.300 AAC Blackout

[Alex81]

Salutare națiune vânătorească,

Departe de mine de a porni un război al calibrelor dar am și eu o curiozitate legată de mai noul .300 AAC Blackout(zis și 7,62x35). Din ce am citit în diverse publicații online, .300 AAC ocupă un loc foarte interesant între posesorii americani de AR-uri și le permite capitalizarea a aproape 3 decenii de confruntări militare precum și conversia facilă a armelor amintite către un proiectil ce oferă numeroase avantaje(amintesc doar putere mai mare de penetrare decât 5,56 NATO sau decât varianta lui civilă apropiată-.223Rem,energii comparabile cca 1800-2000J, bătaie eficace până spre 450-500m, precizie ridicată, recul mai mare decât .223Rem dar la jumătate față de clasicul 30.06 deci ușor suportabil, versatilitate mare folosind plajă largă de gramaje de la cele supersonice cca 710 m/s până la cele subsonice de gramaje mari-peste 11,7g, rată a răsucirii glonțului de 1:8” pentru a stabiliza proiectile grele, dezvoltă potențial balistic maxim dintr-o țeavă scurtă de minim 220mm deoarece folosește pulberi cu arderi rapidă-americanii au un concept intitulat ”pistol AR”-porno cu arme interzis est-europenilor de părinții lor grijulii legiuitori , etc ). Am rulat în QuickLoad câteva variante de proiectile .308(7,82mm, de la 7g spre 12g) și rezultatele au fost foarte interesante. Cu părere de rău că nu pot publica aici tabelele balistice însă cred că poate fi folosit cu succes la orice vânătoare și în Romania într-un maxim de 300m până la mistreț, incluzându-l. Știu că în acest moment e imposibil deoarece legea iți impune o lungime minimă a tubului de 39mm pentru speciile de vânătoare uzuale(Căprior, şacal, viezure, vulpe, marmotă, cocoş de munte, castor*, lup*, pisică sălbatică*, râs* şi vidră*) dar doar ce a avut loc la începutul anului dezbaterea pentru actualizarea ordinului 395/2018.
Într-un fel calibrul acesta reprezintă un răspuns la clasicul 7,62x39 rusesc, the american style.
La capitolul muniție în Romania nu cunosc nici un armurier care să aducă așa ceva în țară, în afară am vazut că la nemți spre exemplu frankonia aduce 4-5 sortimente interesante.
Deși conversia ușoară la .300 AAC o faci ușor dintr-un AR, există variante de carabine ”clasice” în acest calibru și admit că pe mine m-ar interesa o astfel de armă, am câteva variante ”în cătare”(și să sperăm că după actualizarea ordinului totul va fi bine ).

A folosit cineva acest calibru la vânătoare(întreb că știu că sunt pe forum colegi vânători din tări cu legislație mai blândă în domeniu)?
Ce părere aveți, merită sau nu folosit la vânătoare?
Sunt curios să cunosc părerile voastre vizavi de acest calibru sau ceva experiențe legate de folosirea similarului 7,62x39 deși s-a mai scris pe forum despre el.

Mulțumesc,

[violiv]

Despre el nu. Despre 7,62x39 sau 30-30, ambele superpozabile ca si capacitate de propelent exista nenumarate experiente.
Eu cred ca e tot in "moda" actuala, aceea de a incarca tuburi mici la limita a cat pot duce si a le dota cu proiectile foarte grele pentru cata pulbere au in spate.
Pe de o parte nu e nimic nou in asta. Acum un secol, primele calibre militare foloseau niste gogoloaie raportat la tuburi, impinse la viteze mici, probabil reminiscente de la vechile arme cu pulbere neagra. Ulterior a inceput sa conteze viteza si de atunci se tot alearga dupa viteza.
In paralel, popularitatea extrema a platformelor AR a dus la aparitia de calibre cu varf mai mare decat 5,6 dar incarcate in tuburi scurte, cat sa incapa la total in magazii de 223. De la 6 la 11,5 m, ai acum la alegere.
Personal sint inca partizanul vitezei si daca se poate si masa mare si viteza mare, cu atat mai bine. Dintre cele noi, 6 mm ARC ma atrage. Mai mare de atat ca diametru, cum e 6,5 grendel, mi se pare insuficient pentru nevoile mele.

Cat despre teoreticul posibil, foarte probabil si practic ... din cand in cand, cu bafta ... mistret la 300 m cu 300-le cel nou, prefer sa nu ma pronunt. Nu de alta, da' iar starnim polemica pe subiectul cat de bun e 7,62x39 sau 30-30 ....

[violiv]

Chiar ieri am citit un articol lung, scris de o persoana importanta in lumea armelor si vanatorilor de peste ocean, cu vreo 50 de ani de experienta pe toate continentele. Articolul era exact despre tendinta moderna a vanatorilor de a nu duce cu ei "destula arma" la vanatoare. Fermecati de rezultatele deosebite obtinute la cartoane, la distante tot mai mari, folosind calibre relativ modeste, vanatorii (in special tineri), pleaca la vanatoare cu aceeasi arma ... si apoi se mira ca au cautat ore in sir si n-au gasit piesa de vanat lovita magistral, la distante la care bunicii lor nici nu trageau cu ochiul. Pentru ca avea si o parte mai tehnica, analize de viteze, energii, bla-bla, omul dadea o indicatie izvorata din lunga lui practica - pentru a afla de cat ai nevoie ca energie, la animale peste 50 kg, mai ales cand ai in minte si ceva distanta, DUBLEAZA energia considerata minima suficienta prin carti, tabele sau legi. Asta ar da o idee mult mai apropiata de realitatea practica iar pentru 300-le in discutie ar duce mistretul de la 300 spre 100 m!

[Croco]

Sunt mai multe lucruri care trebue lamurite:

1. Ma bucura ca sunt persoane care se intreaba "de ce" si depasesc conceptiile, mai mult dogmele vanatoresti. Iti trebuie o anumita energie, dar nu se specifica cat, daca se spune se dau exemple exceptiile, etc. Mai pe scurt, nimic nu se poate! Solutii nu dau dar la critica sunt campioni!

2. 300AAC nu este superpozabil cu 7,62x39, deloc. Destinatiile difera, multe difera.

Sa incepem cu destinatia. 300AAC este destinat proiectilelor grele, de 220 grains, cu un twist al tevii de 1:8, viteza corespunzatoare. Tubul are diametrul bazei de 0,378" ca si 223rem, singura similitudine (mai e si lungimea cartusului, dar nu o consider caracteristica celor doua cartuse). Este destinat armelor semiautomate, fiind facut pentru a raspunde unei nevoi. Practic, schimband doar teava la un AR15 se poate face o arma in calibrul specific.

Problema intervine la supersonice. Hill zice ca indicele de stabilitate trebuie sa fie intre 1,5 si 2. Mai mare sau mai mic determina o instabilitate tranversala, respectiv logitudinala. Si cu sufletul in rai si sacii in caruta nu se poate! Fabricantii de pulbere europeni, nu au considerat ca piata lor cere ceva specific. Si nu au dezvoltat produse noi! Au facut practic o adaptare. Daca te joci cu QL vezi spre exemplu ce da VV si capacitatea de ardere a propelantului, in cazul proiectilelor grele. De aici inconstanta si problema de repetabilitate! As merge mai degraba cu pulberi de pistol!

