Campanie PRO vanatoare

[tehărău]

Am inteles ca si pe antene a fost un interviu aseara cu ministerul mediului si altii. Cine a vazut, poate pune un link?

[tehărău]

Un om bine intentionat mi-a trimis niste materiale. Le socotesc utile citind numai titlul si le postez. Timpul limitat e de vina ca nu le comentez acum.

[tehărău]

http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=575&language=1

Ciolos a prezentat propunerile de reformare a PAC - Profitul Agricol


Comisia Europeana a prezentat miercurea trecuta, propunerile sale de reformare a Politicii Agricole Comune dupa 2013. Comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos, a vorbit in fata comisiei de specialitate a Parlamentului European. El a declarat ca vrea sa ajunga la un "sector competitiv din punct de vedere economic si ecologic". Sprijinul financiar oferit prin Politica Agricola Comune va fi "mai bine echilibrat intre sectoare, regiuni si statele membre".
Comisia mai subliniaza ca trebuie intarit rolul agriculturii in zonele rurale si sprijinite initiativele de creare de locuri de munca si de consolidare a economiei rurale, in acelasi timp cu incercarea de reducere a poverii administrative pentru fermieri. Propunerile Comisiei vor fi trimise Consiliului si Parlamentului European pentru a fi supuse procedurii de codecizie.

Un cadru coerent pentru acordarea platilor directe
- In prezent, criteriile pe baza carora se acorda platile directe nu sunt uniforme. Vechile state membre, cele din UE 15, au un sistem bazat pe o Schema Unica de Plati - care cuprinde referinte istorice legate de productia de pe vremea cand aceasta era subventionata, sau o plata pe hectar, sau combinatii intre cele doua. Cele mai multe dintre noile state membre aplica o Schema de Plata Unica pe Suprafata. In mare, aceasta este o suma unica platita pentru fiecare hectar eligibil, calculata la momentul aderarii, luand in calcul un nivel de productie de referinta. Toate noile state membre parcurg o perioada de tranzitie pana cand pot acorda 100% din aceasta plata. In cazul Romaniei, tranzitia se termina in 2016. Pana cand se atinge nivelul de 100%, noile state membre pot acorda, din bani proprii, asa-zisele plati nationale complementare directe.
- Pachetul de reforma propune ca dupa 2013 aceste sisteme diferite sa fie inlocuite cu Schema de Plata de Baza.
- Platile directe sunt un sprijin pentru sustinerea venitului de baza al agricultorilor, in conditiile in care, la nivel european, acestia castiga in medie, cu 42% mai putin decat lucratorii din celelalte sectoare economice.
- Aceasta plata de baza va fi supusa in continuare criteriilor de eco-conditionalitate: respectarea unor norme de mediu, de buna stare animala etc. existente si in prezent, dar care vor fi simplificate.

Convergenta la nivel national si intre statele membre
Scopul acestor reforme este sa reduca discrepantele intre platile primite de agricultori, in diferite sectoare agricole, intre regiuni, dar si intre statele membre.
- Toate statele membre vor trebui sa aplice un sistem unitar de plata la hectar la nivel national sau regional, pana la inceputul anului 2019 (adica aceeasi plata pentru fiecare hectar dintr-o regiune sau la nivel national, in functie de alegerea statului membru).
- In conformitate cu Cadrul Financiar Multianual adoptat de CE (proiectul de buget pentru 2014-2020), bugetele nationale pentru platile directe vor fi ajustate astfel incat statele care primesc o plata la hectar mai mica de 90% din media UE 27 sa primeasca mai mult. Diferenta pana la 90% din media europeana va fi redusa cu o treime.
NB. De exemplu, daca un stat membru primeste o suma pe hectar care este in medie 75% din media europeana, adica cu 15% sub 90%, aceasta va creste gradual pana la 80%.
- In conditiile in care pentru celelalte state membre platile directe scad sau sunt mentinute la acelasi nivel, Letonia, Estonia, Lituania, Romania si Portugalia sunt statele membre care vor beneficia de o crestere a platilor directe in urmatoarea perioada.
- Letonia este cea care va beneficia de cresterea platii la hectar, pornind insa de la cel mai scazut nivel din UE. Datorita suprafetei mari de teren agricol, prin redistribuire, Romania va primi bugetul cel mai mare.
- Comisia se angajeaza sa discute atingerea convergentei complete prin distribuirea egala a platilor directe in Uniunea Europeana in urmatorul Cadru Financiar Multianual, dupa 2020.

Plata pentru practici agricole durabile
Pe langa plata de baza, fiecare ferma va primi o plata aditionala pentru respectarea anumitor practici agricole benefice pentru mediu si in lupta impotriva schimbarilor climatice.
- Pentru aceste subventii, statele membre vor folosi 30% din fondurile PAC destinate platilor directe. Este o prevedere obligatorie, exclusa de la plafonarea platilor directe.
- Cele trei masuri vizate sunt:
a) mentinerea pasunilor permanente;
b) diversificarea culturilor (un agricultor trebuie sa cultive cel putin 3 culturi pe terenul sau, niciuna neputand depasi 70% din terenul arabil, iar cea de a treia reprezentand cel putin 5% din acesta);
c) mentinerea unor rezervoare ecologice de cel putin 7% din terenul agricol (excluzand pasunile permanente) - de exemplu capetele de teren, copaci, elemente de peisaj, biotopuri, zone tampon, perdele forestiere de protectie impotriva eroziunii solului etc.
- Producatorii din sectorul agriculturii ecologice sunt prezumati a respecta practicile agricole durabile in baza certificarii, acest model de agricultura aducand prin natura sa beneficii clare mediului.

Sprijin pentru micii fermieri
Pana la data de 15 octombrie 2014, orice agricultor beneficiar de plati directe pentru anul 2014 poate decide ca din anul respectiv sa participe la Schema pentru Micii Fermieri.
- Prin aceasta schema, un stat membru va putea face o plata fixa catre micul producator, cuprinsa intre 500 si 1.000 de euro/an indiferent de marimea fermei lui, neconditionata de aplicarea practicilor agricole durabile (greening) si cu proceduri mult simplificate in ceea ce priveste eco-conditionalitatea.
- Suma exacta va fi decisa de fiecare stat membru, fie in functie de plata medie pe beneficiar, fie in functie de plata medie pe hectar, la o ferma de 3 ha.
- Costul total al acestei scheme nu poate depasi 10% din bugetul alocat platilor directe pentru statul in cauza si, de aceea, nivelul platilor poate fi ajustat in caz de nevoie.
- Micii producatori vor putea beneficia si de serviciile de consultanta si de sprijin pentru dezvoltare economica si restructurare finantate in cadrul programului de dezvoltare rurala (vezi mai jos). Aceasta schema este obligatorie pentru statele membre si facultativa pentru agricultori.
- Aceasta schema va fi insotita in programele de dezvoltare rurala de o schema de restructurare agricola care incurajeaza iesirea micilor agricultori prin transferul permanent al terenurilor catre alti fermieri, printr-o plata egala cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o in cadrul schemei pentru micii fermieri. Cele doua scheme formeaza un dispozitiv comun simplificare-restructurare.
NB: Studiul de impact care insoteste pachetul legislativ arata ca aproximativ 1/3 dintre fermierii Europei au pana in 3 ha, iar fermele lor nu acopera mai mult de 3% din terenul agricol al UE. In schimb, reprezinta aproximativ 33% din beneficiarii de plati directe si, din punct de vedere administrativ, trebuie sa treaca prin aceleasi proceduri si criterii ca si marile ferme. Aceasta masura inseamna mai putina birocratie pentru micii fermieri, dar si mai putina birocratie si costuri administrative pentru statele membre.

