleg sa incarc foarte aproape de ghinturi dar fara contact cu ghinturile. In acest fel evit surpriza de tolerante la proiectile, nu ar trebui sa se intimple..dar nu se stie (de fapt s-a intimplat). O distanta de 0.02 inch nu e pre mare, dar aleg sa merg si mai aproape o sa incarc la 0.004 inch de ghinturi (cca 0.1 mm). Deci dupa explozia pulberii, cartusul va “sari” 0.004 inch (0.1mm) pina sa intre in ghinturile tevii. Este o distanta infima in termeni de perceptie umana…dar ginditiva in timpul saltului, glontul e aprope neghidat (este ghidat oarecum de git..dar sa nu uitam ca gitul se dilate si el), fortele si vitezele in acest timp sint imense si orice asimetrie in aceste forte actioneaza foarte rapid si pot duce la deformarea proiectilului. Deformarea este tot infima, dar atunci cind proiectilul se roteste cu sute de mii de rotatii pe minut orice asimetrie axiala minuscula …se cunoaste pe tinta
Pentru a aseza proiectilul cu 0.004 inch distanta pina la ghinturi trebui mai intii sa masuram distanta maxima la care proiectilul atinge usor ghinturile si apoi sa scadem cei 0.004….pare simplu si logic, dar ne trebuie citeva scule dedicate pentru acest lucu adica (Fig. 3):
- Dispozitivul de masurare OAL de la Hornady
- Sublerul
Fig. 3 Masurarea se face cu Sublerul si Dispozitiviul de masura Hornady cu atasamentele aferente
Dispozitivul de masurare OAL de la Hornady este o scula specializata pentru masurarea distantei dintre capul tubului si datum line de la proiectil.
Dispozitivul de masura are un tub 308 sablon cu filet la cap (Fig. 4). Acest tub are gitul suficient de larg cit sa accepte un proiectil 308 ce poate culisa usor in interiorul gitului tubului sablon.
Fig. 4 Tubul sablon de la Dispozitivul Hornady cu filet in cap.
Acest tub sablon se insurubeaza intr-o “teva” (cea rosie din imagine) cu o tija concentrica (gri) (Fig. 5, Fig. 6) care culiseaza in interiourl tevii.
Fig. 5 Dispozitivul Hornady de masura inainte de atasarea tubului sablon
Fig. 6 Dispozitivul Hornady cu tubul sablon insurubat, inainte de a introduce proiectilul Accubond in gitul tublui
Odata ce tubul sablon a fost insurubat in Dispozitiv, se introduce proiectilul ales (Accubond Balistic Tip) in gitul tubului (Fig.6) si apoi intreg ansamblul se introduce in teava armei pina cind umarul tubului sablon se “blocheaza” in camera de ardere din teava (Fig. 7).
Fig. 7 Dispozitivul Hornady asambalt cu tubul sablon si proiectil, inainte de a fi introdus complet in camera cartusului a armei
Odata ce tubul sablon este blocat in camera de ardere, se impinge tija gri a Dispozitivului Hornady, care la rindul ei va impinge proiectilul inspre ghinturi, pina cind proiectilul se blocheaza in ghinturi. In acest punct, tubul sablon este blocat in camera de ardere si proiectilul este impins in fata pina cind atinge ghinturile. IN acest moment tija gri se blocheaza cu surubul de blocare si intreg Dispozitivul de masura se poate scote din teava.
Nota: Uneori in procesul de masura glontul e impins in ghinturi suficient de puternic cit sa fie retinut de ghinturi chiar si dupa scoaterea Dispozitivului de masura din teava. Nu e nici o problema pentru ca tija gri e blocata in pozitia de referinta pentru lungimea maxima. Proiectilul blocat in ghinturi e usor de extras cu o tija de curatare, practic nu intimpina nici o rezistenta la un mic “bump” de la tija de incarcare si poate fi refolosit (daca n-ati impins glontul in tub “cu piciorul”)
Dupa ce am scos Dispozitivul de masura din teava si eventula am recuperat proiectilul, il punem inapoi in tubul sablon si sintem gata de masura. In acest moment tubul sablon cu proiectilul Accubond este la lungimea maxima la care poate fi introdus in teava (Fig.