Revenind, vorbim de capacitati diferite intre 300AAC si 7,62x39. 24,4 grains H2O vs 35,6 grains H2O. Difera si calibrul, diametrul, umarul, mai pe scurt, totul. Daca 300AAC aproape nu are umar, 7,62 rusesc are. De aici si durata de viata a tevii difera mult.

In concluzie, fiecare calibru e destinat la ceva, daca iti trebuie, fa-ti.

PS Ca si calibru este legal: Lungimea minima a tubului este 35mm, Ordinul 1850/2020. 8 octombrie.

[Croco]

Daca au americanii nu inseamna ca ne trebuie si noua! Acesta nu este un criteriu!

E total altceva acolo!

[Alex81]

Chiar ieri am citit un articol lung, scris de o persoana importanta in lumea armelor si vanatorilor de peste ocean, cu vreo 50 de ani de experienta pe toate continentele. Articolul era exact despre tendinta moderna a vanatorilor de a nu duce cu ei "destula arma" la vanatoare. Fermecati de rezultatele deosebite obtinute la cartoane, la distante tot mai mari, folosind calibre relativ modeste, vanatorii (in special tineri), pleaca la vanatoare cu aceeasi arma ... si apoi se mira ca au cautat ore in sir si n-au gasit piesa de vanat lovita magistral, la distante la care bunicii lor nici nu trageau cu ochiul. Pentru ca avea si o parte mai tehnica, analize de viteze, energii, bla-bla, omul dadea o indicatie izvorata din lunga lui practica - pentru a afla de cat ai nevoie ca energie, la animale peste 50 kg, mai ales cand ai in minte si ceva distanta, DUBLEAZA energia considerata minima suficienta prin carti, tabele sau legi. Asta ar da o idee mult mai apropiata de realitatea practica iar pentru 300-le in discutie ar duce mistretul de la 300 spre 100 m!

Sunt de acord cu @Croco în exprimarea ideii cum că deși sunt similare în energii, .300 AAC nu este superpozabil lui 7,62x39 sau lui 30-30. Au destinații diferite. E clar că .300 AAC este obținut prin alungirea tubului lui .223 Rem și scurtarea ulterioară a acestuia dar mi-a părut interesantă versatilitatea foarte mare a unui asemenea calibru. În practică, pentru vânătoare n-aș trage cu el la mistreț la o distanță mai mare de 100-120m cum bine ai spus @violiv.
Am rulat o simulare pe un brand din muniția disponibilă pe frankonia: .300 Blackout TAC-TX BT 7.8g/120grs(https://www.barnesbullets.com/wp-conten ... ForWeb.pdf).
Uite ce a ieșit:
Tabular trajectory data at Std.ICAO Atmosphere
-------------------------------------------------------------------------------------
Gun / Ammunition : .300 AAC Blackout (SAAMI)
Bullet Type : .308, 120, Barnes TAC-TX BT 30320
Bullet Weight : 120 grains or 7.78 Grams
Muzzle Velocity : 655 m/s
Twist Length : 203.2 mm (RH)
Gyro. Stability(Despre stabilitatea giroscopică știu că dacă te situezi peste 1,5 calculat ești Ok. Cu cât mai mare, cu atât mai bine @Croco.) : 3.59
Crosswind Speed : 0.0 m/s
Ballistic Coefficient(s) (G1) :
C1_1=0.358@V>0 m/s;


Optimum trajectory information :
Optimum sight-in range (X) = 185 m
with max. ordinate above LOS at range (M)= 106 m
and max. point blank range (P)= 216 m.
-------------------------------------------------------------------------------------
Sight-in clicks, 1 click = 1.0 cm/100 m or 0.394 in/100 m
Height of sight above bore axis = 5.0 cm or 1.969 inch
Gun is zeroed-in at 185 m,
by sighting-in at level firing
-------------------------------------------------------------------------------------
Range Velo Time of Energy Path Spin / Wind- Total Sight correction Target
city flight to dage, Wind drop for setting new lead
LOS of 0.0 m/s zero range 10 m/s
-------------------------------------------------------------------------------------
·Meter m/s s Joule cm cm MOA cm Clicks MOA m ·
-------------------------------------------------------------------------------------
| 0 655 0.0000 1670 -5.0 0.0 ----- 0.0 ------ ----- 0.00
| 50 619 0.0783 1488 +5.6 0.1 0.10 2.9 -11.3 -3.88 0.78
| 100 583 0.1604 1322 +10.1 0.5 0.18 12.1 -10.1 -3.46 1.60
M 106 579 0.1707 1304 +10.1 0.6 0.19 13.7 -9.5 -3.28 1.71
| 150 549 0.2492 1173 +7.1 1.2 0.27 28.7 -4.7 -1.62 2.49
X 185 526 0.3151 1078 0.0 1.8 0.34 45.3 0.0 0.00 3.15
| 200 517 0.3442 1039 -4.4 2.2 0.37 53.8 +2.2 +0.75 3.44
P 216 507 0.3758 999 -9.9 2.5 0.40 63.7 +4.6 +1.58 3.76
| 250 486 0.4447 918 -25.0 3.4 0.47 88.0 +10.0 +3.43 4.45
| 300 457 0.5499 811 -55.3 5.1 0.58 131.9 +18.4 +6.34 5.50
| 350 429 0.6624 716 -97.6 7.2 0.70 187.7 +27.9 +9.58 6.62
| 400 404 0.7831 635 -153.9 9.7 0.84 257.7 +38.5 +13.23 7.83
| 450 381 0.9101 565 -224.6 12.8 0.98 342.0 +49.9 +17.16 9.10
| 500 361 1.0452 507 -313.0 16.5 1.13 444.0 +62.6 +21.52 10.45
| 550 344 1.1871 460 -420.3 20.8 1.30 564.8 +76.4 +26.27 11.87
-------------------------------------------------------------------------------------
M = Peak vs. L.O.S, X = Set Zero, P = Max. Point Blank Range
Elevation above Angle of Site (0.0 deg.) = 0.1558 deg.

Opinia mea:
Am plecat de la premisa că zona vitală a unui animal de dimensiuni medii ar trebui să aibă un diametru undeva între 15-20 cm și am reglat la 0 la 185 m așa cum recomandă aplicația de mai sus. Asta înseamnă că poți lovi o zonă vitală de diametrul amintit între 0 și 216 m fără probleme. Dacă ne uităm puțin și la energia dezvoltată la (P)în cazul nostru 216m, vom vedea că se situează în zona valorii de 1000j. Dacă construcția glonțului e una foarte bună, putem presupune că un animal de mărime medie poate fi fără probleme în meniul acestui glonț dar cu ceva riscuri(amintesc doar posibila lipsa de expansiune a glonțului). Mai sigur din tabelul de mai sus e cum a amintit și @violiv, 100-120 m distanță la mistreț, iar la căprior cred că merge lejer și spre 200m +.
Nu sunt de acord cu opinia lui @Croco legată de calculul stabilității problematic pentru proiectilele supersonice, tabelul de mai sus reprezintă un argument puternic. .300 AAC trage la fel de bine atât gloanțe supersonice cât și subsonice. În fapt tot ce trece de 200 grains sunt subsonice(n-are de unde suficientă pulbere să împingă glonțul la viteze supersonice) dar sunt convins că forțe speciale atât din EU cât și US îl apreciază la maxim mai ales în prezența unui amortizor de sunet.
Astea cred că sunt avantajele majore ale lui .300 AAC, bine gândit și creat spre a ocupa o nișă unde momentan nu are concurență.Muniția s-a diversificat și ieftinit, chiar și în UE(pe Frankonia costa în medie 50 Euro/20bc) Sunt de acord cu ideea că nu tot ce fac americanii reprezintă și un model de urmat dar exemplul curent mie îmi place. La ei ține de ideea de libertate și amendamentul 2, la noi într-adevăr e puțin altfel. Și da, vreau și eu un pistol AR în calibrul ăsta custom made de mâna mea.