Sprijin pentru tinerii agricultori
- Plata de baza pentru un nou tanar fermier (pana in 40 de ani) va fi suplimentata cu 25% pe perioada primilor 5 ani. Aceasta regula este limitata la maximum dimensiunii medii a fermelor in acel stat membru.
- Pentru statele cu ferme mici, limita este de 25 de ha. Aceastaa masura va fi finantata cu pana la 2% din fondurile PAC destinate fiecarui stat membru.
NB. La nivel european, aproape doua treimi dintre fermieri (55%) au peste 55 de ani. Numai 6% au mai putin de 35 de ani.

Plati directe cuplate
Pentru a preveni efectele adverse ale redistribuirii platilor directe la nivel national si pentru a tine cont de conditiile existente in diferite state membre, acestea au optiunea de a acorda un ajutor financiar suplimentar sub forma de plati directe cuplate, adica legate de un factor de productie (ovine, caprine, bovine) sau producerea unui anumit produs (o anumita cultura).
- Aceste plati suplimentare vor fi limitate la 5% din fondurile pentru platile directe destinate statului in cauza, daca pana acum el folosea 0-5% din fonduri pentru plati cuplate, sau la 10% daca nivelul actual era de 5-10%.
- O rata mai mare pentru platile cuplate poate fi aprobata de Comisie in cazuri justificate.

NB: De exemplu, o subventie legata de numarul de animale (plata cuplata) in zone unde un sector agricol este in pericol, cum ar fi - intre altele - cresterea oilor in zonele de munte etc.

Plati directe numai pentru agricultorii activi
Comisia Europeana propune o definitie mai clara a agricultorilor activi, pentru a rezolva unele carente legislative, obiectivul fiind excluderea de la platile PAC a celor care nu au nicio legatura reala, tangibila cu agricultura.
- Definitia exclude de la aceste plati persoanele/firmele pentru care subventiile PAC ar reprezenta mai putin de 5% din incasarile lor din actiuni non-agricole, sau care detin terenuri potrivite pentru pasunat sau cultivarea plantelor, dar pentru care nu efectueaza activitatile minime cerute de legislatia nationala.
- Sunt exceptati de la aceste reguli acei fermieri care in anul anterior au primit ca plati directe mai putin de 5.000 de euro.

Plafonarea platilor directe
Suma platilor directe primite de o singura ferma prin Schema de Plata de Baza este limitata la 300.000 euro pe an.
- Platile directe vor fi reduse cu 70% pentru platile intre 250.000 si 300.000; cu 40% pentru cele intre 200.000 si 250.000 si cu 20% pentru cele intre 150.000 si 200.000.
- Pentru a nu defavoriza fermele care creeaza locuri de munca, acestea pot scadea costurile cu salariile (inclusiv impozitele si contributiile sociale) din anul anterior, inainte de a calcula suma platilor directe supusa regulilor plafonarii.
- Fondurile economisite prin plafonare raman la dispozitia fiecarui stat, fiind transferate catre programul de dezvoltare rurala, pentru a sustine proiecte de inovare si investitii pentru fermieri, si pentru grupuri operationale in cadrul Parteneriatului European pentru Inovare.

NB: Plata unor subventii foarte mari nu poate fi justificata ca sprijin pentru veniturile agricultorilor, aceasta fiind de-a lungul timpului una din principalele critici aduse politicii agricole comune. Un sondaj recent arata ca aproape jumatate din cetatenii europeni sunt favorabili plafonarii platilor catre fermieri.

Sprijin pentru zonele defavorizate natural
- Statele membre (sau regiunile) pot oferi o subventie suplimentara zonelor defavorizate natural (conform definitiilor din regulile programului de dezvoltare rurala) de pana la 5% din fondurile alocate platilor directe.
- Aceasta masura este optionala si nu afecteaza platile destinate zonelor defavorizate natural (LFA) prin programul de dezvoltare rurala.
NB. Ca raspuns la criticile aduse de Curtea de Conturi, definitia zonelor defavorizate natural LFA a fost ajustata pentru a reflecta criterii obiective.

Transferul fondurilor intre cei doi piloni ai PAC (Plati directe si dezvoltare rurala)
Statele membre vor avea posibilitatea sa transfere pana la 10% din fondurile primite prin PAC pentru plati directe (pilonul I) catre programul de dezvoltare rurala (pilonul II).
Statele membre care primesc mai putin de 90% din media la nivel european a platilor directe, vor putea transfera pana la 5% din fondurile de dezvoltare rurala catre plati directe (din pilonul II in pilonul I).

Terenul eligibil
Viitoarea Politica agricola comuna propune 2014 ca an de referinta pentru terenurile eligibile, dar in legatura cu beneficiarii de plati directe in 2011, pentru a evita speculatiile cu terenuri agricole.

Simplificarea criteriilor de eco-conditionalitate:
Platile directe catre fermieri vor continua sa fie conditionate de indeplinirea unor cerinte de baza legate de protectia mediului, bunastarea animalelor si standardele fitosanitare si veterinare.
- Intr-un efort de simplificare, se reduce insa numarul Cerintelor Statutorii de Management de la 18 la 13 si al Bunelor Conditii Agricole si de Mediu de la 15 la 8, de exemplu, prin excluderea acelor elemente irelevante pentru agricultori.
- Se propune, de asemenea, includerea in masurile de eco-conditionalitate a Directivei cadru a Apei si a Directivei Utilizarii Durabile a Pesticidelor, din momentul in care se constata ca acestea sunt corect aplicate in toate statele membre, iar responsabilitatile fermierilor sunt clar identificate.


2. Mecanismele de gestionare a pietei

Sistemele existente de interventie publica si ajutor pentru stocaj privat si-au dovedit eficienta ca mecanisme de siguranta pentru sprijinirea producatorilor in momentul in care pe piata apare o criza. Reforma PAC propune flexibilizarea si eficientizarea lor.
- Se introduce a noua clauza de salvgardare pentru toate sectoarele agricole, care va permite Comisiei sa ia masuri de urgenta ca raspuns la dezechilibre generale de piata - asa cum au fost masurile luate in mai - iulie 2011 in timpul crizei E-coli care a afectat producatorii de legume si fructe. Aceste masuri vor fi finantate din Rezerva de Criza prevazuta in Cadrul Financiar Multi-anual 2014-2020.
- Pentru a intari pozitia de negociere a fermierilor in lantul alimentar, Comisia doreste sa vada o mai buna organizare pe sectoare.
- Regulile existente pentru recunoasterea Organizatiilor de Producatori si a organizatiilor inter-sectoare sunt acum extinse pentru a acoperi toate sectoarele - cu mai multe optiuni pentru a crea astfel de organizatii ale producatorilor cu finantare din programul de dezvoltare rurala (vezi mai jos).
- Avand in vedere ca se prevede deja incetarea cotelor de lapte si a drepturilor de plantare, Comisia intentioneaza sa inchida si ultimul regim de cota, cel pentru zahar. Acesta ar urma sa expire pe 30 septembrie 2015. O inchidere a sistemului de cote este singura optiune pentru a oferi sectorului o perspectiva pe termen lung, avand in vedere ca mai multe tari in curs de dezvoltare au acces liber pe piata UE, iar exporturile UE sunt limitate de regulile OMC (atat timp cat se mentin cotele). Pentru perioada ulterioara renuntarii la cote, zaharul alb va fi eligibil pentru ajutorul de stocaj privat, si se vor stabili prevederi standard pentru acordurile dintre fabricile de zahar si producatori.


Dezvoltare rurala

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEARD) face parte din Cadrul Strategic Comun, alaturi de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FERD), Fondul European Social (FES), Fondul de Coeziune si Fondul European Maritim si de Pescuit. Acest cadru a fost lansat pe 6 octombrie 2011 pentru sustinerea obiectivelor strategiei Europa 2020 (Crestere durabila, inteligenta si inclusiva). Ca si in cazul celorlalte fonduri, pentru a putea cuantifica performanta acestui program, se stabilesc tinte de indeplinit pentru fiecare din cele 6 prioritati de mai jos. Aprox. 5% din fonduri vor fi alocate unei asa-numite "Rezerve de performanta" si vor fi accesibile numai dupa ce se demonstreaza un progres clar pe calea atingerii acestor tinte.
Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rurala, bazat pe scheme multi-anuale, cofinantate de statele membre (sau regiunile lor), care functioneaza foarte bine, vor fi mentinute.