. Masurarea acestei lungimi se face cu sublerul 
Fig.8 Masurarea distantei dintre capul-tubului si ghinturi folosind Dispozitivul Hornady
Insa masurarea nu se face la lungimea totala a cartusului cii la diametrul de referinta al ogivei proiectilului (se numeste datum line si e specificata in standardul SAAMI pentru fiecare calibru). Pentru a face aceasta masuratoare, sculele de masura (tot de la Hornady) au sabloane care se monteaza pe falcile sublerului (Fig. 9). Aceste sabloane au gauri cu diametre calibrate la diametrul de referinta a diferitelor calibre (Fig. 10)
Fig. 9 Sablonul de masura pentru 308 atasat de falcile sublerului si calibrarea sublerului la zero pe lungimea sablonlului
Fig. 10 Sablonul de masura pentru 308 cu gaura calibrata la diametrul de referinta (dataum line) al proiectilului 308
Odata ce sublerul este pregatit cu sablonul pentru proiectil cu diametrul de 0.308 inch (Fig. 10), ajustam zero la subler pe lungimea sablonului (Fig. 11) si facem masuratoarea (Fig. 12)
Fig. 11 "Zero" sublerul inainte de masurare
Fig.12 Aceasta este distanta dintre capul tubului sablon si datum line a proiectilului atunci cind proiectilul e in contact cu ghinturile
Dupa cum se vede lungimea maxima pina la ghinturi este 2.244 inch. Dupa cum am spus mai sus, ne-am hotarit sa incarcam la distanta de 0.004 inch de ghinturi. Deci ar trebui sa incarcam la lungimea maxima de 2.240 inch.
Nota: Dar mai este un pas, acest pas nu l-am vazut in nici un manual de incarcare si nu stiu de ce, pentru ca consider ca pentru precizie este important. Puteti omite acest pas, dar veti incarca proiectilul mai departe de 0.004 inch de ghinturi. Poate exista pe ceva forumuri, dar nu am citit. Sint singur ca in benchrest se parcurge cumva si acest pas…dar in sfirsit, o sa explic mai jos.
Lungimea maxima de 2.240 inch pe care am calculat-o mai sus corespunde tubului sablon de la Hornady DAR noi incarcam tuburile noastre, prelucrate in fazele anterioare. Aceste tuburi au lungimi diferite de tubul sablon pentru ca tubul sablon este subdimensionat, este sub dimensiune minima acceptata de standard. Stiu acest lucru pentru ca masurat tubul sablon de la Hornady si am comparat cu masurarea sablonului SAAMI de referinta. Este important de precizata ca comparatia lungimi acestor tuburi nu se face la lugimea toatal a tubului ci la lungimea pina la umar (acolo se blocheaza tubul in camera), asadar nu masurma lungimea totala cu sublerul ci cu micrometrul RCBS pentru masurat tuburi (care masoara lungimea dintre capul tubului si un diametru de referinta la umarul tubului - alt datum line cum specifica standardul SAAMI)
Pentru ca distanta intre cap si umar e mai mare la tubul nostru decti tubul sablon de la Hornday, daca am aseza proiectilul in tubul nostru la distanta precalculata de 2.4 inch, ar intra mai mult in git. Si cum la 308 tubul in camera de ardere se sprijina pe umar in la declansarea focului (vezi Sectiunea precedenta de Teorie), saltul proiectilului ar fi mai mare decit cei 0.004 inch pe care ii dorim. Cu cit ar fi acest salt mai mare? Ar fi mai mare cu cit a intrat proiectilul mai mult in git la asezarea in tub, adica cu diferenta de lungime dintre tubul Hornady de referinta si tubul prelucrat de noi.
Asadar lungimea totala precalculata (2.240 inch) trebui re-ajustata cu diferenta de lungime intre tuburi. Aceasta diferenta de lungime e usor de masurat cu micrometrul RCBS (Fig.13, Fig.14)
Fig. 13 Masurarea tubului nostru real - a se nota referinta de cca -2.5 linii fata de reperul zero (adica -0.0025 inch)
Fig. 14 Masurare tubului sablon de la Dispozitivul Hornady - a se nota referinta de cca - 6.5 linii fata de reperul zero (adica -0.0065)
Din masuratorile cu micrometrul RCBS diferenta dintre tubul real (pe care il incarcam) si tubul de la Dispozitivul Hornday este de 0.0065-0.0025= 0.004. Asadar tubul real este mai lung decit tubul sablon de la Hornady cu 0.004 inch.
Deci in final lungimea totala de asezare a proiectilului in tubul real este 2.240+0.004 adica 2.244 inch .
Asadar matrita de asezare a proiectilului trebuie ajustata pentru o lungime de asezare a glontului in tub de 2.244 inch.
Procesul de ajustare a matritei pentru asezarea glontului este similar oarecum similar cu ajustarea matritei de redimensionare a tubului. Adica se ajusteaza matrita, se aseaza un proiectil in tubul real (Fig.15 ), se masoara lungimea dintre capul tublui si linia de referinta la glont ( Fig. 12), si procesul se repeta pina cind lungimea masurata este 2.244 inch.