P.S: folosesc la vânătoare .243 Win, 7x64, 7x65R, .300 WinMag, 9,3x62, dar uneori parcă aș aprecia și ceva din tagma lui .300 AAC. .223 Rem-ul l-am dat, nu mi-a plăcut. De asta vă întreb..

[Alex81]

Personal sint inca partizanul vitezei si daca se poate si masa mare si viteza mare, cu atat mai bine. Dintre cele noi, 6 mm ARC ma atrage.

Nu văd aici mare avantaj al lui 6 mm ARC în fața lui .243 Win. Ultimul are viteză mai mare, razantă mai bună și câteva sute de Jouli în plus față de ARC. Ce-mi pare interesant la ARC e că reușește performanțe apropiate de un .243 Win dintr-un tub de numai 38 mm, și e adaptabil ușor bineînțeles pe orice platformă AR. În rest la vânătoare aș rămâne cu .243 Win, că n-am voie să am AR-15(deși am văzut încărcătoare cu 2 gloanțe și pentru AR)!

[Alex81]

PS Ca si calibru este legal: Lungimea minima a tubului este 35mm, Ordinul 1850/2020. 8 octombrie.

Super, mulțumesc. Spre rușinea mea nu știam de actualizarea asta(https://legislatie.just.ro/Public/Detal ... fis/231513).

Întrebare: Cunoaște cineva vreun armurier care aduce muniție .300 AAC în România?

[violiv]

Personal sint inca partizanul vitezei si daca se poate si masa mare si viteza mare, cu atat mai bine. Dintre cele noi, 6 mm ARC ma atrage.

Nu văd aici mare avantaj al lui 6 mm ARC în fața lui .243 Win. Ultimul are viteză mai mare, razantă mai bună și câteva sute de Jouli în plus față de ARC. Ce-mi pare interesant la ARC e că reușește performanțe apropiate de un .243 Win dintr-un tub de numai 38 mm, și e adaptabil ușor bineînțeles pe orice platformă AR. În rest la vânătoare aș rămâne cu .243 Win, că n-am voie să am AR-15(deși am văzut încărcătoare cu 2 gloanțe și pentru AR)!

Puse unul langa altul, adaugand disponibilitatea munitiei la noi, noul ARC nu aduce niciun avantaj palpabil, e foarte adevarat. E uimitor ca scoate 10% mai putin ca 243 dintr-un tub pe jumatate. Uimitor pentru cine n-a intrat un pic mai adanc in maruntaiele balisticii interne. Care zice pe scurt ca plecand de la un minim trebuie sa adaugi progresiv tot mai multa si mai multa pulbere pentru un plus din ce in ce mai mic de viteza, pana la un alt prag dincolo de care nu mai scoti mare lucru. Am experimentat mai pe larg cu tuburi diferite si acelasi proiectil de 7,62 pentru ca am avut sau am de la 7,65 de pistol Carpati pana la 30-378 wby, trecand prin tokarev, ak, 308, 30-06, 300 wm, 300 wby.
As lua 6 PPC sau 6 ARC ca si baza iar cele mai mari, ca 243, necunoscutul 6x57, 243 wssm, 6x62, 6-06, etc. ca si progresii.
Ma tenteaza pentru ca am ajuns in posesia unei carabine a carei actiune este special dimensionata pentru el, fiind la origine in 5,6 PPC USA dar a carei teava s-a cam dus si nici cartuse nu mai gasesc. Fiind o culata mica iar noul ARC functionand perfect cu tevi de 50 cm, ma gandeam la o arma micuta, usurica, ceva mai potenta ca un 223.
Personal nu sint asa amator de AR-uri. Cel putin nu varianta mica, aia la origine in 223. Mi se pare mult prea grea si mult prea scumpa.
Pe de alta parte, n-am absolut niciun cuvant de zis impotriva pasiunii altora, impotriva pleiadei de calibre aparute pentru a functiona pe platforma asta. Ma bucur sincer pentru orice apare nou si, mai ales, prntru ce ramane in piata dintre noutati, dovedind ca are valoare.
Mi-a placut sa incerc 7,62x39 din AK, SKS sau CZ 527 si nu m-as feri sa incerc noul 300. Cel putin tot atat de mult pe cat mi-as dori sa incerc mai vechile sau mai noile 4,5 sau 5 mm.

[violiv]

https://www.rifleshootermag.com/editori ... sia/329695

Uite unul si mai eficient!

Gurile rele zic ca dezvoltarea lui a fost accelerata de razboiul din Cecenia, desi ideea exista cam de pe cand a aparut si fratele mic 5,6x39.
Soldatii rusi care stiau sa traga foarte bine au vazut iute ca in lupte de strada, de pe o parte pe alta a drumului, e nasol sa tragi neamortizat ... zgomotul impuscaturii te transforma in urmatoarea victima. Asa ca au folosit destul de intens armele rusesti de biatlon, in 22 lr. Suficient de precise cat sa plaseze un glontisor intr-o moneda la 50 m si suficient de tacute cat sa nu te dea de gol.
Avand deja cunoscutul 9,3x64 drept calibru intermediar in dotare, rusii au scos repede 9x39, punand varful lor de 9,3 in tubul putin modificat de 39 ... dar si arma pentru el, o semi compacta, cu teava scurta amortizata ... si combinatia s-a dovedit extrem de eficienta impotriva oricarui fel de vesta sau casca pe distante de lupta urbana.
Acu' vad ca l-au descoperit si americanii si zic ca depaseste semnificativ ce poate 300 AAC, trase din aceleasi tevi scurte-scurte.

20 cm e deja prea mult pentru un "pistol", tot mare, greu si nu prea folosibil cu o mana este. 31 cm este o pusca mica-mica-mica .... si perfect legala.

[violiv]

https://www.egun.de/market/item.php?id=14776850

https://www.egun.de/market/item.php?id=9668784

Asa ceva nu mi-ar displacea! Pret decent, arme compacte, fara probleme cu legile din Ro.

Ca tot mai povestim si din vise, visez si eu la o arma asa micuta, numa' buna de agatat de grilajul de la masina de vanatoare, la indemana oricand .... cum mai vezi pe la americani.

[Alex81]

https://www.egun.de/market/item.php?id=14776850

https://www.egun.de/market/item.php?id=9668784

Asa ceva nu mi-ar displacea! Pret decent, arme compacte, fara probleme cu legile din Ro.

Ca tot mai povestim si din vise, visez si eu la o arma asa micuta, numa' buna de agatat de grilajul de la masina de vanatoare, la indemana oricand .... cum mai vezi pe la americani.