Cele trei axe nu vor mai fi necesare deoarece se urmareste o focalizare pe obtinerea de rezultate si aceeasi masura poate contribui concomitent la atingerea mai multor obiective. Prin urmare, raspunzand obiectivelor
Strategiei Europa 2020, cele noi sase prioritati ale dezvoltarii rurale vor fi:
- Incurajarea transferului de expertiza si inovari
- Cresterea competitivitatii
- Consolidarea filierelor agroalimentare si gestionarea riscului in agricultura
- Refacerea, conservarea si intarirea ecosistemelor
- Promovarea folosirii eficiente a resurselor si tranzitia spre o economie cu emisii reduse de carbon
- Promovarea incluziunii sociale, reducerea saraciei si dezvoltarea economica in zonele rurale.

A fost elaborat un pachet de masuri, astfel incat fiecare stat membru sa poata propune programe si alocari financiare, combinand acele masuri care raspund nevoilor sale specifice.
In plan bugetar va exista o schimbare in distribuirea fondurilor de dezvoltare rurala pe tari, pe criterii mai obiective - ce vor fi stabilite ulterior de catre Comisie. Ratele de cofinantare de la UE vor fi de 85% pentru regiunile mai putin dezvoltate, regiunile periferice si insulele mici din marea Egee, si de 50% in alte regiuni.

Rata de cofinantare poate creste pentru masurile de transfer de expertiza si inovare, cooperare, crearea grupurilor de producatori, instalarea tinerilor in agricultura si proiectele LEADER. In plus, va fi posibila crearea de sub-programe care sa vizeze categorii sensibile (tineri fermieri; fermele mici), zone sensibile (zonele de munte), circuitele scurte (sisteme de vanzare directa). De asemenea, aceste sub-programe vor putea viza anumite nevoi specifice legate de restructurarea unor sectoare care ar avea un impact considerabil in procesul de dezvoltare a anumitor zone rurale.
NB. Fondurile generate de plafonare a platilor directe pot fi folosite pentru investitii si inovare, cu o finantare europeana de 100%.


Pachetul simplificat de masuri de dezvoltare rurala:

Inovare: aceasta tema cheie, orizontala - incluzand Parteneriatul European pentru Inovare si Premiul pentru Inovare - are ca scop promovarea utilizarii eficiente a resurselor, cresterea productivitatii, reducerea emisiilor, dezvoltarea durabila a agriculturii, padurilor si zonelor rurale, pe baza unei cooperari mai stranse intre agricultura si cercetare.
N.B. Un exemplu: proiecte pilot de accelerare a transferului tehnologic in practicile agricole.
Expertiza - o agricultura bazata pe cunoastere: consolidarea Serviciilor de Consultanta Agricola (legate si de adaptarea la schimbarile climatice si reducerea efectelor lor, de protectia mediului, de dezvoltare economica si pregatire profesionala).
Restructurare/Investitii/Modernizare: cu sprijin financiar nerambursabil.
Tinerii Agricultori - o combinatie de masuri precum granturi de pana la 70.000 euro, pentru instalarea tinerilor fermieri, formare profesionala si servicii de consultanta.
Micii fermieri: finantari de pana la 15.000 euro/ferma mica, pentru pornirea unei afaceri.
Instrumente de gestionarea riscului: asigurari si fonduri mutuale - pentru asigurarea productiei impotriva conditiilor de clima, bolilor animale. Masurile au fost extinse si pentru a include optiunea de stabilizare a veniturilor (care va permite acoperirea cu pana la 70% a pierderilor, dintr-un fond mutual, daca veniturile scad cu 30%). Pentru fiecare euro platit dintr-un astfel de fond mutual, UE plateste 0,65 euro in plus.
Organizatiile Producatorilor si Asociatiile de Organizatii: sprijin pentru crearea unei organizatii de producatori pe baza unui plan de afaceri, limitat la grupuri care se incadreaza in definitia IMM.

Scheme agro-ecologice si plati legate de clima: o mai mare flexibilitate in incheierea de contracte, legate de formare/informare.
Agricultura ecologica: conversie si mentinere.
Zone defavorizate natural: se propune o noua clasificare a acestor zone pe baza a 8 criterii bio-fizice.
Statele membre au libertatea de a defini pana la 10% din terenul agricol ca zona cu dificultati specifice, pentru mentinerea sau imbunatatirea protectiei mediului inconjurator.
Zonele montane: pentru aceste zone, precum si pentru cele situate la peste 62° N, sprijinul financiar poate creste pana la 300 euro/ha (de la 250 euro/ha).
Cooperare: sprijin pentru diverse forme de cooperare, inclusiv pentru promovarea noilor produse, a pietelor locale si circuitelor scurte; si pentru abordari comune pe proiecte de mediu.
Servicii de baza si dezvoltarea satelor - investitii in infrastructura de broadband si in energii regenerabile care pot depasi scara redusa de investii.

LEADER: pachetul de demarare LEADER pentru sprijinirea crearii grupurilor si strategiilor de tip LEADER; promovarea flexibilitatii in combinarea altor fonduri pe plan local (de ex. cooperarea urban-rural).

NB. Leader va fi folosit ca abordare comuna pentru dezvoltarea locala de catre toate fondurile din Cadrul Strategic Comun.

[tehărău]

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofo ... -compl.htm

​VIDEO INTERVIU Dacian Ciolos despre noile reguli ale agriculturii in UE: Fermierii trebuie sa practice rotatia culturilor si sa planteze perdele forestiere pentru a primi subventia / Romania are nevoie de o politica funciara mai complexa si mai completa / Aeroporturile si companiile din imobiliare nu vor mai primi subventii agricole

Regulile de acordare a subventiilor pentru fermieri se vor schimba incepind din 2014, iar micii fermieri vor scapa de hatisurile birocratice. Comisarul pentru Agricultura Dacian Ciolos explica intr-un interviu pentru HotNews.ro care sint principalele noutati din agricultura europeana dupa ce reforma care-i poarta numele a fost agreata de toti marii actori europeni. Ciolos vorbeste si despre "presiunea publica" legata de vinzarea pamintului catre cetateni si ce ar trebui sa faca Romania.




Reporter: Una dintre principalele masuri din noua Politica Agricola Comuna pe care le-ati comunicat a fost transparentizarea procesului de acordare a subventiilor si eliminarea unor situatii calificate aberante pana acum. Unde vom vedea din 2014 numele beneficiarilor de subventii?
Dacian Ciolos: Numele beneficiarilor va fi publicat in fiecare an de catre Agentia de Plati, pe site-ul agentiei in mod normal, dar sigur ca oricine poate sa ceara informatiile si le primeste. Dar va fi o procedura asa cum e si acum, insa au fost niste neclaritati, inclusiv dupa o decizie a Curtii de justitie. Deci, asa cum e si acum, va fi si in continuare o publicare a numelor, localitatii si sumelor pe care le primeste, cu detalii, ce tipuri de masuri sau de instrumente finanteaza un agricultor sau altul si cu ce sume.

Reporter: De la ce subventii in sus vor fi publice numele? Vor fi publice toate, sau doar pentru cele mai mari..
Dacian Ciolos: Ne-am propus pentru cele de la cinci mii de euro in sus, pentru ca ceea ce intereseaza lumea in general sunt sumele mai mari. Asta mai simplifica putin si lucrurile pentru administratie, pentru ca, va dati seama, in Romania e vorba de sute de mii, aproape peste un million de beneficiari si te pierzi in astfel de nume dar, daca ne uitam, vedem ca se concentreaza totusi sumele mai mari spre un grup relativ restrans.