La matritele de competitie si precizie, ajustarea matritei de asezare este mult mai usoara decit a fost ajustarea matritei de redimensionare a tubului pentru ca matrita este prevazuta cu un surub micrometric (Fig. 16)
Fig. 15 Ajustare matrita de asezare proiectil
Fig. 16 Surub micrometric de ajustare a adincimii de asezare a proiectil in gitul tubului
Matritele de precizie pentru asezarea proiectilului mai au o facitliate importanta pentru precizie. Atunci cind ansambul tub/proiectil este impins in matrita, proiectilul intra mai inti intr-un canal de aliniere care il mentine axial coliniar cu tubul, astfel ca atunci cind este asezat in pozitia finala, este coliniar axial cu tubul. La matritele de asezare care nu aceasta facilitate asezarea se poate face strimb (pe incercate, primele mele gloante aratau ca turnul din Pisa).
La matritele de asezare a proiectilului care nu au canal de precentrare a proiectilului inainte de asezare se foloseste o alta smecherie. Se face o prima asezare a proiectilului in tub. Apoi tubul cu cartus se roteste in jurul axei verticale cca 120 grade si se reajeaza in tub (re-introduce in matrita). Si apoi dpa aceasta a doua asezare se roteste din nout tubul 120 grade in jurul axei verticale si din nou se reaseaza. Practic aceste re-asezarei succesive cu rotiri axiale au rolul de a re-alinia proiectilul cu axa tubului. Personal am preferat sa iau o matrita cu canal de precentrare si sa nu imi mai bat capul.
Eu fac ajustarea matritei de asezare a proiectilului la lungimea finala folosind tuburi necapsate si fara pulbere in ele. Nu stiu de ce mi se pare mai safe. DAR evident ca acelasi lucru se poate face cu un tub capsat, incarcat cu pulbere la sarcina minima din progresie (42 grains). Practic odata ce matrita est ajustata am obtinut si primul cartus incarcat. Daca cumva ajustam matrita sa ajusteze mai adinc, acest cartus nu mai e un cartus de testat dar e util sa zero arma in poligon.
Dupa ce am incarcat un tub de referinta la 2.244 inch exista insa un alt aspect important care trebuie verificat. La unele arme, in special cele cu magazie detasabila lungimea maxima a cartusului este dictata de latimea magaziei, adica munitia care o incarcam trebuie sa incapa in magazie. Asadar dupa ce am creat primul cartus, trebuie verificat daca intra in magazie. Daca intra in magazie si boltul alimenteaza fiabil din magazie, am terminat cu ajustarea matritei de asezare a glontului si putem trece la pasul urmator
DACA cartusul nu intra in magazie pentru ca e prea lung, atunci continuam sa ajustam matrita de asezare a proiectilului si sa “impingem” proiectilul tot mai adinc in tub, pina cind cartusul intra in magazie. In acest caz toate masuratorile pe care le-am facut mai sus…sint…anulate si nu avem de ales. Insa odata ce cartusul intra in magazie, e bine totusi sa masuram noua lungime. Sa zicem ca noua lungime este de exemplu 2.230. Daca e asa cel putin stim ca proiectilul va face un salt de 0.018 inch pina la ghinturi (0.004+(2.244-2.230)). O alta solutie este sa incarcati si in acest caz la 2.244 in loc de 2.230, dar va trebui sa alimentati cartusele unul cite unul cu mina, nu puteti folosi magazia, ceea ce in opinia mea nu e acceptabil pentru vinatoare.
Exista aici un alt aspect de care trebuie sa vorbim. Este posibil ca teava noastra sa aiba portiunea de Freebore (adica portiunea de teava fara ghinturi) atit de lunga incit proiectilul iese din tub inainte de a atinge ghinturile. Este cazul armelor Weatherby de exemplu. In acest caz as incarca la lungimea maxima permisa de magazie. Insa aici intervine un alt aspect, este “un sfat” care am l-am vazut pe undeva si pentru mine face sens, si anume ca proiectilul e bine sa fie asezat in gitul tubului la o adincime mai mare sau egala cu diametrul interior al tubului. Adica daca incarcam pentru 308, atunci cel putin .308 inch din portiunea liniara a proiectilului trebuie sa fie in gitul tubului..ideal mai mult. Teoretic se poare si mai putin..dar pentru mine face sens ca e bine sa asezam mai adinc pentru ca proiectilul sa aiba suficienta tensiune, coliniaritate si ghidaj de la gitul tublui. Nu stiu daca chiar trebuie sa fie cel putin .308 inch pentru un proiectil .308…dar in cazul in care as putea incarca la orice lungime (cazul armelor Weatherby) atunci probabil ca as incarca la o adincime de .308 inch.
Productia muntiei pentru Ciclul 1
In sfirsit dupa toate aceasta munca sintem gata sa producem munitie. In acest punct avem matrita de asezare proiectil ajustata la lungimea dorita, avem tuburile capsate, avem progresia cu sarcinile de incarcare si sintem gata de incarcat.