O știu, e una din variantele ce le-am luat în calcul pentru un .300 AAC. Îmi place că e takedown dar are dezavantajul unei arme relativ grele(2,9-3kg), și e single shot(nu că asta m-ar deranja). Nu înțeleg de ce Bergara pune țevi semi-weight(de 17mm diametru la vârf) pe arma asta, mai ales că e single shot și distanța în timp între 2 focuri e relativ mare deci nu se încălzește țeava atât de ușor să deschidă grupajul și să pierzi precizia tirului. Nu e la fel de rapidă ca o armă semi, nu?
https://www.bergara.online/en/rifles/ba ... ack-rifle/

Mai iau în calcul și modelul ăsta în .300 AAC, relativ ușor de adus în țară:
https://www.voere-shop.com/en-gb/shop/V ... p159417102
Bolt action, greutate foarte mică(2kg), preț relativ bun, încărcător de AR15, nu e takedown. Au fost câteva de vânzare și pe la noi pe earme în .223Rem. Avem chiar și importator dar nu știe să spună termene de livrare..

[Alex81]

https://www.rifleshootermag.com/editorial/the-9x39-a-new-cartridge-from-russia/329695

Uite unul si mai eficient!

Gurile rele zic ca dezvoltarea lui a fost accelerata de razboiul din Cecenia, desi ideea exista cam de pe cand a aparut si fratele mic 5,6x39.
Soldatii rusi care stiau sa traga foarte bine au vazut iute ca in lupte de strada, de pe o parte pe alta a drumului, e nasol sa tragi neamortizat ... zgomotul impuscaturii te transforma in urmatoarea victima. Asa ca au folosit destul de intens armele rusesti de biatlon, in 22 lr. Suficient de precise cat sa plaseze un glontisor intr-o moneda la 50 m si suficient de tacute cat sa nu te dea de gol.
Avand deja cunoscutul 9,3x64 drept calibru intermediar in dotare, rusii au scos repede 9x39, punand varful lor de 9,3 in tubul putin modificat de 39 ... dar si arma pentru el, o semi compacta, cu teava scurta amortizata ... si combinatia s-a dovedit extrem de eficienta impotriva oricarui fel de vesta sau casca pe distante de lupta urbana.
Acu' vad ca l-au descoperit si americanii si zic ca depaseste semnificativ ce poate 300 AAC, trase din aceleasi tevi scurte-scurte.

20 cm e deja prea mult pentru un "pistol", tot mare, greu si nu prea folosibil cu o mana este. 31 cm este o pusca mica-mica-mica .... si perfect legala.

Fix ăsta e motivul pentru care îmi place platforma AR. Este modulară și extrem de customizabilă, cam faci ce vrei din ea și nu are nici dezavantajul greutății. Am văzut platforme AR în .300 AAC cu țeavă de 16” undeva pe la 2,8 kg, dacă mergi pe pistol AR cu țeavă de 8-12” probabil că ai în jur de 2,5 kg.

Acum clar că din cauza războiului de la vecinul Ucraina și embargourilor impuse Rusiei nu vom mai vedea prin magazine nici măcar clasicul mp155. Oricum dezvoltarea 9x39 este rezervată doar militarilor.
Nu cred că rușii folosesc vârfurile de la germanul împrumutat 9,3x64, e o diferență între ele. 9x39 folosește un glonț de 9,25mm pe când 9,3x64 folosește un glonț de 9,3mm în diametru, deși admit că e ușor de schimbat o linie de producție gloanțe de la unul la altul. 0,05 contează
În schimb, .300 AAC folosește cel mai popular glonț american în diametru de .308(7,8mm) și are acces la o bază de producători și sortimente enormă, mai ales că el le trage fără probleme pe toate. Dacă mai și reîncarci muniție(într-o țară sănătoasă la legi) calibrul vine oricui turnat ”ca o mănușă”. Durata de viață a țevii este estimată la peste 10-20k gloanțe, ceea ce-i incredibil.

[Croco]

Sunt de acord cu @Croco în exprimarea ideii cum că deși sunt similare în energii, .300 AAC nu este superpozabil lui 7,62x39 sau lui 30-30

Nu am zis asa ceva! Si la energii sunt diferite!
1. Proiectilul ales este un monolit, care are total alt comportament. Ai sustinut la un moment dat ca “daca proiectilul este contruit bine” - ce inseamna?
2. Suprastabilizarea are ca efect pierderea in precizie. Este gresit faptul ca stabilizarea dinamica cu cat este mai mare cu atat mai bine! Atunci se faceau toate cu pas strans!
3. 6mm ARC nu are nicio treaba cu 243 win. Difera capacitatea, proiectilele, vitezele, diametrele tuburilor, etc Primul e mult mai capabil! Dupa parerea mea, 243w reprezinta vechiul: este depasit din multe puncte de vedere.

[Croco]

300 AAC trage la fel de bine atât gloanțe supersonice cât și subsonice. În fapt tot ce trece de 200 grains sunt subsonice(n-are de unde suficientă pulbere să împingă glonțul la viteze supersonice) dar sunt convins că forțe speciale atât din EU cât și US îl apreciază la maxim mai ales în prezența unui amortizor de sunet.

Gresit! 300AAC este destinat cartuselor subsonice. Ca se trag si supersonice nu inseamna ca si precis!
Pentru 300AAC subsonice se foloseste o alta pulbere. Este gresit faptul ca daca are pulbere mai putina are si viteza mai mica!

Nu sunt de acord cu opinia lui @Croco legată de calculul stabilității problematic pentru proiectilele supersonice, tabelul de mai sus reprezintă un argument puternic.

Care e argumentul?!?!

Ideea este ca nu sunt fan 300AAC, nici 9mmx39. Dar nu inseamna ca sunt impotriva lor.

[Croco]

Uite niste teste cu monolite.
http://hardhittingshootinglab.com/list-of-bullets/

[violiv]

@Alex81
Mica Voere n-a iesit cum si-a dorit producatorul. Ideea de a porni de la o platforma pentru 22 lr ca sa iasa o arma super-usoara n-a functionat tocmai OK.
Importatorii (ca-s cel putin 2) nu dau termene pentru ca nici producatorii nu mai dau iar cel din Ct n-o mai aduce pentru ca a tot reparat la ele. Poate or fi corectat intre timp greselile initiale .... unele sint corectabile, altele nu prea.
Eu am reparat una, a trebuit desfacuta bucatele si am vazut ca este "extrem de la limita".

[violiv]

@Croco
Se compara orice, chiar si mere cu morcovi. Nu cred ca-i asa mare greseala sa pui alaturi cel mai nou "6 mm" si "cel mai cunoscut". Ai o baza de referinta cat de cat cunoscuta.
Nu cred nici ca proiectilele sint atat de diferite. Se incarca 243 cu proiectile de peste 100 gr dupa cum si noul ARC a inceput sa fie testat de diversi entuziasti cu proiectile mai usoare.
Da, e drept, 243-ul e vechiul. Provine dintr-o epoca in care calibrele se nasteau empiric, fara prea multa stiinta la mijloc. Nu e tocmai cel mai echilibrat, mai precis intrinsec, bla-bla. Dar ramane inca cel mai folosit de vanatori, cel mai cunoscut si e usor sa-l pui alaturi ca termen de comparatie pentru ca vei gasi mai multi tragatori care sa inteleaga decat daca folosesti 6 m Dasher, sa zicem.

Cu "suprastabilizarea" e o poveste asa de luuuunga si atat de controversata incat nu merita sa ne batem intre noi si aici ... o fac altii de ceva vreme si inca nu-i transata problema.