Reporter: Tot in categoria aceasta a transparentizarii si a eliminarii situatiilor greu explicabile se numara si definirea unei liste de activitati excluse de la subventii si platidirecte...
Dacian Ciolos: Liste de categorii de beneficiari care prin definitie vor fi exclusi…

Reporter: Ne puteti da cateva exemple de pe aceasta lista?
Dacian Ciolos: Aeroporturi care pot sa detina terenuri, inclusiv terenuri agricole, suprafete mari, societati imobiliare, agentii de asigurari, terenuri de golf, asociatii sportive, samd, lista poate sa continue. Noi am impus la nivel european o lista care e aplicabila cam la toate statele membre, cu cateva categorii de beneficiari pe care ii putem regasi la scara europeana, dar stalele membre vor putea sa completeze aceasta lista cu alte categorii specifice.

Reporter: Dar statele membre vor putea sa elimine din lista propusa de Comisie?
Dacian Ciolos: Nu, asta e obligatorie. Asta e un minim obligatoriu, lista poate sa fie doar largita, nu redusa.

Reporter: Nu mai pot aparea modificari pana la 1 ianuarie 2014?
Dacian Ciolos: Nu, nu si, oricum, pe acest subiect nu prea au fost discutii mari nici cu ministrii (europeni - n.red), si nici in Parlamentul European. Am incercat doar sa gasim categoriile care sa fie aplicabile, sa se regaseasca in fiecare stat membru.

Reporter: Micii producatori si micii fermieri cum pot fi ajutati? Cum puteti face astfel incat sa nu se mai intample cum s-a intamplat in anii trecuti in Romania, unde la un program de sprijinire pentru cumpararea de utilaje, tot copiii si rudele marilor fermieri au beneficiat de aceasta masura, pentru ca trebuia o co-finantare din partea beneficiarului la utilaje scumpe. Chiar si acea co-finantare era greu de obtinut de un tanar fermier care nu avea acces la finantare si atunci sunt multi dintre beneficiari care de fapt sunt copii sau rudele unor mari fermieri.
Dacian Ciolos: Aici vorbim de doua categorii: micii fermieri in general si tinerii fermieri care se instaleaza in agricultura. Legat de micii fermieri, in primul rand am propus o schema simplificata de subventie, pe ferma, incepand din 2014 pana in 2020, care poate sa ramana aceeasi, constanta, o suma fixa cu un numar de controale si cu birocratie mult redusa pentru fermele mici care nu se justifica, pentru ca problemele care pot sa apara, apar in general la fermele mai mari. Asta e din perspectiva platilor directe.

In Programul de dezvoltare rurala vor fi cat mai multe masuri prin care micii fermieri,cu niste scheme simplificate sunt incurajati sa investeasca. Investitii mici, la scara mai mica, dar importante pentru orientarea si consolidarea fermelor mici pe piata. Pentru ca sunt oportunitati destul de mari de productie si pentru fermele mici.

Si aici as vrea sa amintesc in primul rand o masura care da posibilitatea sa se finanteze investitii simple, cu sume pana la 15.000 de euro, care pot fi acordate o data, fara cofinantare din partea beneficiarului privat si cu un dosar simplu. Iti elaborezi proiectul de investitie simplu, cu obiectivele pe care vrei sa le atingi. Odata ce proiectul ti-e aprobat, primesti suma de 15.000 euro, n-ai nevoie de co-finantare, iti faci investitia si trebuie doar sa demonstrezi ca ti-ai atins obiectivul pe care ti l-ai fixat in proiect. Nu trebuie sa vii cu facturi, nu mai trebuie sa vii cu trei oferte samd, cum era cazul pentru celelalte investitii.

Reporter: Cine gestioneaza acest proces, APIA in cazul Romaniei?
Dacian Ciolos: Aici depinde de fiecare stat membru. In Romania inteleg ca vor ramane cele doua agentii de plati si deci asta va fi la Agentia de Plati Dezvoltare Rurala, la APDR.

Reporter: Cum va veti asigura ca marii fermieri nu vor gasi portite pentru a beneficia de sprijinul in diverse forme pe care intentionati sa-l dati de fapt micilor fermieri sau fermierilor medii, asa cum am aratat mai devreme?
Dacian Ciolos: In politica agricola comuna avem instrumente adaptate pentru diferitele categorii de ferme. Aceste masuri simple, plata simplificata pentru fermele mici, de pana la 1000 de euro vizeaza clar fermele mici. O investitie simplificata de pana la 15.000 de euro vizeaza clar ferme mici. Pentru fermele mari eu nu privesc lucrurile negativ vizavi de nevoia fermelor mari de a evolua. Dar e vorba de un alt tip de evolutie.

Pentru fermele mari e un sprijin financiar pentru ca ele sa se orienteze spre practici agricole mai benefice pentru mediu, de exemplu, sau pentru reducerea costurilor cu energia, pentru reducerea pesticidelor, ingrasamintelor chimice si pentru abordarea altor tehnologii. Si chiar si ele au interesul sa-si reduca costurile de productie. Aici avem masuri specifice prin care incurajam aceste ferme mari cu tehnologii mai moderne sa lucreze mai indeproape cu cercetarea aplicata si sa aplice in practica rezultatele cercetarii cu niste obiective foarte clar stabilite, legate de reducerea de energie, inputuri, calitatea produselor.

Reporter: Chiar aceasta era una dintre intrebarile pe care voiam sa vi le pun. Pentru ca unul din obiectivele noii politici este dublarea mijloacelor de sprijinire a inovarii, a cercetarii, a schimbului de cunostinte. Ce inseamna practic acest lucru, cum se va pune el in practica?
Dacian Ciolos: In momentul de fata avem programe de sprijin pentru cercetare, inclusiv pentru cercetarea agricola Avem si program de asistenta tehnica pentru fermieri, dar nu exista conectarea intre rezultatele cercetarii stiintifice care, in general, se finalizeaza doar prin publicarea de articole in reviste de specialitate. Nu totdeauna ele se duc pe teren, din cercetarea publica, dar si din cercetarea privata.

Reporter: La nivel european ati observat aceasta tendinta?
Dacian Ciolos: La nivel european e aceasta problema. Sunt si exceptii, state-membre unde agricultorii sunt mult mai obisnuiti sa lucreze cu cercetarea si e mult mai integrat procesul. Dar vrem sa se intample acest lucru la scara europeana pentru ca agricultura europeana n-o sa mai poata evolua nici din punctul de vedere al productivitatii, cu pastrarea regulilor si normelor de mediu, nici din punctul de vedere al calitatii si securitatii alimentare din punct de vedere sanitar, daca nu implicam rezultatele cercetarii. Pe de alta parte, trebuie sa orientam cercetarea sa lucreze pe ceea ce e nevoie in practica.

Reporter:…spre piata…
Dacian Ciolos: …exact. si de asta vom finanta prin politica agricola comuna grupuri operationale care vor include si fermieri, si consultanti si cercetatori, si invatamantul, pentru ca fermierii sa-si poate defini nevoile de cercetare, ce problema au de rezolvat in practica, iar cercetarea sa obtina rezultate, dupa care sa si transferam in practica rezultatele.

Reporter: Cate fonduri, puteti estima, vor fi la nivel european pentru grupurile de care vorbeati sau subventia, fondurile vor merge cumva inspre ambele capete, si inspre fermieri si inspre cercetare?
Dacian Ciolos: Am gasit o solutie pentru a face legatura intre fondurile de cercetare din politica de cercetare europeana, unde sunt pentru agricultura 4 miliarde de euro dedicate pentru cercetarea agricola, agro-alimentara si prin Programul de Dezvoltare Rurala vom finanta constituirea acestor grupe operationale. Si avem ceea ce numim un parteneriat european pentru inovare, dintre care unul va viza sectorul agricol, agro-alimentar, prin intermediul caruia vom reusi sa punem impreuna ceea ce au nevoie agricultorii si definirea acestor nevoi se ve finanta prin Programul de Dezvoltare Rurala, si modul in care cercetarea poate sa raspunda si asta va fi finantata prin politica de cercetare, doar va exista aceasta conectare.