Nu sint multe de spus la incarcarea propriu zisa totusi o sa explica procesul meu pentru ca ma ajuta sa evit accidentele. Nu pretind ca procesul meu este cel mai bun, dar poate va vin ideii in crearea unui proces care functioneaza pentru voi, scopul principal fiind evitarea accidentelor.
In aceasta etapa din motive de siguranta scopul meu este sa nu am mai mult de un tub cu pulbere in tavita de incarcare. Multa lume incarca cu pulbere toate tuburile din sarja, si abia pe urma aseaza proiectilele (Fig. 17).
Fig. 17 Tava cu tuburi incarcate cu pulbere - riscant in opinia mea sa am asa ceva pe masa de incarcare
In opinia mea acest proces in care avem multe tuburi in tava de incarcare (si o parte incarcate cu pulbere) poate duce la accidente pentru ca:
- Exista riscul de a rasturna accidental tavita, sau mai multe tuburi
- Dupa incarcarea tuturor tuburilor e nevoie de un pas necesar de examinare a interiourlui tuburilor cu lanterna pentru a fi ABSOLUT siguri ca toate tuburile au pulbere inainte de aseza proiectile in ele. Vrem sa fime absolut siguri ca evitam ceea ce se numeste un DUD, adica un cartus care nu detoneaza, sau si mai rau detoneaza doar capsa de initire
Inainte de a explica procesul meu trebuie sa explic pericolul cartuselor cu capsa dar fara incarcatura de pulbere (dud-s), un lucru foarte periculos. In procesul de testare, tragere etc. un asemenea cartus, initiaza capsa, care scoate proiectilul din tub si il impinge in teava. Deoarece capsa nu are suficintea energie proiectilul desi a iesit din tub nu iese din teava si ramine blocat. Daca nu sesizam acest lucru (ascultati fiecare foc, daca nu suna suficient de tare verificati ca nu aveti un dud), vom alimenta al doike cartus in teava, care cel mai probabil este un cartus bun, cu pulbere. Urmatorul cartus are foc normal, dar acum proiectilul din al doile cartus loveste proiectilul primului cartus care s-a blocat in teava. Efectul este explozia tevii, actinuii…etc. si accidente majore. ASADAR verificati si rasverificati incarcarea cu pulbere.
Procesul meu este urmatorul:
- Cintaresc o sarcina de pulbere cu balanta ( sa zicem 42 grains)
- Ia un tub din cutia Sursa (vezi capitolul anterior) si il asez in tava care a fost goala. Iau un singur tub si numai unul.
- Torn pulberea cintarita in tubul din tavita. In acest moment stiu ca am pulbere in tub, nu trebuie sa mai verifi pentru ca tocmai am turnat-o, dar instinctiv mai verfic.
- Iau tubul cu pulbere din tavita si il mut in matrita de asezare a proiectilului. In acest moment tavita este din nou goala. Daca o ating accidental nu rastorn 40 de tuburi.
- Iau un proiectil il pun in gitul tubului din matrita, actionez minerul presei si in final obtin un cartus incarcat pe care il pun in cutia Destiantie (vezi sectiune anterioara)
Prin acest proces de fiecare data cind cintaresc o sarcina de pulbere, in final obint un cartus complet si nu am niciodata mai mult de un tub cu pulbere de care trebuie sa am grija (Fig. 18).
Fig.18 Un singur tub in lucur in tava, mult mai mic riscul de a accidente si erori de incarcare
Daca nu e aparent din descriere, desi poate nu e chiar nevoie, cintaresc fiecare incarcatura.
Pentru ca procesul de cinatrie a sarcinilor de pulbere e anevoios si repetitiv, din nou incerc sa fiu sigur ca nu gresesc si decurge cam asa. Scriu pe hirite toat secventa de sarcini din progresie si de fiecre data cind incep un ciclu de incarcare de 4 cartuse, fac un semn la sarcina respectiva in progresie (o taiere diagonala in cazul meu) (Fig. 19). Dupa ce incarc toate 4 cartusele la sarcina din progresie, tai de tot din lista acea greutate. In final asez toate cartusele in cutii si notez ordinea de asezare (Fig. 19)
Figl 19 Notite, a se observa progresia de incarcaturilor (stinga sus) si apoi asezarea cartuselor de test in ordine in cutiile de munitie pentru poligon
Pentru fiecare tub, proiectil, sarcina repet procesul de mai sus si rezultatul este…Fig.20
Fig.20 Munitie gata de test - a durat mult dar am ajuns in aceasta etapa
Acum sintem gata pentru testare in poligon care va fi subiectul sectiunii urmatoare.
Multumesc,
CristianC