Am testat subsonice in 308 w, ca s-au gasit si la noi. Pentru vanatoarea ce-o practic eu nu inseamna nimic, niciun fel de avantaj. Sint asa de "slabe" pe distante uzuale incat nu se potrivesc la nicio necesitate a mea. Banuiesc ca 300 AAC este mult mai potrivit ca tub pentru a lansa subsonice dar 14 g si 300 m/s sint tot aia indiferent ca le tragi dintr-un tub de 35 sau 51 mm.

[Croco]

Poti sa compari ce vrei, eu pot sa zic daca mi se pare bine sau nu! Daca parerea mea este diferita nu inseamna ca sunt impotiva ta ! A nu se intelege gresit!
Cunosc persoane care cred, inca cred, ca 243win se preteaza pentru trageri la distanta. Poate doar diametrul tevii poate! Li s-a spus si au crezut. Nu au verificat! De aceea cred ca @alex81 este pe drumul bun! Invat mai multe cand cineva nu e de acord cu mine, cand ma scoate din zona confort! De aceea alegerile mele sunt neasteptate; de multe ori fac invers decat imboldul! Constient!
6mmARC si 243win
1. 34 grain H2O vs 54 grains H2O
2. 0,44 vs 0,47 diametru
3. 1:8” vs 1:10” twist
Diferentele sunt clare! Unul poate sa traga proiectile grele, unul nu!
Daca poti sa compari un portar cu un atacant la fotbal, nu ai decat!

Mai degraba compari 6xc cu 243win. La capacitate! In rest difera!
Dupa parerea mea, 243win sta bine langa 6,5x68.

[violiv]

Perfect de acord! Din lipsa unui acord total se nasc noutatile.
Pe cel mai vestit forum de tragatori exista o pagina dedicata lui 243. Cu bune si rele, cu minusuri si cum pot fi corectate, cu evolutii multiple ale tubului, tevilor, etc. Evident ca daca a avut nevoie de atatea imbunatatiri nu s-a nascut perfect. Aici sint perfect deacord. L-am dat ca exemplu pentru ca, la fel ca uratul ala de 6,5x68, este cunoscut si folosit. Cum la fel de cunoscute si folosite sint calibrele Weatherby, cu la fel de multe minusuri constructive.
Cum destinatiile gloantelor sint extrem de diferite si alegerile calibrelor sint la fel.
Foarte probabil ca de as locui undeva unde se poate practica legal vanatoarea sacalilor la chematoare, cu amortizor, in fundul curtii, 300 AAC ar fi alegerea ideala - eficient la asta, silentios, fara riscuri de accidente la distanta, fara recul, etc. Pentru ca nu pot face asta, nu-mi foloseste la nimic. Ca si curiozitate, pentru colectia de fieratanii din dulap, e pe undeva pe acelasi plan cu 470 nitro ... sa zic asa.

[Alex81]

[/quote]
Gresit! 300AAC este destinat cartuselor subsonice. Ca se trag si supersonice nu inseamna ca si precis!
Pentru 300AAC subsonice se foloseste o alta pulbere. Este gresit faptul ca daca are pulbere mai putina are si viteza mai mica!

Care e argumentul?!?!
[/quote]

Din tabelul de calcul al aplicației QuickLoad rezultă o stabilitate giroscopică mai mare decât minimul 1,5 necesar pentru un zbor optim fără efecte nedorite(în principal răsturnare în zbor în direcția de înaintare, etc.). Calculul din ce poate fi observat este făcut pentru un glonț de 7,78g/120 grains, deci un supersonic din plaja inferioară de gramaje ce pot fi trase în acest calibru. Twist rate-ul țevii pentru care s-a calculat este de 8”. Când spui că ”se trag și supersonice dar nu precis” te gândești cu sigurață la influencerul american Don Miller care teoretiza(prin simplificarea formulei lui Greenhill) că dacă un proiectil se învârte mai repede decât optimul, adică depăsește raportul ăsta ideal de maxim 2(raport între tendința rotației de a ține glonțul pe traiectorie stabil și al forțelor aerodinamice de a-l destabiliza), el nu mai poate fi precis deoarece riscă să aterizeze pe sol cu vârful în sus dar perfect stabil și cumva pe parcurs pierde din precizie prin rotația glonțului în jurul centrului imaginar al traiectoriei pe care a fost tras. Fenomenul ăsta probabil că apare la piese de artilerie ce trag proiectile grele și foarte grele, la distanțe mari și foarte mari și sub unghiuri adesea de peste 30 grd. Nu cred că apare fenomenul în practica armelor de foc mici despre care vorbim acum, dar sunt de acord cu ideea că cu cât învărți mai repede un glonț, cu atât imperfecțiunile constructive și densitatea diferită de material în varii zone precum și poziționarea centrului de greutate duc la o rotație neechilibrată, cu bătaie radială mare ce într-adevăr îți poate scădea precizia tirului scoțând glonțul în afara trasei ideale. Între 1:8” și 1:10” poate exista o diferență(pe același glonț) de 100k rot/min, ceea ce e foarte mult. Glonțul poate fi afectat fizic de enorma forță centrifugă la care este supus și își poate modifica forma și consistența în timpul zborului ceea ce duce iarăși la o pierdere a preciziei. Pe undeva Miller are dreptate. Mai mult, un contraargument la ideea asta a lui Miller ar fi faptul că rotația și viteza de inaintare a glonțului nu scad direct proporțional. Mai mult pierzi din viteza decât din rotație. Asta înseamnă că, în practică, există un punct de la care stabilitea giroscopică a proiectilului este mai mare pe traiectoria decât la ieșirea acestuia de pe țeavă(unde este calculat).
Uite un filmuleț interesant ce fotografiază slo-mo 2 .300 AAC (supersonic și subsonic) și înainte de ele un .50 bmg. Din ce se observă curgea aerului pe glonțul subsonic(în anumite paliere de viteză) devine supersonică și îi poate influența traiectoria și implicit precizia, nu spun că n-ar mai fi precis din punctul nostru de veder.e În schimb glonțul supersonic în regim este mult mai predictibil și stabil și într-adevăr când intră in regim transonic pot apărea fenomene nedorite care să-i influențeze precizia(curgea aerului devine subsonică în anumite zone și supersonică în altele, ceea ce crează șocuri).
https://www.youtube.com/watch?v=BPwdlEgLn5Q

O altă idee pe care o susțin: la aceeași cantitate de pulbere dar gramaje diferite ale gloanțelor de același calibru întotdeauna vitezele vor fi diferite(glonțul mai greu cu același tip de pulbere va avea întotdeauna o viteză mai mică la coeficienți balistici apropiați).

[Alex81]

@Alex81
Mica Voere n-a iesit cum si-a dorit producatorul. Ideea de a porni de la o platforma pentru 22 lr ca sa iasa o arma super-usoara n-a functionat tocmai OK.
Importatorii (ca-s cel putin 2) nu dau termene pentru ca nici producatorii nu mai dau iar cel din Ct n-o mai aduce pentru ca a tot reparat la ele. Poate or fi corectat intre timp greselile initiale .... unele sint corectabile, altele nu prea.
Eu am reparat una, a trebuit desfacuta bucatele si am vazut ca este "extrem de la limita".