Reporter: Inteleg ca 30% din platile directe vor fi conditionate de respectarea practicilor benefice pentru mediu, ca e vorba de diversificarea culturilor, de mentinerea pajistilor permanente, conservarea zonelor de interes ecologic. Cum se va pune in practica, mai exact, acest lucru? Imi puteti da un exemplu pentru un fermier roman care are, sa spunem 500 de hectare de grau in arenda?
Dacian Ciolos: Un fermier care are 500 de hectare cu grau in arenda va trebui, in primul rand, sa aiba pe suprafata fermei cel putin trei culturi in acelasi an. Nu e suficient sa ai doar grau pe 500 de hectare. Cultura principal daca e grau, trebuie sa fie pe cel mult 75% din suprafata fermei, iar a treia cultura sa acopere cel putin 5%. Asta pentru a incuraja fermierul respectiv ca in decursul timpului sa faca o rotatie a culturilor, ceea ce e benefic pentru mentinerea fertilitatii solului.

Daca fermierul respectiv mai are si sector de crestere a animalelor, are pasuni sa spunem, in zona de munte, in zona de deal, va trebui ca pasunile permanente sa fie mentinute, adica sa nu fie arate. Orice pasune care depaseste 8 ani de zile sa fie mentinuta ca pasune permanenta pentru ca e benefica si pentru mentinerea biodiversitatii, sigur si pentru furajarea animalelor.

Pentru acelasi fermier care are 500 de hectare de teren arabil, va trebui sa aiba o suprafata de interes ecologic de 5% pana in 2017 si de 7% de atunci acolo, suprafata care poata sa contina perdele forestiere, palcuri de arbori pe suprafata arabila, benzi inierbate samd. Toate aceste suprafete pana acum agricultorii erau incitati sa nu le mentina pentru ca nu erau eligibile la subventii si eventual ar fi vrut sa-si mareasca suprafata arabila fara ca neaparat acest teren sa fie foarte productiv. De acum inainte o sa-i incitam sa le mentina pentru ca sunt suprafete importante pentru mentinerea faunei, mentinerea florei, chiar si in astfel de campuri arabile foarte intinse.

Reporter: Ele vor fi eligibile pentru subventionare?
Dacian Ciolos: Da, ele vor fi in limita aceasta de 5 sau de 7% incepand cu 2017, vor fi eligibile si la subventionare.

Reporter: Unele dintre aceste conditionari pentru respectarea practicilor prietenoase cu mediul vor presupune investitii probabil, din partea fermierilor, din partea producatorilor. Credeti ca-si permit – vorbim de Romania aici care este la 20 de ani de agricultura capitalista – credeti ca-si permit multi agricultori romani, unii dintre ei aflati abia la inceputul acumularii de capital, sa investeasca in astfel de practici prietenoase cu mediul?
Dacian Ciolos: In cele trei care vor fi obligatorii nu e nevoie de investitii. Ca sa ai trei culturi e si interesul fermierului, deci e o masura de bun simt agronomic. Pentru cele trei masuri obligatorii care sunt legate de subventiile directe nu e nevoie de investitii pentru ca ele sa poate sa fie respectate. Si sa le luam la rand. Pentru diversitatea culturilor in ferma, obiectivul este ca agricultorul sa aiba cel putin trei culturi.

Asta nu presupune investitii, e o masura de bun simt agronomic, sa ai o rotatie a culturilor pentru a-ti mentine fertilitatea solului. Pentru mentinerea pasunilor permanente, la fel nu e nevoie de investitii. Pasunea poti s-o folosesti in continuare pentru furaje, pentru animale, ideea e doar de a evita s-o ari odata la 10-12 ani, pentru ca nu castigi prea mult cultivand cu culturi arabile, dar mentinerea ei e importanta pentru mediu.

Aceste zone de interes ecologic la fel, atata timp cat astfel de suprafete exista la nivelul fermei, important e sa incurajam agricultorii sa le mentina. Sau, eventual sa le constituie daca ele nu exista. Acolo unde nicicum nu pot fi constituite aceste suprafete de interes ecologic, exista si alte masuri de mediu echivalente, care pot fi realizate in schimb, sau pot chiar si anumite culturi, de exemplu culturile leguminoase care imbunatatesc solul in azot, pot sa inclocuiasca astfel de zone de interes ecologic. Deci exista solutii prin care agricultorii sa aplice aceste tehnici fara ca neaparat sa aiba costuri de productie mai ridicate.

Reporter: Sa ne intoarcem la tinerii fermieri. Ne puteti spune care va fi subventia complementara pentru acesti tineri fermieri care in primii cinci ani de instalare o vor primi, deci care este subventia si cum definiti tinerii fermieri?
Dacian Ciolos: Un tanar fermier e cel care preia o ferma sau isi constituie o ferma si are pana in 40 de ani in momentul instalarii in agricultura. Si daca este cazul, in primii cinci ani dupa ce si-a preluat ferma, si-a creat ferma, va putea primi o subventie cu 25% mai mare decat subventia de baza pe care o are in statul membru respectiv, pentru cinci ani de zile, pentru suprafete cuprinse intre 25 si 90 de hectare. Fiecare stat membru va trebui sa stablieasca suprafata sau, eventual, limitele, la nivel european asta este limita, nu poate sa fie ferma tanarului care e sustinuta cu aceasta plata complementara mai mica de 25 de hectare si nici mai mare de 90 de hectare.

Reporter: Ceea ce ma duce la urmatoarea intrebare legata de comasarea terenurilor. E clar ca o miza acestei masuri, limita minima de 25 de hectare, este incercarea de a comasa cat mai multe terenuri.
Dacian Ciolos: De fapt in regulamentul european, pentru a tine cont si de realitatile din unele state-membre, principiul este ca se da aceasta subventie complementara pentru media fermei din statul membru respectiv, dar nu mai putin de 25 de hectare. Daca in Romania media este mai mica, se poate da subventia si pentru un tanar care se instaleaza cu o suprafata mai mica, dar poate sa mearga pana la 90 de hectare. Oricum, pentru comasare sunt si alte masuri, dar un tanar fermier cand se instaleaza are el interesul ca ferma sa-i fie viabila, altfel n-are interesul sa investeasca in agricultura. Automat el va fi cel care va cauta sa comaseze suprafete si sa vina cu o suprafata care sa fie suficient de rentabila din punct de vedere economic.

Reporter: Ati spus zilele acestea ca, tocmai pentru a sprijini comasarea fermelor, cei care vor sa renunte la ele ca nu mai pot lucra pamantul vor obtine o compensare din Programul de dezvoltare rurala, cu conditia sa cedeze acest teren prin vanzare sau prin arenda, tocmai ca pamantul sa nu mai fie tinut cu tot dinadinsul doar pentru subventii. Despre ce sume vorbim, concret?
Dacian Ciolos: In acest caz, sprijinul financiar care e acordat celui care cedeaza ferma mica unui alt agricultor activ poate sa fie cu 20% mai mare decat acea prima simplificata pentru o ferma mica din platile directe. Tocmai pentru a-l incita sa nu mentina ferma respectiva, terenul, doar pentru acea subventie data din platile directe, si daca tot nu lucreaza terenul respectiv si nu are un venit complementar lucrand terenul respectiv, sa-l cedeze altui fermier care-l lucreaza.