Din ce am vb cu dl de la Constanța(importatorul) mi-a zis că au fost ceva probleme cu ele dar minore, și că unii useri și le-au reparat singuri. Problema mai mare cu termenele de livrare într-adevăr vine de la producător, deși în alte zone ale UE arma e foarte ușor accesibilă(vorbesc de dealerii germani).
Același fenomen l-am pățit recent cu Browning Bar-ul achiziționat nou în .300WinMAg. Am sunat la arw și le spun că vreau și eu un BAR nou, în plastic, versiunea hand-cocked, cu țeava musai de 56 cm, DBM. Bineînțeles că nu era disponibilă decât cea cu țeava de 53 cm și n-au știu să-mi dea un termen de livrare zic ei că tot din cauza producătorului. Nici măcar nu voiau să ia avans pentru arma respectivă, nefiind siguri c-o pot livra. A rămas că ”mă sună ei când vor mai aduce”!
Am rezolvat problema cu un dealer din Germania care deși n-o avea pe stoc în 2 saptămâni a adus-o.

O fi corect așa, să fim pe post de maimuță europeană?

[violiv]

La cate arme cumparam in Ro ma mir ca ne mai raspund la telefon ....

[violiv]

Revenind la subiect, imi place discutia asta si imi plac interlocutorii.
Imi place pentru ca faceti parte dintr-o generatie care s-a nascut cu informatia la indemana si pentru ca sinteti dintre cei (putini) care stiu s-o acceseze si sa beneficieze de ea.

Imi mai place pentru ca imi aminteste de discutii de acum 15 ani, cand mai toate erau ipoteze si teorii si aproape ca nu exista o modalitate practica de verificare stiintifica a lor.
Imi place pentru ca imi amintesc cate chestii nemaipomenite s-au descoperit in astia 15 ani.
Pana mai ieri nu se stia decat ca glontul pleaca de aici si ajunge acolo dupa niste legi "extraterestre" sau "pagane" ... depinde pe cine intrebai.
Zborul proiectilului, de care tot vorbim, e ceva cunoscut bine, vazut pe film de doar cativa ani. Vibratia si undele din teava, la fel.
Pana mai ieri trebuia sa tragi sute sau mii de cartuse ca sa-i construiesti o tabela si azi te joci pe telefon un si afli unde va poposi pe tinta glontul tau daca mai pui in tub cateva grauncioare de pulbere.

Ce nu aveti mereu in minte este ca, din imensul numar de oameni care trag cu arma, doar pe o catime ii intereseaza ce si cum se intampla. Marea lor majoritate nu vor decat efectul in tinta.
Da jos 6,5x68 animalul spre care indrept arma? Daca da, ma doare fix la basca lungimea prea mare a tubului, cantitatea imensa de pulbere irosita, bla-bla-bla.
Chiar si intre cei atrasi de trasul la distante un pic mai mari, nu-s multi curiosi. E mult mai usor sa mergi pe "retete sigure" si sa imprumuti din experientele reusite ale altora.
Faptul ca inca sintem angrenati in discutia asta, chiar daca avem pareri un pic diferite, pe mine chiar ma bucura.
Nu spun ca se va naste cine stie ce descoperire din asta dar m-as bucura ca macar unul dintre putinii cititori ai subiectului sa aleaga urmatorul calibru o idee mai orientat.

[Croco]

[quote="Alex81"][/quote]
Nici nu vreau sa fii de acord cu mine!
Am renuntat la QL cand am renuntat la Windows. Nu este o referinta in domeniu. Nu se fixeaza ceasul dupa el. Faptul ca iti calculeaza un coeficient giroscopic, mai mare sau mai mic, nu inseamna nimic. Nimic!
Nu calculeaza precizia, nu rostogolirea proiectilului! Ceea ce calculeaza, face relativ!
Faptul ca citezi o tabela balistica nu e un argument! E doar un calcul in functie de un anumit input.
La o parte din subiect, ti-ai raspuns. Rotirea trasversala prea mare creeaza un unghi de incidenta intre axul proiectilului si cel al tevii prea mare, determinand lipsa de precizie. Stabilitatea giroscopica, neadaptata, determina rostogolirea proiectilului doar in cazuri extreme, de cele mai multe ori lipsa de precizie fiind caracteristica. Acum mai bine de 10 ani, am vandut o arma tocmai pentru ca nu gaseam munitie cu proiectile grele. Doar doua cutii am gasit! Avea o precizie formidabila fata de proiectilele normale, usoare.

Vis a vis de cantitatea de pulbere, ai in QL, o rubrica sau un indicator, “burn propellant”. Daca nu e 100% sunt probleme de repetabilitate. Se calibreaza programul, in special coeficientul de ardere, in functie de masuratorile din teren. Temperatura, capacitatea tubului, dimensiunea, etc au un rol mare, mare de tot. Programul are o alta destinatie dar merita cercetat.

@violiv
Ceea ce spui este ca imbatranim; fiecare generatie se adapteaza la ceea ce are. Daca acum 20 de ani era o provocare sa montezi o luneta, acum influenta mediului asupra balisticii exterioare e mai importanta. Peste alti ani, mixarea pulberilor sau ceva ce nu facem acum o sa suscite interes. Lucrurile se schimba.
Schimbarea vine de tineri!

[Alex81]

Nici nu vreau sa fii de acord cu mine!
Am renuntat la QL cand am renuntat la Windows. Nu este o referinta in domeniu. Nu se fixeaza ceasul dupa el. Faptul ca iti calculeaza un coeficient giroscopic, mai mare sau mai mic, nu inseamna nimic. Nimic!
Nu calculeaza precizia, nu rostogolirea proiectilului! Ceea ce calculeaza, face relativ!
Faptul ca citezi o tabela balistica nu e un argument! E doar un calcul in functie de un anumit input.
La o parte din subiect, ti-ai raspuns. Rotirea trasversala prea mare creeaza un unghi de incidenta intre axul proiectilului si cel al tevii prea mare, determinand lipsa de precizie. Stabilitatea giroscopica, neadaptata, determina rostogolirea proiectilului doar in cazuri extreme, de cele mai multe ori lipsa de precizie fiind caracteristica. Acum mai bine de 10 ani, am vandut o arma tocmai pentru ca nu gaseam munitie cu proiectile grele. Doar doua cutii am gasit! Avea o precizie formidabila fata de proiectilele normale, usoare.

Vis a vis de cantitatea de pulbere, ai in QL, o rubrica sau un indicator, “burn propellant”. Daca nu e 100% sunt probleme de repetabilitate. Se calibreaza programul, in special coeficientul de ardere, in functie de masuratorile din teren. Temperatura, capacitatea tubului, dimensiunea, etc au un rol mare, mare de tot. Programul are o alta destinatie dar merita cercetat.

@violiv
Ceea ce spui este ca imbatranim; fiecare generatie se adapteaza la ceea ce are. Daca acum 20 de ani era o provocare sa montezi o luneta, acum influenta mediului asupra balisticii exterioare e mai importanta. Peste alti ani, mixarea pulberilor sau ceva ce nu facem acum o sa suscite interes. Lucrurile se schimba.
Schimbarea vine de tineri!