Aici vreau sa fac o observatie pentru ca sunt unii care spun, pai asa n-o sa mai fie niciun fermier mic, ca toti or sa vrea sa-si dea terenul c-o sa primeasca o subventie mai mare. Un fermier mic care are 4-5 hectare poate sa scoata de pe 4-5 hectare cu legume sau cu un produs pe care sa-l proceseze in ferma sa-l vanda pe piata, chiar cateva mii de euro pe an. Deci sa aiba un venit suficient de multumitor, deci nu va fi incitat doar pentru acea subventie de 1000 de euro sau cat va fi pentru ferma mica, sa mentina terenul, sa nu-l lucreze.

Daca-l lucreaza are interesul sa ramana cu suprafata respectiva. Dar daca nu lucreaza terenul respectiv, am vrut ca acea prima, acea subventie simplificata pentru fermele mici sa nu fie suficient de incitativa ca el sa mentina terenul doar pentru a avea acea prima si de aceea se acorda acest complement de 20% in Programul de Dezvoltare Rurala.

Reporter: Practic ati vrut sa nu se distorsioneze tot circuitul acesta al pamantului.
Dacian Ciolos: Exact. Vedeti, o ferma mica in Romania, unde agricultura inca nu e complet restructurata, poate sa fie mica pentru ca conditiile pedo-climatice din zona respectiva nu permit neaparat ferme mari sau pentru ca familia respectiva vrea sa mentina o suprafata mai mica, dar sa creeze mai multa valoare adaugata prin culturi care sunt platite mai bines au prin procesare in ferma, si atunci e bine sa sustinem mentinerea unor astfel de ferme, pentru ca de multe ori in zonele de deal, de munte, nu sunt alte solutii si de asta am vrut sa venim cu o schema pentru fermele mici.

Dar, in acelasi, timp, sunt ferme mici care nu aua finalizat procesul de restructurare, care nu sunt rentabile ca ferme mici , dar tocmai pentru ca exista aceste subventii, oamenii nu sunt nici incitati sa cedeze terenul, nu trebuie sa-l vanda neaparat, pot sa-l arendeze altui agricultor si ei vor primi in schimb o alta sustinere. Si atunci am vrut sa avem ambele scheme: si sustinerea pentru o ferma mica care poate sa fie viabila economic si sa avem aceasta schema simplificata, dar si schema care sa contribuie la restructurarea fermelor in zonele in care o comasare de la 5 la 20-30 hectare poate sa fie benefica pentru productia agricola.

Reporter: Cand vorbim de comasare, in Romania una din problemele enuntate de multi fermieri este accesul la cumpararea de teren si competitia pe care multi dintre romani o considera inegala cu strainii, din cauza accesului la finantare. In Romania este extrem de greoi accesul la finantare si ca proceduri, si ca dobanzi percepute de banci, in timp ce in strainatate lucrurile par a fi mult mai simple. Cum credeti ca isi poate rezolva Romania aceasta problema?
Dacian Ciolos: Aici cred ca trebuie o politica funciara mai complexa si mai completa si care sa mearga intr-o anumita directie. Nu poti sa faci politica funciara daca n-ai o abordare clara vizavi de structura de productie agricola, sa stii spre ce tipuri de structuri productie vrei sa te orientezi, si in functie de asta faci politica funciara. Si aici poti sa acorzi anumite facilitati in vanzarea de terenuri pentru dreptul de preemptiune, de exemplu, pentru vecini sau pentru cei care fac comasare de parcele. Sau poti sa acorzi drept de preemptiune in primul rand pentru agricultori activi, care au deja o activitate agricola.

Sau poti sa vii cu anumite masuri de comasare din finantare publica prin care sa incurajezi aceasta regrupare de parcele, inainte ca beneficiarul sa fie incitat sa vanda parcela respectiva. Sau poti sa vii cu masuri prin care sa incurajezi arendarea pe termen lung, si nu neaparat vanzarea terenurilor. Si atunci rezolvi si problema comasarilor pentru ca atunci cand vii cu contract de arendare pe minimum 10 ani, sau minimum 15 ani, fermierul care arendeaza terenul pentru 10-15 ani, are interesul sa faca si comasare, sa faca si niste investitii pe suprafata respectiva, in timp ce proprietarul nu-si pierde dreptul de proprietate asupra terenului pentru ca are nevoie de niste bani imediat si nu stie de unde sa-i scoata. Poate sa-i scoata si din arendare.

O politica funciara coerenta, pozitiva poate sa rezolve si problema fricii ca o sa vina cineva din afara sa cumpere terenurile. Daca incurajezi pe cei care intr-adevar pot sa valorifice terenurile in tara sa le poata valorifica, n-o sa mai fie aceasta tentatie din afara.

Reporter: In ultima perioada ati avut contacte foarte dese cu ministrul roman al Agriculturii. Ati observat o astfel de preocupare pentru aceasta problema care, vrand-nevrand, s-a transformat intr-una publica. Cam toata lumea cand discuta despre agricultura se uita la orizontul 1 ianuarie 2014 si zice vin strainii si ne cumpara pamantul.
Dacian Ciolos: Cred ca aceasta presiune, inclusiv publica, a riscului liberalizarii pietei funciare din 2014 incolo, a creat si a incitat si autoritatile publice sa vina cu idei, cu propuneri si inteleg ca va exista in curand o propunere legislativa din partea ministerului, cu idei care sa mearga in aceasta directie. Legat de aceasta liberalizare funciara, vreau sa spun ca ea nu e impusa doar Romaniei.

In toate statele membre ale Uniunii Europene aceste principii se aplica. Un roman care vrea sa cumpere teren agricol in orice stat membru in momentul de fata, poate s-o faca, in afara de Romania, Bulgaria si Ungaria. Si probabil ca mai sunt cateva din noile state membre care, prin Tratatul de aderare,au avut aceasta perioada de tranzitie. Dar pentru celelalte state membre piata funciara e deja liberalizata.

Reporter: Sa ne intoarcem la Politica Agricola Comuna. Care este calendarul exact al cresterii platilor directe pentru fermierii romani in urmatorii ani?
Dacian Ciolos: In continuare, la fel cum se intampla si acum, si din 2014 incolo pana in 2019, subventiile or sa creasca treptat si or sa ajunga in 2019 in jur de o medie nationala de 196 euro la hectar. Spun o medie nationala pentru ca e o suma care se obtine prin impartirea alocarii totale bugetare pentru plati directe la numarul de hectare. Asta nu inseamna si ca fiecare fermier va primi fix 196 de euro in 2019.

Vor fi fermieri care vor primi mai mult pentru ca vor fi priviliegiati prin anumite masuri specifice, tintite, vorbeam de tinerii fermieri, dar pot fi fermieri din zone defavorizate sau care fac anumite culturi specifice si deci pot sa fie si fermieri care vor primi mai putin pentru ca vor fi anumite realocari intre diferite categorii de ferme. Dar media la hectar va fi 196, asta inseamna ca suma alocata pentru Romania pentru plati directe va creste in continuare pana in 2019.

Reporter: O alta masura prevazuta in reforma PAC este eliminarea cotelor la zahar din 2017. Care estimati ca va fi impactul asupra Romaniei?
Dacian Ciolos: Asta inseamna pur si simplu ca cei care vor sa produca sfecla de zahar vor putea s-o faca nestingheriti, fara sa fie limitati de o anumita cota. Singurul lucru va fi ca ei vor trebui sa-si gaseasca piata de desfacere. Daca gasesc fabrici de zahar care au nevoie de sfecla de zahar si ei pot sa produca la un pret competitiv, vor putea s-o faca fara sa fie limitati de aceasta cota.

Reporter: Pot fi preturile lor competitive atat timp cat subventia Romaniei este sensibil mai mica decat in UE?
Dacian Ciolos: Subventia pentru sfecla de zahar poate sa fie aceeasi pentru ca sfecla de zahar este un domeniu care poate fi subventionat complementar si de Romania. Din bugetul total aplicat platilor directe si Romania, ca si alte state membre, poate sa ia 13% si sa acorde subventii tintite spre anumite tipuri de productie si de culturi care sunt considerate strategice. Daca Romania considera ca sfecla de zahar are un viitor si e importanta pentru Romania, poate sa fie subventionata complementar.

Reporter: In luna februarie, la precedentul nostru interviu, mentionati problema colectarii si a comercializarii productiei agricole drept una extrem de importanta pentru Romania. Ce instrumente aduce noua politica agricola pentru rezolvarea problemei colectarii productiei?
Dacian Ciolos: In primul rand vine cu niste masuri foarte concrete pentru sprijinirea constituirii organizatiilor de producatori cu caracter comercial, inclusiv de marketing si cu facilitati pentru investitiile pe care le fac aceste organizatii, grupuri de producatori.

Reporter: Care sint aceste facilitati?
Dacian Ciolos: La constituire exista o sustinere financiara pentru a incuraja constituirea organizatiei respective de producatori. In sectorul legume-fructe, pe o perioada de mai multi ani se pot finanta programe multi-anuale pentru organizatia dde producatori respectiva, cu sume de pana la 4% din valoarea cifrei de afaceri a grupului de producatori respectiv.

Deci un grup de producatori care are o cifra de afaceri de o suta de mii de euro va putea primi 4000 de euro in fiecare an pentru a finanta diferite programe. Un astfel de grup, pentru orice sector, daca va face o investitie pentru un centru de colectare de legume-fructe sau un centru de procesare a laptelui, va primi un nivel de co-finantare publica din programul de Dezvoltare Rurala cu 10% mai mult decat nivelul de co-finantare publica pentru masura respectiva.

Reporter: Si o ultima intrebare. In luna mai anul acesta, spuneati in comuna Albesti ca Bruxelles-ul, Comisia Europeana insista ca guvernul Romaniei sa ia fonduri europene pentru un proiect de cadastru. E un proiect de care stim cu totii ca Romania are mare nevoie. A fost depus un astfel de proiect?
Dacian Ciolos: Nu, din cunostintele mele pana acum. In schimb pentru urmatoarea perioada bugetara 2014-2020, dupa cum probabil stiti, pentru utilizarea fondurilor structurale, Romania, ca fiecare stat membru, va negocia cu CE un contract de parteneriat prin care CE, in numele UE, acorda anumite fonduri structurale si, in schimb, fiecare guvern se angajeaza la anumite reforme cu caracter economic sau cu impact economic care, de altfel, decurg si din ceea ce numim acum semestru european. Stiti ca in fiecare an Comisia face aceasta analiza, cu recomandari pentru fiecare stat membru.

Avand la baza aceste recomandari, Comisia va negocia anumite programe de restructurare economica in fiecare stat membru. Si-n cadrul acestor negocieri pentru programul de restructurare economica cu Romania, CE va veni din nou si cu aceasta propunere ca in acest pachet sa fie inclusa si realizarea cadastrului in Romania, pentru ca el e important nu numai pentru agricultura, dar si pentru investitiile in infrastructura.

[the_mav]

si pe ProTV duminica dimineata a fost o dezbatere care face trimitere la defrisarile padurilor din Romania... FOARTE interesant sa vezi cum pun problema politicienii!

[Alin3006]

iar am postat si nu se vede postarea....

Nu stiu cum naiba, ca in sistem NU apare nimic, nici ca ai postat, nici ca s-a sters sau modificat! Asa ca e de la TINE nu de la NOI!

[Alin3006]

http://m.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actuali ... +Vanatorii

Pentru cei care au ratat emisiunea de la Digi TV - o puteti vedea in link-ul de mai sus!

[tehărău]

Si repede, o veste ce ma face sa ma bucur. Dl director Selaru a raspuns pozitiv propunerilor de a transparentiza mai profund activitatea AGVPS si propune filmarea sedintelor de consiliu si a congreselor si postarea lor pe site-ul AGVPS.
Pentru asa initiativa, jos palaria!
Sper sa nu existe voturi contra transparentei

[laurul]

Esti gica contra, Mavule.....
Aia nu, aia nu....

[Spaima mistretilor]

Vi-a plăcut prestatia vinatorilor in reportajul digi?

[the_mav]

Esti gica contra, Mavule.....
Aia nu, aia nu....

DELOC! (am mai scris si inainte cum, de ce, etc).
Doar ca imi plac lucrurile facute cu cap (adica decat sa joc stiind ca pierd, mai bine nu mai particip, ca e mai corect pt toata lumea).
Punctual, pichetarea din partea vanatorilor e egala cu zero, din multe motive (dezbinati, interese diverse, etc, etc). Dar daca sa spunem ar fi facuta o pichetare comuna a vanatorilor + .... (ceva: pescari, ornitologi , pastratori de traditii , crescatori de caini de vanatoare, procesatori de carne de vanat, distribuitori de articole de vanatoare , etc, etc - orice poate avea legatura cu vanatoarea) atunci cred ca ar fi sanse ceva mai mari.

noi romanii suntem defecti genetic: nu ne place echipa... parca am fi facuti de-un singur parinte, nu de cel putin 2...

[laurul]

Si repede, o veste ce ma face sa ma bucur. Dl director Selaru a raspuns pozitiv propunerilor de a transparentiza mai profund activitatea AGVPS si propune filmarea sedintelor de consiliu si a congreselor si postarea lor pe site-ul AGVPS.
Pentru asa initiativa, jos palaria!
Sper sa nu existe voturi contra transparentei

Bine ar fi...am vedea si noi cine trage caruta contra intereselor noastre.

[the_mav]

iar am postat si nu se vede postarea....

Nu stiu cum naiba, ca in sistem NU apare nimic, nici ca ai postat, nici ca s-a sters sau modificat! Asa ca e de la TINE nu de la NOI!

NEGATIV. Scriu de pe vreo 4 tipuri de device-uri si din 2007 pana acum nu am avut niciodata astfel de probleme, chiar dupa ce ai schimbat serverul sau interfata forumului...
pur si simplu la postare nu mai apare ceea ce am scris anterior. desi sunt vizibile la pasul de previzualizare, nu mai apar la postare

[jon2004]

..
NEGATIV. Scriu de pe vreo 4 tipuri de device-uri si din 2007 pana acum nu am avut niciodata astfel de probleme, chiar dupa ce ai schimbat serverul sau interfata forumului...
pur si simplu la postare nu mai apare ceea ce am scris anterior. desi sunt vizibile la pasul de previzualizare, nu mai apar la postare

De atat timp de cand postezi , au invatat si device-urile ce este bun de postat si ce nu .
La subiectul cu legiunea , era normal ca device-ul sa reactioneze , ca o luasesi rau pe brazda .

[the_mav]

..
NEGATIV. Scriu de pe vreo 4 tipuri de device-uri si din 2007 pana acum nu am avut niciodata astfel de probleme, chiar dupa ce ai schimbat serverul sau interfata forumului...
pur si simplu la postare nu mai apare ceea ce am scris anterior. desi sunt vizibile la pasul de previzualizare, nu mai apar la postare

De atat timp de cand postezi , au invatat si device-urile ce este bun de postat si ce nu .
La subiectul cu legiunea , era normal ca device-ul sa reactioneze , ca o luasesi rau pe brazda .

Jon, la chestiunea cu NEamestecarea lucrurilor o sustin pana la capat (fix acolo mi-au disparut 2 postari, si Ariciul stiu sigur ca nu e... ): ce treaba au fortele speciale cu aruncatul zoaielor in capul vanatorilor?
Chiar nu ti se pare mult prea fortata comparatia initiala de unde eu am pornit discutia cu biriuck?!?!

[jon2004]

...
Chiar nu ti se pare mult prea fortata comparatia initiala de unde eu am pornit discutia cu biriuck?!?!