Am avut și eu o tentativă de a mă îndepărta de Windows dar concluzia a fost că nu merită. Prea multe programe de care am nevoie le găsesc exclusiv numai pe Windows. Am folosit MacOs, MacOs cu Windows, Linux, Windows cu Linux(Ubuntu-prefer LTS-urile, Debian, Linux Mint, etc) dar nu merită efortul. Când voi găsi un Os pe care să funcționeze Catia, Ansys, SolidWorks și altele din gama CAD-CAM-CAE(dar și alte miriade de aplicații folositoare) mă gândesc serios să mă portez(W10 deocamdată e super stabil și Ok). Apropo, uite o chestie pe care am făcut-o și eu în Ansys dar pentru un glonț în regim supersonic:
https://www.youtube.com/watch?v=iE_Pnzk ... L&index=20

Procesul ar fi așa:
1. Modelare proiectil în SolidWorks, 1.1. Simulare regim supersonic de viteză(flow simulation). Dacă forma e optimă și analiza 1.1 arată cât de cât Ok trec la pasul:
2. Analiză dinamică în Ansys WorkBench FluidFlow(-rotația glonțului în deplasare supersonică într-un fluid ideal(aer în cazul nostru) în increment de timp pe o distanță evaluată. Viteza și rotația nu mai sunt constante, descresc cu distanța și timpul. Dacă totul merge bine, mă enervez și trec la pasul 3.
3. Ansys WorkBench FluidFlow legat de Ansys ExplicitDynamics și glonțul poate întâlni o placă de metal de o anumite grosime, în varii distanțe și configurații, în care putem observa deformările suferite și un model teoretic al impactului. Totul în imagini frumos colorate și cu valori teoretice!
Datele modelului teoretic le iau din QL, nici o surpriză nu?

QL, te contrazic iarăși, este o referință în domeniu. Obișnuiesc uneori să verific informațiile producătorilor de muniție în felul următor: rulez o simulare în QL bazată pe informațiile generale date de producător(calibrul, tipul glonțului, coeficientul aerodinamic, pulberea uzual folosită-deși nu e dată explicit de producător,) și obțin niște valori teoretice la o lungime de țeavă dată(cu exact același twis rate) și compar cu ce oferă producătorul din punctul de vedere al energiei la gura țevii, al vitezelor și energiilor dezvoltate la varii distanțe, al căderii glonțului între 0 și 300m sau cât oferă info producătorul, și al reglajului optim MRD. Dacă toate valorile coincid desfac un cartuș și cântăresc cantitatea de pulbere și o compar cu ceea ce îmi dă aplicația. Până acum am făcut asta pentru Norma, RWS, S&B. Primele 2 stau extrem de bine, calculul teoretic e la mg cu cantitatea de pulbere din cartuș. S&B a ieșit mai mereu in ecart mai mare. Deci, aș spune că QL este o referință în domeniu. O să încerc să fac rost și de un dispozitiv de măsură al vitezei glonțului să compar valorile teoretice adaptate armelor mele(calculate cu QL) vs măsurători practice. Încearcă o versiune mai nouă de QL(3.9 cu bază de date actualizată). Dacă vrei să-ți faci un wildcat propriu și personal ai și QuickDesign, deși mai pot recomanda un program care include ambele tipuri de software cu o bază de date de asemenea fantastică: germanul GRT(GordonsReloadingTool). Germanul ăsta integrează prin port serial și cu varii instrumente de măsurare(viteză, presiune cu traductoare piezo pe țeavă. Degeaba face el multe, aberațiile noastre legislative în domeniul armelor și vânătorii sunt sublime.
Zic de asemenea că în tabela aia balistică e un argument sub forma unui model matematic care îți oferă valorile alea iar pentru mine dovedit cum am descris mai sus funcționează, dă valori consistente cu realitatea(sau cu partea care ne interesează din ea ). Cât despre pulbere și arderea incompletă pot spune că n-am văzut niciodată un caz în QL de ardere completă, asta în condiția în care am desfăcut cartușe și am constatat identiatea valorilor măsurate(teoretic vs practic).
Acum ”revenons-en à nos moutons”, thumbs up sau thumbs down pentru .300 AAC la vânatoare în România?

[dtdpuu]

hihihi...cite s-au petrecut pe aici ...foarte bine.

O sa incerc sa comentez pe sarite...dupa cum am citit adica

1) 300 AAC.

Ca si la orice tema tehnica care o abordez, incerc sa vad padurea de copaci intii, daca se poate, asta inainte de a ma scufunda in socoteli si investigatii....nu de alta, dar timpul si energia sint limitate.

Aici in US AR15 pot spune ca e un fenomen, adica este arma semi cea mai raspindita. Ca urmare toti producatorii si "wildcaters" incearca sa ii extinda utilitatea...pentru ca toata lumea are cite una (chiar eu nu am..hihi). Si cuma a spus violiv, lumea ar vrea sa o foloseasca si la vinatoare de de strutz cu coarne daca se poate si chiar la pescuit daca cineva are putea sa o adapteze credibil Asadar fiecare incearca sa produca un calibru ca sa capitaleze pe successul de piata al AR15. Printre altele tzshpe calibre a aparut 300 AAC care nu face altceva decit il face legal la vinatoare (fiind calibru 30) in anumite jurisdictii si ...chipurile il face subsonic pentru autoaparare. Toate aceste calibre derivate din tubul de 223 au, natural O LIMITARE MAJORA, adica capacitate tubului. Oricit ai ingrasha, sau subtia glontul care il viri in tubul de 223 si orice pulbere majica pui, tot in jur tot in zona 1500-2000 Jouli de energie obtii, cu variatiile corespunzatoare de viteza in jurul acestei energii.

Asadar in opinia mea 300 AAC "din proiect", e un calibru limitat, e bun la un singur lucru, sa tragi calibur .30 din AR15 si in rest e depasit la orice marime de majoritatea calibrelor clasice si mai noi in calibrul .30. In opinia mea pentru Europa si Romania...este practic inuti. De fapt ca multe alte calibre car se nasc dintr-o nisha...probabil se va stinge incetishor.

De notat insa ca exista citeva calibre care sint utile in opinia mea si pot fi trase din AR15 dar nu sint bazate pe tubul de 223. Prezinta utiliate:
- 6 mm ARC...dar doar daca ai AR 15, daca nu 6mm are multe variante, inclusiv batrul 243 care este foarte raspindit, o gramda de munitie, si retete de incarcare. Inca nu am tras cu 6 mm ARC, dar urmeaza, un prieten tocmai si-a luat o teva pentru AR15 in 6 mm ARC
- 450 Bushmaster - din nou un calibru de nisa...dar se intimpla sa fie o nisha din statul meu. Este un calibru care se intimpla ca e legal in anumite state din US in zona de vinat cu lisa. Adica de curind s-au adoptat in zona de lisa si calibre de pistol cu tub de anumita lugime. Se intimpla ca 450 Bushmaster intra in legalitate cu avantaje balistice mari fata de proiectilul unic de lisa. DAR din nou este o nisa, care nu cred ca se aplica la Romania.

2)QuickLoad in opinia mea este util...in special pentru predictii si analize. De asemenea ar fi util daca ai un calibru nou pentru care nu exista retete de incarcare, daca vrei sa ghicesti reteta optima, sau suprapresiunea,sau cum spune colegul, pentru simularea munitiei de fabrica (dar ar trebui sa stii pulbere, ceea ce e nu e asa simplu de ghicit, producatorii au pulberi speciale uneori). L-am folosit o vreme (acum nu mai am licenta valida), dar am ajuns la concluzia, ca la calibrele uzuale, exista atit de multa informatie de re-loading ca au facut altii socotelile preliminare si eu oricum in final tot trebuie sa experimentez. Asadar daca experimentez incepind de la retee stiute, tot masuratorile sint cele care le notez...pentru acelea sint rezultate si pe baza lor fac tabele balistice. Asadar, pina la urma am renuntat la QuickLoad...ma tenteaza insa sa il cumpar din nou.