Tu ai fost cel care a exagerat prea mult . Biriuck , nu a vrut sa arate decat caracterul infect , al unui individ care se da fecioara dar el e curva de centura . Fiecare interpreteaza dupa cum il duce capul .
Eu asta am inteles ca a vrut sa zica @biriuck .
Tu ai inteles ca s-a declansat razboiul intre vanatori si legiunea straina

[Alin3006]

iar am postat si nu se vede postarea....

NEGATIV. Scriu de pe vreo 4 tipuri de device-uri si din 2007 pana acum nu am avut niciodata astfel de probleme, chiar dupa ce ai schimbat serverul sau interfata forumului...
pur si simplu la postare nu mai apare ceea ce am scris anterior. desi sunt vizibile la pasul de previzualizare, nu mai apar la postare

Ca sa nu crezi ca si-au bagat ¨agenturili¨ coada, uite ce s-a intamplat in sistem de doua zile incoace:



Vezi ceva legat de un post de-al tau??!!

[Alin3006]

...
Chiar nu ti se pare mult prea fortata comparatia initiala de unde eu am pornit discutia cu biriuck?!?!

Tu ai fost cel care a exagerat prea mult . Biriuck , nu a vrut sa arate decat caracterul infect , al unui individ care se da fecioara dar el e curva de centura . Fiecare interpreteaza dupa cum il duce capul .
Eu asta am inteles ca a vrut sa zica @biriuck .
Tu ai inteles ca s-a declansat razboiul intre vanatori si legiunea straina

Da…Agenturili lucreaza. Mama ei de paranoia…
Mav-ule, vad ca de la o vreme ai tot felul de probleme existentiale, pe care le-ai putea rezolva barbateste cu un telefon. In schimb o tot dai cu manta si tot faci speculatii ieftine. Ma asteptam de la altii, la tine aveam alte pretentii.

[Alin3006]

@teharau Draga Liviu,
Referitor subiectul “vanatoare” ….”dezbatut” atat de “intens” pe retelele de socializare si nu numai, de atati de multi ani….te rog sa-mi permiti sa-ti transmit cateva considerente.

Ma declar dispus sa dau o mana de ajutor si astept sa-mi zici ce este neacoperit si unde pot sa ma implic. Pentru moment am inceput sa ma uit peste materialele de lucru de pe forum (statut societati, proiect comisie imagine AGVPS) proiect ref regulament organizare vanatoare - mmediu.ro.
respect si ganduri bune de la mine
Paul Ionici

Multumim! E mare nevoie...

[Alin3006]

Esti gica contra, Mavule.....
Aia nu, aia nu....

noi romanii suntem defecti genetic: nu ne place echipa... parca am fi facuti de-un singur parinte, nu de cel putin 2...

Aici chiar ti-a iesit un mare porumbel din gura... Imi dadeai senzatia ca nu ai constientizat chestia asta...

[the_mav]

...Tu ai inteles ca s-a declansat razboiul intre vanatori si legiunea straina

NU Jon, eu am spus clar ca MI-AS DORI ca in subiectul "Zoaiele aluia aruncate spre vanatori" sa NU implicam si trupele speciale (nu doar legiunea, citeste bien acolo); care trupe speciale in general din punctul meu de vedere sunt niste profesionisti care isi fac treaba pt care fiecare tara ii tine/antreneaza/inchiriaza /etc.

Ca apare un Gicu' Ventuza si spune "Sunt din clanul McCloud, imi plac melcii fierti si moarte vanatorilor" pe mine unul ma lasa rece; ca e ghid montan, lunetist-benoclist (trademark), puscas-paraias, etc: iar ma lasa rece.
Ca l-a dus capul s-o comunice atat de bine incat 150mii de oameni l-au placut pe fb, asta inseamna ca face PR-ul bine pe nisa aia de a reusit sa stranga atatea like-uri.

@Alin: nu am cerut niciodata si nu voi cere logul din sistem. iti spun doar ce s-a intamplat azi tehnic, pe acelasi topic, cu 2 postari. asta este, life goes on.

[the_mav]

Aici chiar ti-a iesit un mare porumbel din gura... Imi dadeai senzatia ca nu ai constientizat chestia asta...

asa sunt senzatiile: fulgeratoare si de multe ori inselatoare.
dar daca mai esti la varsta la care ai senzatii, nici eu parca-parca nu as mai sti ce sa spun... hai s-o lasam asa.

[the_mav]

...
Chiar nu ti se pare mult prea fortata comparatia initiala de unde eu am pornit discutia cu biriuck?!?!

Tu ai fost cel care a exagerat prea mult . Biriuck , nu a vrut sa arate decat caracterul infect , al unui individ care se da fecioara dar el e curva de centura . Fiecare interpreteaza dupa cum il duce capul .
Eu asta am inteles ca a vrut sa zica @biriuck .
Tu ai inteles ca s-a declansat razboiul intre vanatori si legiunea straina

Da…Agenturili lucreaza. Mama ei de paranoia…
Mav-ule, vad ca de la o vreme ai tot felul de probleme existentiale, pe care le-ai putea rezolva barbateste cu un telefon. In schimb o tot dai cu manta si tot faci speculatii ieftine. Ma asteptam de la altii, la tine aveam alte pretentii.

Stai linistiti Alin, ca problemele existentiale NU le am nici cu forumul tau, nici cu vanatoarea/vanatorii... telefon dau/raspund ori de cate ori imi permite timpul, ca despre interese nu e cazul.
Daca tu intelegi speculatii ieftine, atunci esti departe.

[Alin3006]

Iar eu ici spin ça:
1. Daca ai vreo problema o putem rezolva cu o discutie fara sa f…tem un topic important
2. NU eu sunt cel paranoic asa ca poate daca vezi log-ul te linistesti
3. Gicu Ventuza nu e vro scula de PR-ist, ci doar a aruncat niste vreascuri peste un foc care ardea cu valvataie mare.

Iar noi in loc sa fim uniti, cum spui si tu, o batem in cap in discutii sterile.

CONCRET, ce propui, ca mie imi scapa??
Noi am fost la TV si am facut prima inteventie in care presa nu se pisa pe vanatori.
Si mai urmeaza chestii. Ai idei concrete? Minunat. Vrei sa le pui in practica? Te asteptam cu drag? Nu, asta e, e o tara libera.

[Alin3006]

Si inca ceva: cand cinci iti spun ca esti beat, e o probabilitate mare sa aiba ei dreptate nu tu.

[the_mav]

pune ghilimele, nu de alta dar ar fi pacat sa se inteleaga altceva decat ce (cred) ca ai vrut sa spui referindu-te la consumul de bautura.

[jon2004]

pune ghilimele, nu de alta dar ar fi pacat sa se inteleaga altceva decat ce (cred) ca ai vrut sa spui referindu-te la consumul de bautura.

Sa nu-mi spui ca te-ai lasat si de bautura !!!

[laurul]

pune ghilimele, nu de alta dar ar fi pacat sa se inteleaga altceva decat ce (cred) ca ai vrut sa spui referindu-te la consumul de bautura.

Iar o dai in Ana Ipatescu colt cu Magheru........ chiar crezi ca a inteles cineva ca scrii cu beutura in nas ca Ursus?????!!!!!
Mavule, iuhuuu, noi suntem frate, ce drak e cu tine????

[wachtelfeld]

In final discutii fara miza si fara o finalitate....decat poate la o bere . Gata fratiilor, mai bine concentrati-va atentia pe documentele lui Ciolos. Omul este clar aerisit la creier, iar noi tocmai cu problemele astea ne confruntam. Haideti sa citim cu atentie fiecare materialele postat de @teharau si sa vedem daca putem "fata" ceva de pe urma lor. Mie unul, imi par mai mult decat interesante si extrem de actuale pt. o eventuala politica viitoare. Voi ce ziceti ?

[wachtelfeld]

@teharau,
Liviu, te rog daca consideri ca este o idee buna, sa postezi materialele lui D. Ciolos si la topicul cu biodiversitatea, sa vedem ce reactii sunt si acolo.