3) @Alex81, Referitor la stabilitate in zbor/etc. pe undeva cred ca am dezbatut subiectul, de fapt aici. https://www.vinatorul.ro/public/forum/viewtopic.php?f=122&t=12422&p=258568&hilit=Calcule+Balistice+pentru+Vinatoarea+La+Distanta#p181335

Daca nu ai ajuns sa citesti (poate ai citit) cartea lui Brian LItz referitor la balistica, citeste-o, o sa iti placa. E practica, metodica si matematica si cu justicari. Cam tot ce povestim noi este deja acolo.



CristianC

[violiv]

Apropo de spin, stabilizare si "dat peste cap", a reusit careva sa demonstreze, filmeze cum chiar se da peste cap un proiectil in zbor in absenta unei stabilizari giroscopice eficiente? Adica sa se roteasca ca un gimnast in jurul barei?

Intreb pentru ca eu am gasit doar un experiment in "tunel de vant" la viteza subsonica. In acel experiment proiectilul rotit insuficient pentru stabilizare incepea sa oscileze, varfului lui sa descrie vestita floricica tot mai mare .... pana cand ajungea "pe lat" si apoi asa ramanea! Pe lat fiind oscila usor si atat. In veci nu a ajuns cu fundul in fata apoi iar pe lat apoi iar cu varful in fata. Ceva cam cum se intampla cand lasi o moneda sa cada vertical in apa, ea se suceste progresiv si se duce osciland la fund.

La viteza supersonica o fi altfel, habar n-am. Dar mi-e greu sa cred ca e foarte diferit si ca un glont nestabilizat va zbura spre tinta ca un topor sau cutit aruncat, tot rotindu-se in jurul unei axe perpendiculare pe directia de zbor.

D-nul Litz m-a convins insa ca vestita floricica descrisa de varful unui proiectil ii schimba acestuia practic forma ... la viteza cu care se roteste face ca proiectilul sa nu mai fie ascutit ci virtual bont, cu alt coeficient balistic, cu alta traiectorie de zbor si altfel afectat de vant. Si pentru ca nu poti "prezice" evolutia florii de la un cartus tras la altul, fiecare o va lua un pic in alta parte si va ajunge in tinta la distanta suparator de mare de precedentele.

Imi amintesc de un alt coleg roman de peste ocean, tragator numai de poligon, aproape enervant de minutios si de precis in ce facea si care se apucase de ceva experimente cu 300 wm si noile (pe atunci) proiectile de 220-230 gr. Initial le-a tras din teava armei lui, cu pas de 11". Si ne-a aratat niste grupuri la 400 cam cum si-ar dori un vanator sa-i iasa la 100. Apoi ne-a spus ca a schimbat teava cu una cu ghinturi cu pas progresiv de la 11" la 9" .... pentru ca avea o impresie cum ca 11" nu stabilizeaza bine lungile proiectile. Impresie rezultata din tras la 1200-1500 si peste. Asta desi numerele de prin programe ziceau ca 11" ar fi suficient. Impresia s-a dovedit reala si noua teava se purta mai bine cu proiectilele cele lungi.

De atunci s-au descoperit/fundamentat multe. Si de ce se afla mai multe de aia o idee e tot mai prezenta: aproape nimic nu-i batut in cuie si oricand e posibil ca un proiectil sa se poarte altfel decat asteptarile teoretice si nimic nu inlocuieste experienta practica.

[violiv]

Revenind la 300-le din titlu...
Si pe mine ma incearca gandurile in privinta unei arme scurte de tot, cu teava de lungime 31 cm, la limita legii si care sa trimita un proiectil suficient de bine si viguros pana la 100 m.

Dar m-am oprit la 44 mag.
Se gaseste camerat in tot felul de "arme lungi", accesibile si ca pret.
Atinge minimul legal la noi ca dimensiuni si energie.
Munitia nu este chiar atat de exotica, nu e daramator de scumpa si chiar exista proiectile bune si pentru ceva distanta.
Ca bonus, mi-as lua si un revolver!

Pentru un 30 mic, as ramane la clasicul 7,62x39, mai ales ca se zvoneste ca wum-urile ar ajunge legale la vanatoare.

[Croco]

Proces ul ar fi așa:
1. Modelare proiectil în SolidWorks, 1.1. Simulare regim supersonic de viteză(flow simulation). Dacă forma e optimă și analiza 1.1 arată cât de cât Ok trec la pasul:
2. Analiză dinamică în Ansys WorkBench FluidFlow(-rotația glonțului în deplasare supersonică într-un fluid ideal(aer în cazul nostru) în increment de timp pe o distanță evaluată. Viteza și rotația nu mai sunt constante, descresc cu distanța și timpul. Dacă totul merge bine, mă enervez și trec la pasul 3.
3. Ansys WorkBench FluidFlow legat de Ansys ExplicitDynamics și glonțul poate întâlni o placă de metal de o anumite grosime, în varii distanțe și configurații, în care putem observa deformările suferite și un model teoretic al impactului. Totul în imagini frumos colorate și cu valori teoretice!
Datele modelului teoretic le iau din QL, nici o surpriză nu?

QL, te contrazic iarăși, este o referință în domeniu. Obișnuiesc uneori să verific informațiile producătorilor de muniție în felul următor: rulez o simulare în QL bazată pe informațiile generale date de producător(calibrul, tipul glonțului, coeficientul aerodinamic, pulberea uzual folosită-deși nu e dată explicit ?
…

QL ca si GRT, fac ceva ce le individulizeaza! Ce fac ele si restul softurilor nu? Totul pleaca de la utilitate. Incep prin a te intreba care este utilitatea studierii comportamentului dinamic al unui proiectil in functie de geometrie, mediul parcurs, forte etc? Apoi, de ce imi trebuie QL? Daca folosesc programele pentru a simula, ceea ce pot sa fac si cu alte softuri de pe piata, nu inseamna ca utilitatea e afectata?
QL se foloseste in special pentru predictii. Tendintele stabilite de program pot sa se respecte nu si parametrii. In sensul ca, modelul creat poate fi intr-o limita corecta, nu si valorile absolute. Cum ii spuneam si unei cunostinte, este autosugestie. Fara o calibrare prealabila in functie de fiecare lot, lucru care se face prin masurarea vitezelor in teren, programul nu poate crea decat modele. Nu e deloc un game changer! E doar un util!
Daca te joci cu QL, facand ceea ce nu recomanda niciun producator, o sa vezi o functionalitate imbunatatita. Pulberi de pistol folosite la tevi lungi, in unele cazuri, dau o functionalitate mai buna. Un alt exemplu: foloseste pulbere de cartuse cu alica in cartuse de carabina. Vezi viteze, presiuni, capacitate de ardere, etc.
Daca tu crezi ca 300AAC are utilitate in ceea ce faci, nu-ti trebuie parerea nimanui. Mai ales ca acel cineva poate sa vada si sa se raporteze la o utilitate diferita
@dtpu
GRT face acelasi lucru si e gratis. Licenta e scumpa pentru QL si nu se merita. Nu ai update-uri dar nu cred ca impacteaza asa mult.
PS Suhaia, Turnu, Smardioasa erau destinatii frecvente. Teleormanul este originea sau domiciliul?